Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – Balotești

Este cunoscut faptul că înțărcarea este asociată cu provocări nutriționale, de mediu și imunologice care pot duce la pierderi economice considerabile pentru crescătorii de porci (Li și colab., 2014; Weng, 2017). În general, perioada de înțărcare se caracterizează prin scăderea consumului de hrană al purceilor, modificarea integrității intestinale și creșterea concentrațiilor markerilor inflamatori în sânge (Le Dividich și Sève, 2000; Pié și colab., 2004; Montagne și colab., 2007).

Efectele surselor sau ale nivelului de proteine din hrană asupra creșterii și sănătății purceilor au fost studiate extensiv (Pluske și colab., 2002; Kim și colab., 2006; Wang și colab., 2007; Hermes, 2011; Hăbeanu și colab., 2015). Există încă o lipsă de informații cu privire la efectul unor surse proteaginoase (de exemplu: semințe de in, şrot de nucă) sau a unor amestecuri de proteaginoase (de exemplu: amestec de mazăre şi seminţe in în proporţie de 3:1; Hăbeanu și colab., 2017), ca surse bogate de acizi grași polinesaturați esențiali, care ar putea ajuta purceii să se adapteze mai uşor la modificările apărute în hrană în timpul înțărcării (Rodriguez-Leyva și colab., 2010; Li și colab., 2014).

Semințele de in sunt considerate o sursă oleaginoasă unică datorită conținutului bogat în acizi grași polinesaturați, în special acid α-linolenic și lignani care au proprietăți antimicrobiene (Kiarie și colab., 2014). Şrotul de nucă are un conţinut ridicat de proteine (peste 35%), fiind totodată şi o sursă bogată de compuși bioactivi (acid α-linolenic, antioxidanți, fibre) cu potențial benefic asupra stării de sănătate a purceilor. Amestecul acestor ingrediente ar putea îmbunătăți conținutul de energie, aminoacizi și acizi graşi al nutreţurilor combinate.

Un studiu recent realizat la INCDBNA-Balotești a avut ca scop evaluarea efectelor utilizării unui amestec de semințe in extrudat: şrot de nucă (8:1) în hrana purceilor în criza de înţărcare asupra performanțelor productive și stării de sănătate a acestora.

Compoziția chimică brută a amestecului de semințe in extrudat: şrot de nucă utilizat în acest studiu a fost de 91% substanță uscată, 27,4% proteină brută, 14,3% grăsime brută, 15,6% fibră brută și 14,95 MJ/kg energie metabolizabilă. După cum era de așteptat, nutreţul combinat pe bază de amestec de semințe in extrudat: şrot de nucă (8:1) utilizat a avut o concentrație ridicată de acid α-linolenic (24,58% vs. 4,59%) şi un raport linolenic: α-linolenic redus (1,67 vs. 11,23) comparativ cu nutreţul combinat clasic.

Rezultatele au arătat că includerea amestecului de semințe in extrudat: şrot de nucă (8:1), în hrana purceilor înțărcați îmbunătățește performanța de creștere (greutate şi spor), cu consumuri de furaje similare furajului clasic.

Profilul proteic plasmatic a fost influenţat pozitiv prin reducerea semnificativă a concentraţiei de uree, marker important al eficienţei utilizării proteinei din hrană, fapt ce confirmă performanţele de creştere obţinute, iar ceilalţi parametri plasmatici (lipidici, minerali, enzimatici) s-au încadrat în limitele fiziologice normale.

În plus, amestecul utilizat are efecte pozitive asupra sănătății intestinale prin creşterea populațiilor bacteriene benefice (Lactobacillus spp.) şi reducerea populațiilor patogene (Staphylococcus spp., E. Coli), fapt confirmat şi de reducerea scorului fecal şi a incidenţei diareei.

În concluzie, utilizarea amestecului de semințe in extrudat: şrot de nucă (8:1), poate reprezenta o soluţie viabilă de înlocuire parţială a şrotului de soia în hrana purceilor în criza de înţărcare.

Anca GHEORGHE, Mihaela HĂBEANU, Nicoleta LEFTER,

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală-Balotești

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 84 de localități din 16 de județe, cu un număr de 397 de focare (dintre care 10 în exploatații comerciale). În alte 5 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 365.595 de porci afectați de boală și există 1.329 de cazuri la mistreți

Detaliat, situația focarelor active de PPA se prezintă astfel:

• Județul Argeș – un focar în gospodăria populației;
• Județul Bacău – 2 focare în gospodăriile populației;
• Județul Bihor – 8 focare în gospodăriile populației și 45 de cazuri la mistreți;
• Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
• Județul Botoșani – 2 focare în gospodăriile populației și 31 de cazuri la mistreți;
• Județul Brăila – 6 focare (dintre care 4 focare la exploatații comerciale) și 24 de cazuri la mistreți;
• Județul Buzău – 18 cazuri la mistreți;
• Județul Călărași – un focar în gospodăria populației și 99 de cazuri la mistreți;
• Județul Constanța – 2 focare în gospodăriile populației și 29 de cazuri la mistreți;
• Județul Dâmbovița – un focar în gospodăria populației și 2 cazuri la mistreți;
• Județul Galați – 2 focare în gospodăriile populației și 31 de cazuri la mistreți;
• Județul Giurgiu – 2 focare în gospodăriile populației și 28 de cazuri la mistreți;
• Județul Ialomița – 4 focare în gospodăriile populației și 155 de cazuri la mistreți;
• Județul Ilfov – un focar în gospodăriile populației;
• Județul Maramureș – 10 cazuri la mistreți;
• Județul Olt – 2 cazuri la mistreți;
• Județul Sălaj – 2 focare în gospodăriile populației și 48 de cazuri la mistreți;
• Județul Teleorman – un focar în gospodăria populației și 479 de cazuri la mistreți;
• Județul Tulcea – 361 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și un focar la o exploatație de tip A) și 165 de cazuri la mistreți;
• Județul Satu-Mare – 142 de cazuri la mistreți;
• Județul Vrancea – un focar în gospodăria populației și 17 cazuri la mistreți.

În total au fost stinse 853 focare după cum urmează:

• un focar în Arad;
• un focar în județul Argeș;
• 3 focare în județul Bacău.
• 53 de focare în județul Bihor;
• 129 de focare în județul Brăila (dintre care 7 în exploatații comerciale);
• 20 de focare în județul Buzău (dintre care unul într-o exploatație de tip A);
• 103 focare în județul Călărași (dintre care un focar într-o exploatație comercială);
• 92 de focare în județul Constanța;
• 2 focare în județul Covasna;
• 2 focare în județul Dâmbovița (dintre care unul într-o exploatație de tip A);
• un focar în județul Dolj;
• 17 focare în județul Galați;
• 27 de focare în județul Giurgiu;
• 126 de focare în județul Ialomița;
• 9 focare în județul Ilfov;
• 3 focare în județul Maramureș;
• 7 focare în județul Olt;
• 24 de focare în județul Satu Mare;
• un focar în județul Sălaj;
• 11 focare în județul Teleorman;
• 3 focare în județul Timiș;
• 215 focare în Tulcea;
• 3 focare în județul Vrancea;

Până la această data (16.05.2019) au fost despăgubiți 8.643 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 251.802.710 de lei.

Orice suspiciune de boală trebuie anunțată imediat medicului veterinar sau DSVSA județeană.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate și neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiți de către stat, în condițiile prevăzute de legislație.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic și social.

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 108 de localități din 16 de județe, cu un număr de 493 de focare (dintre care 10 în exploatații comerciale). În alte 5 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 365.591 de porci afectați de boală și există 1.325 de cazuri la mistreți.

Detaliat, situația evoluției focarelor de PPA se prezintă astfel:

• Judeţul Satu-Mare – 142 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Bihor – 7 focare în gospodăriile populaţiei şi 44 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Sălaj – 2 focare în gospodăriile populației și 48 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Tulcea – 440 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și un focar la o exploatație de tip A) şi 164 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Brăila –12 focare (dintre care 4 focare la exploatații comerciale) și 24 de cazuri la mistreți;
• Judeţul Constanţa – 2 focare în gospodăriile populaţiei şi 29 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Ialomiţa – 12 focare în gospodăriile populaţiei şi 155 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Galaţi – 2 focare în gospodăriile populaţiei şi 31 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Ilfov – 1 focar în gospodăria populației;
• Judeţul Călăraşi – 1 focar în gospodăria populației şi 99 de cazuri la mistreţi;
• Județul Buzău – 18 cazuri la mistreți;
• Județul Giurgiu – 28 de cazuri la mistreți;
• Județul Teleorman – 6 focare în gospodăriile populației și 479 de cazuri la mistreți;
• Județul Argeș – 1 focar în gospodăria populației;
• Județul Olt – 1 focar în gospodăria populației și 2 cazuri la misteți;
• Județul Dâmbovița – 1 focar în gospodăria populației și 2 cazuri la mistreți;
• Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
• Județul Botoșani – 2 focare în gospodăriile populației și 31 de cazuri la mistreți;
• Județul Bacău – 3 focare în gospodăriile populației;
• Județul Maramureș – 10 cazuri la mistreți;
• Județul Vrancea – 1 focar în gospodăria populației și 15 cazuri la mistreți.

În total au fost stinse 752 focare după cum urmează:

• 24 de focare în județul Satu Mare;
• 2 focare în județul Dâmbovița (dintre care unul într-o exploatație de tip A);
• 20 focare în județul Buzău (dintre care unul într-o exploatație de tip A);
• 3 focare în județul Maramureș;
• 124 focare în județul Brăila (dintre care 7 în exploatații comerciale);
• un focar în județul Dolj;
• 3 focare în județul Vrancea;
• 53 de focare în județul Bihor;
• 117 focare în județul Ialomița;
• 9 focare în județul Ilfov;
• 27 de focare în județul Giurgiu;
• un focar în județul Argeș;
• 6 focare în județul Olt;
• 17 focare în județul Galați;
• 6 focare în județul Teleorman;
• 92 de focare în județul Constanța;
• 103 focare în județul Călărași (dintre care unul într-o exploatație comercială);
• 3 focare în județul Timiș;
• un focar în județul Sălaj;
• 136 de focare în Tulcea;
• un focar în Arad;
• 2 focare în județul Covasna;
• un focar în județul Bacău.

Până la această data (09.05.2019) au fost despăgubiți 8.643 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 251.802.710 de lei.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic și social.

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane la data de 22 aprilie 2019

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 128 de localități din 16 de județe, cu un număr de 530 de focare (dintre care 11 în exploatații comerciale). În alte 5 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 365.593 de porci afectați de boală și există 1.288 de cazuri la mistreți

În total au fost stinse 712 focare după cum urmează:

• 24 de focare în județul Satu Mare;
• 2 focare în județul Dâmbovița (dintre care unul într-o exploatație de tip A);
• 18 focare în județul Buzău (dintre care unul într-o exploatație de tip A);
• 3 focare în județul Maramureș;
• 112 focare în județul Brăila (dintre care 7 în exploatații comerciale);
• un focar în județul Dolj;
• 3 focare în județul Vrancea;
• 46 de focare în județul Bihor;
• 109 focare în județul Ialomița;
• 8 focare în județul Ilfov;
• 27 de focare în județul Giurgiu;
• un focar în județul Argeș;
• 6 focare în județul Olt;
• 17 focare în județul Galați;
• 6 focare în județul Teleorman;
• 85 de focare în județul Constanța;
• 101 focare în județul Călărași;
• 3 focare în județul Timiș;
• un focar în județul Sălaj;
• 136 de focare în Tulcea;
• un focar în Arad;
• 2 focare în județul Covasna.

Detaliat, situația evoluției focarelor de PPA se prezintă astfel:

• Judeţul Satu-Mare – 134 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Bihor – 14 focare în gospodăriile populaţiei şi 32 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Sălaj – 2 focare în gospodăriile populației și 48 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Tulcea – 440 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și un focar la o exploatație de tip A) şi 164 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Brăila – 23 de focare (dintre care 4 focare la exploatații comerciale) și 23 de cazuri la mistreți;
• Judeţul Constanţa – 8 focare în gospodăriile populaţiei şi 26 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Ialomiţa – 20 de focare în gospodăriile populaţiei şi 155 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Galaţi – 2 focare în gospodăriile populaţiei şi 29 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Ilfov – 2 focare în gospodăriile populaţiei;
• Judeţul Călăraşi – 2 focare (dintre care un focar la o exploatație comercială) şi 99 de cazuri la mistreţi;
• Județul Buzău – 2 focare în gospodăriile populației și 15 cazuri la mistreți;
• Județul Giurgiu – 27 de cazuri la mistreți;
• Județul Teleorman – 6 focare în gospodăriile populației și 478 de cazuri la mistreți;
• Județul Argeș – un focar în gospodăria populației;
• Județul Olt – un focar în gospodăriile populației și 2 cazuri la misteți;
• Județul Dâmbovița – un focar în gospodăria populației și 2 cazuri la mistreți;
• Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
• Județul Botoșani – 2 focare în gospodăriile populației și 27 de cazuri la mistreți;
• Județul Bacău – 4 focare în gospodăriile populației;
• Județul Maramureș – 8 cazuri la mistreți;
• Județul Vrancea – 15 cazuri la mistreți.

Până la această data (22.04.2019) au fost despăgubiți 8.625 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 251.584.740 de lei.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Sursa: ANSVSA

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 197 de localități din 19 de județe, cu un număr de 716 focare (dintre care 12 în exploatații comerciale). În alte 2 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 365.486 de porci afectați de boală și există 1.249 cazuri la mistreți.

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel:

• Judeţul Satu-Mare – 4 focare în gospodăriile populației și 131 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Bihor – 27 de focare în gospodăriile populaţiei şi 31 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Sălaj – un focar în gospodăriile populației și 44 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Tulcea – 454 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și un focar la o exploatație de tip A) şi 162 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Brăila – 58 de focare (dintre care 4 focare la exploatații comerciale) și 23 cazuri la mistreți;
• Judeţul Constanţa – 35 de focare în gospodăriile populaţiei şi 25 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Ialomiţa – 32 de focare în gospodăriile populaţiei şi 155 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Galaţi – 3 focare în gospodăriile populaţiei şi 29 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Ilfov – 2 focare în gospodăriile populaţiei;
• Judeţul Călăraşi – 49 de focare (dintre care un focar la o exploatație comercială) şi 98 de cazuri la mistreţi;
• Județul Buzău – 13 focare (dintre care un focar la o exploatației de tip A) și 14 cazuri la mistreți;
• Județul Giurgiu – 22 focare în gospodăriile populaţiei și 25 cazuri la mistreți;
• Județul Teleorman – 6 focare în gospodăriile populației și 478 de cazuri la mistreți;
• Județul Olt – un focar în gospodăria populației și 2 cazuri la misteți;
• Județul Dâmbovița – un focar și un caz la mistreț;
• Județul Bistrița-Năsăud – 3 cazuri la mistreți;
• Județul Arad – un focar în gospodăria populației;
• Județul Botoșani – 2 focare în gospodăriile populației și 23 cazuri la mistreți;
• Județul Covasna – 2 focare în gospodăriile populației;
• Județul Bacău – 3 focare în gospodăriile populației;
• Județul Maramureș – 5 cazuri la mistreți.

În total au fost stinse 520 de focare după cum urmează:

• 20 de focare în județul Satu Mare;
• 2 focare în județul Dâmbovița (dintre care unul într-o exploatație de tip A);
• 7 focare în județul Buzău;
• 3 focare în județul Maramureș;
• 76 de focare în județul Brăila (dintre care 7 în exploatații comerciale);
• un focar în județul Dolj;
• 3 focare în județul Vrancea;
• 33 de focare în județul Bihor;
• 97 de focare în județul Ialomița;
• 8 focare în județul Ilfov;
• 5 focare în județul Giurgiu;
• un focar în județul Argeș;
• 6 focare în județul Olt;
• 14 focare în județul Galați;
• 6 focare în județul Teleorman;
• 58 de focare în județul Constanța;
• 54 de focare în județul Călărași;
• 3 focare în județul Timiș;
• un focar în Sălaj;
• 122 de focare în Tulcea.

Până la această dată (03.04.2019) au fost despăgubiți 8.615 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 251.467.020 de lei.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic și social.

Sursa: madr.ro

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 227 de localități din 20 județe, cu un număr de 914 focare (dintre care 12 în exploatații comerciale). În alte 2 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 365.479 de porci afectați de boală și există 1.219 cazuri la mistreți.

În total au fost stinse 319 de focare după cum urmează:

• 20 de focare în județul Satu Mare;
• 7 focare în județul Buzău;
• 76 de focare în județul Brăila (dintre care 7 în exploatații comerciale);
• un focar în județul Dolj;
• 3 focare în județul Vrancea;
• 32 de focare în județul Bihor;
• 83 de focare în județul Ialomița;
• 8 focare în județul Ilfov;
• 5 focare în județul Giurgiu;
• un focar în județul Argeș;
• 5 focare în județul Olt;
• 13 focare în județul Galați;
• 2 focare în județul Teleorman;
• 58 focare în județul Constanța.

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel:

• Judeţul Satu-Mare – 4 focare în gospodăriile populației și 118 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Bihor – 28 de focare în gospodăriile populaţiei şi 31 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Sălaj – 2 focare în gospodăriile populației și 44 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Tulcea – 576 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și un focar la o exploatație de tip A) şi 161 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Brăila – 57 de focare (dintre care 4 focare la exploatații comerciale) și 19 cazuri la mistreți;
• Judeţul Constanţa – 35 de focare în gospodăriile populaţiei şi 23 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Ialomiţa – 44 de focare în gospodăriile populaţiei şi 153 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Galaţi – 4 focare în gospodăriile populaţiei şi 29 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Ilfov – 2 focare în gospodăriile populaţiei;
• Judeţul Călăraşi – 103 de focare (dintre care un focar la o exploatație comercială) şi 94 de cazuri la mistreţi;
• Județul Buzău – 13 focare (dintre care un focar la o exploatației de tip A) și 12 cazuri la mistreți;
• Județul Giurgiu – 22 focare în gospodăriile populaţiei și 25 cazuri la mistreți;
• Județul Teleorman – 10 focare în gospodăriile populației și 478 de cazuri la mistreți;
• Județul Olt – 2 focare în gospodăria populației și 2 cazuri la misteți;
• Județul Dâmbovița – un focar și un caz la mistreț;
• Județul Bistrița-Năsăud – 3 cazuri la mistreți;
• Județul Timiș – 3 focare în gospodăriile populației;
• Județul Arad – un focar în gospodăria populației;
• Județul Botoșani – 2 focare în gospodăriile populației și 22 cazuri la mistreți;
• Județul Covasna – 2 focare în gospodăriile populației;
• Județul Bacău – 3 focare în gospodăriile populației;
• Județul Maramureș – 4 cazuri la mistreți.

Până la această dată (25.03.2019) au fost despăgubiți 8.558 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 251.346.210 de lei.

Sursa: ANSVSA

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că începând cu data de 20.03.2019, a demarat autorizarea la plată a beneficiarilor Măsurilor 14 şi 14T (fosta Măsura 215) – Plăți privind bunăstarea animalelor - pachet a) porcine și pachet b) păsări, Campania 2018.

Suma totală autorizată la plată este de 91.428.112,49 euro, din care 53.182.296,68 euro pentru bunăstare păsări şi 38.245.815,71 euro pentru bunăstare porcine și este finanțată în procent de 100% FEADR.

Plata sprijinului financiar se efectuează în lei la un curs de schimb valutar de 4,6585 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 29 decembrie 2017, aplicabil cererilor depuse în anul 2018.

Sprijinul pentru bunăstarea animalelor are forma unei plăţi anuale fixe pe unitate vită mare (UVM) şi reprezintă o plată compensatorie pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de fermieri care isi asuma voluntar angajamente in favoarea bunastarii animalelor.

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 258 de localități din 19 județe, cu un număr de 993 de focare (dintre care 12 în exploatații comerciale). În alte 3 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 365.412 porci afectați de boală și există 1.198 cazuri la mistreți.

În total au fost stinse 234 de focare după cum urmează:

• 20 de focare în județul Satu Mare;
• 2 focare în județul Dâmbovița (dintre care unul într-o exploatație de tip A);
• 7 focare în județul Buzău;
• 3 focare în județul Maramureș;
• 76 de focare în județul Brăila (dintre care 7 în exploatații comerciale);
• un focar în județul Dolj;
• 3 focare în județul Vrancea;
• 21 de focare în județul Bihor;
• 83 de focare în județul Ialomița;
• 7 focare în județul Ilfov;
• 5 focare în județul Giurgiu;
• un focar în județul Argeș;
• 5 focare în județul Olt.

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel:

• Judeţul Satu-Mare – 4 focare în gospodăriile populației și 116 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Bihor – 39 de focare în gospodăriile populaţiei şi 29 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Sălaj – 2 focare în gospodăriile populației și 44 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Tulcea – 576 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și un focar la o exploatație de tip A) şi 158 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Brăila – 55 de focare (dintre care 4 focare la exploatații comerciale) și 19 cazuri la mistreți;
• Judeţul Constanţa – 92 de focare în gospodăriile populaţiei şi 23 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Ialomiţa – 44 de focare în gospodăriile populaţiei şi 153 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Galaţi – 17 focare în gospodăriile populaţiei şi 26 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Ilfov – 3 focare în gospodăriile populaţiei;
• Judeţul Călăraşi – 103 de focare (dintre care un focar la o exploatație comercială) şi 91 de cazuri la mistreţi;
• Județul Buzău – 13 focare (dintre care un focar la o exploatației de tip A) și 11 cazuri la mistreți;
• Județul Giurgiu – 22 focare în gospodăriile populaţiei și 25 cazuri la mistreți;
• Județul Teleorman – 12 focare în gospodăriile populației și 478 de cazuri la mistreți;
• Județul Olt – un focar în gospodăria populației și 2 cazuri la misteți;
• Județul Dâmbovița – un caz la mistreț;
• Județul Bistrița-Năsăud – 3 cazuri la mistreți.
• Județul Timiș – 3 focare în gospodăriile populației;
• Județul Arad - un focar în gospodăria populației;
• Județul Botoșani – 2 focare în gospodăriile populației și 17 cazuri la mistreți;
• Județul Covasna – 2 focare în gospodăriile populației;
• Județul Bacău – 2 focare în gospodăriile populației;
• Județul Maramureș – 2 cazuri la mistreți.

Până la această data (15.03.2019) au fost despăgubiți 8.558 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 251.346.210 de lei.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic și social.

Sursa: ANSVSA

Potrivit legislației europene* si naționale** prețurile de piață ale carcaselor de bovine, porcine și ovine precum și ale anumitor categorii de animale vii trebuie centralizate la nivel național și raportate, iar clasele pentru înregistrarea prețurilor de piață ale carcaselor de bovine se vor înregistra în Rapoartele naționale de prețuri.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale face publică intenția de a demara procedurile legale pentru desemnarea unei entități, persoană juridică de drept public sau privat, în baza unei proceduri şi a unor condiţii stabilite, cu respectarea principiilor de transparenţă, competitivitate şi nediscriminare, care va fi responsabilă cu:

• gestionarea bazei naționale de date a clasificării și a sistemului informatic aferent acestei activități;
• colectarea săptămânală de la agențiile de clasificare a carcaselor și de la clasificatorii carcase independenți, a rapoartelor de clasificare, prelucrarea informațiilor, aplicarea metodologiilor specifice pentru calcularea prețurilor, centralizarea rezultatelor de clasificare a carcaselor, a prețurilor acestora și a anumitor categorii de animale vii, întocmirea rapoartelor naționale de prețuri, raportarea acestora către autoritatea competentă;
• organizarea cursurilor de formare profesională pentru obținerea certificatelor de calificare sau de absolvire și/sau a certificatelor de competențe profesionale pentru ocupația de clasificator carcase, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare privind formarea profesională a adulților, cu respectarea standardului ocupațional aprobat;
• eliberarea atestatelor pentru această calificare;
• administrarea Registrului de evidență al atestatelor de clasificator pentru persoanele care au absolvit cursurile, respectiv care au obținut atestatul pentru ocupația de clasificator carcase pentru speciile porcine și/sau bovine și/sau ovine.

Pentru îndeplinirea acestor obiective, entitățile participante trebuie să facă dovada implementării standardelor de gestionare a datelor privind clasificările de carcase pentru speciile porcine, bovine și ovine, efectuate la nivelul întregii țări, precum și posibilitatea implementării unui program software și a unor aplicații informatice care realizează rapoarte detaliate privind această activitate.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

* Regulamentul delegat (UE) 2017/1182 al Comisiei de completare a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește grilele utilizate în Uniune pentru clasificarea carcaselor de bovine, porcine și ovine și în ceea ce privește raportarea prețurilor de piață ale anumitor categorii de carcase și animale vii

* Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1184 al Comisiei, de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește grilele utilizate în Uniune pentru clasificarea carcaselor de bovine, porcine și ovine și în ceea ce privește raportarea prețurilor de piață ale anumitor categorii de carcase și animale vii

** Ordonanța Guvernului nr.4/2019 privind reorganizarea sistemului național de clasificare a carcaselor de porcine, bovine şi ovine, precum și monitorizarea, controlul și raportarea preţurilor de piață ale carcaselor și ale animalelor vii.

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 275 de localități din 20 de județe, cu un număr de 1.027 de focare (dintre care 15 în exploatații comerciale). În alte 3 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 365.403 porci afectați de boală și există 1112 cazuri la mistreți

În total au fost stinse 200 de focare după cum urmează:

• 20 de focare în județul Satu Mare;
• 2 focare în județul Dâmbovița (dintre care unul într-o exploatație de tip A);
• 5 focare în județul Buzău;
• 3 focare în județul Maramureș;
• 60 de focare în județul Brăila (dintre care 4 în exploatații comerciale);
• un focar în județul Dolj;
• 3 focare în județul Vrancea;
• 21 de focare în județul Bihor;
• 75 de focare în județul Ialomița;
• 5 focare în județul Ilfov;
• 5 focare în județul Giurgiu.

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel:

• Judeţul Satu-Mare – 4 focare în gospodăriile populației și 79 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Bihor – 39 de focare în gospodăriile populaţiei şi 11 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Sălaj – 2 focare în gospodăriile populației și 44 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Tulcea – 576 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și un focar la o exploatație de tip A) şi 147 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Brăila – 71 de focare (dintre care 7 focare la exploatații comerciale) și 19 cazuri la mistreți;
• Judeţul Constanţa – 92 de focare în gospodăriile populaţiei şi 21 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Ialomiţa – 52 de focare în gospodăriile populaţiei şi 153 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Galaţi – 17 focare în gospodăriile populaţiei şi 26 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Ilfov – 5 focare în gospodăriile populaţiei;
• Judeţul Călăraşi – 103 de focare (dintre care un focar la o exploatație comercială) şi 81 de cazuri la mistreţi;
• Județul Buzău – 15 focare (dintre care un focar la o exploatației de tip A) și 6 cazuri la mistreți;
• Județul Giurgiu – 22 focare în gospodăriile populaţiei și 25 cazuri la mistreți;
• Județul Teleorman – 12 focare în gospodăriile populației și 478 de cazuri la mistreți;
• Județul Argeș – un focar în gospodăria populației;
• Județul Olt – 6 focare în gospodăriile populației și 2 cazuri la misteți;
• Județul Dâmbovița – un caz la mistreț;
• Județul Bistrița-Năsăud – 3 cazuri la mistreți.
• Județul Timiș – 3 focare în gospodăriile populației;
• Județul Arad - un focar în gospodăria populației;
• Județul Botoșani – 2 focare în gospodăriile populației și 14 cazuri la mistreți;
• Județul Covasna – 2 focare în gospodăriile populației;
• Județul Bacău – 2 focare în gospodăriile populației;
• Județul Maramureș – 2 cazuri la mistreți.

Până la această data (08.03.2019) au fost despăgubiți 8.557 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 251.342.690 de lei.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Sursa: ANSVSA

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 284 localități din 20 de județe, cu un număr de 1.071 de focare (dintre care 15 în exploatații comerciale). În alte 3 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 365.355 de porci afectați de boală și există 1078 cazuri la mistreți.

Au fost stinse 20 de focare în județul Satu Mare, 2 focare în județul Dâmbovița (dintre care unul într-o exploatație de tip A), 5 focare în județul Buzău, 3 focare în județul Maramureș, 56 de focare în județul Brăila (dintre care 4 în exploatații comerciale), un focar în județul Dolj, 3 focare în județul Vrancea, 16 focare în județul Bihor, 37 de focare în județul Ialomița, un focar în județul Ilfov și 4 focare în județul Giurgiu.

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel:

• Judeţul Satu-Mare – 4 focare în gospodăriile populației și 79 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Bihor – 43 de focare în gospodăriile populaţiei şi 5 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Sălaj – 2 focare în gospodăria populației și 41 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Tulcea – 576 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și un focar la o exploatație de tip A) şi 147 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Brăila – 71 de focare (dintre care 7 focare la exploatații comerciale) și 8 cazuri la mistreți;
• Judeţul Constanţa – 92 de focare în gospodăriile populaţiei şi 21 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Ialomiţa – 90 de focare în gospodăriile populaţiei şi 153 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Galaţi – 17 focare în gospodăriile populaţiei şi 26 de  cazuri la mistreţi;
• Judeţul Ilfov – 9 focare în gospodăriile populaţiei;
• Judeţul Călăraşi – 102 de focare (dintre care 1 focar la o exploatație comercială) şi 71 de cazuri la
• Județul Buzău – 12 focare (dintre care un focar la o exploatației de tip A) și 6 cazuri la mistreți;
• Județul Giurgiu – 23 focare în gospodăriile populaţiei și 25 de cazuri la mistreți;
• Județul Teleorman – 11 focare în gospodăriile populației și 478 de cazuri la mistreți;
• Județul Argeș – un focar în gospodăria populației;
• Județul Olt – 6 focare în gospodăriile populației și 2 cazuri la misteți;
• Județul Dâmbovița – un caz la mistreț;
• Județul Bistrița-Năsăud – 3 cazuri la mistreți.
• Județul Timiș – 3 focare în gospodăriile populației;
• Județul Arad - un focar în gospodăria populației;
• Județul Botoșani – 2 focare în gospodăria populației și 11 cazuri la mistreț;
• Județul Covasna – 2 focare în gospodăriile populației,
• Județul Maramureș - un caz la mistreț,
• Județul Bacău – 2 focare în gospodăria populației.

Până la această data (18.02.2019) au fost despăgubiți 8.555 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 251.339.690 de lei.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Sursa: ANSVSA

România trece prin cea mai gravă criză sanitară-veterinară din ultimii 50 de ani. Și asta în condițiile în care premisele gestionării unui asemenea eveniment există. Nu punem în discuție politicul, România nu este atât de originală în acest sens, în multe state ministrul fiind numit politic. Problema apare atunci când aparatul tehnic, obligatoriu constituit din specialiști, nu știe sau nu poate să-și facă treaba.

Pentru specialiști apropierea epidemiei de granițele României nu trebuia să constituie o surpriză. Conform unor declarații, au existat informări în acest sens. Ca de obicei, avem parte de măsuri reactive. Ca de obicei, fiecare arată vina altuia. Ca de obicei, nici reactiv nu prea facem ce trebuie...

Recapitulare: foca­rele s-au apropiat de țara noastră din est și nord-est, Ucraina fiind afectată de epidemie din 2014. În condițiile date era – și este – absolut necesară introducerea unor măsuri reale de control în vămile cu Ucraina și Moldova privind transportul de carne de porc din aceste țări. Cine a trecut măcar odată prin aceste vămi știe că acest lucru nu s-a întâmplat și, mai grav, cu puține excepții, nu se întâmplă nici acum! Vameșii te întreabă de alcool și țigări, restul nu e treaba lor. Oricât de eficiente ar fi măsurile luate în interiorul țării, nu folosesc la nimic fără stoparea posibilei reinfectări din exterior.

Nu suntem unici la acest capitol; un control inopinat făcut de autoritatea veterinară maghiară anul trecut a scos la iveală că, într-o singură zi, jumătate din pasagerii care au tranzitat vămile din Ucraina spre Ungaria aveau la ei carne de porc. Au fost controlate 9.000 de persoane... Ungaria are declarate mai multe focare de PPA în 3 zone, la porc mistreț.

Conspirația porcului

Se pare că s-a reușit contenționarea bolii și datorită barierelor de circulație reprezentate de autostrăzi. Are rost să discutăm stadiul autostrăzilor din România?! De conștiința și conștiența populației, ce să zicem? E suficient să citim comentariile de pe rețelele de socializare atunci când mai apare o știre despere PPA. Conspirație mondială împotriva porcului din bătătura românului, doar în România, rezultate manipulate etc. La o simplă căutare s-ar putea afla de focarele din Țările Baltice, Ucraina, Moldova, Ungaria, Cehia, Belgia etc., dar acestea nu contează.

România, importator net

Realitatea: după falimentarea IAS-urilor ca urmare a mai mulți factori (retrocedarea terenurilor, maximarea prețului la carnea de porc etc.), România a devenit importator net. În circuitul oficial al cărnii de porc producția națională atinge maximum 60% în ultimii ani. Importăm oricum. Problema mai mare este circuitul neoficial! S-a dovedit recent că nimeni nu știe câți porci sunt în România.

La apariția primelor focare apăreau 50-100 de porci într-o gospodărie, nedeclarați... Crede cineva că aceștia erau pentru consum propriu? Care este problema? Păi aceste animale erau comercializate fără niciun control, fără taxe, fără... completați dumneavoastră.

Oare acest fapt nu este o amenințare la siguranța națională? Samsarii lipsiți de scrupule au apărut imediat și nu au fost stingheriți deloc până zilele trecute. Au cumpărat cu sume mici porci din focare, i-au transportat în dube fără geamuri și i-au vândut în zonele – încă – fără probleme la prețul pieței. Dar noi căutăm conspirația mondială... Când s-a declarat un nou focar, în zona respectivă s-a instalat Crăciunul!

De la vinderea porcilor abia morți!!! până la sacrificarea lor și expedierea cărnii la neamuri și prieteni s-au făcut de toate. Acestea sunt bombele fără ceas. Știrea pe care toată lumea a încercat s-o ignore a fost intrarea în faliment a PROTAN-ului.

Nu dorim să discutăm aici modul în care a fost privatizat, am făcut-o la momentul respectiv. Însă intrarea în faliment și închiderea firmei a lăsat ANSVSA fără soluții reale pentru distrugerea cadavrelor din focare.

Sute de mii(!!!) de porci infectați zac în niște gropi. TIC-TAC, TIC-TAC...

Asociațiile profesionale reprezentative au organizat…

Clement LUPU

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – Balotești

În condițiile în care a crescut interesul pentru conversia uleiului din vegetale în biocombustibil, necesitatea studierii unor noi surse vegetale oleaginoase destinate hranei animalelor de fermă care nu afectează productivitatea și calitatea produselor animaliere devine prioritară. Camelina sativa sau inul sălbatic este o plantă oleaginoasă cu un mare potențial economic datorită conținutului excepțional de acizi grași polinesaturați (omega-3). Studiile efectuate în ultimii ani pe animale de fermă evidențiază efectele pozitive ale incorporării camelinei în hrana animalelor.

Un prim avantaj în sprijinul utilizării camelinei ca sursă oleaginoasă îl constituie producția de până la 2 tone/ha care se poate obține în urma cultivării acesteia. Costurile pentru obținerea acestei plante sunt mici, comparativ cu alte oleaginoase. Principala caracteristică care dă un plus de valoare nutritivă camelinei este conţinutul ridicat în grăsime şi structura lipidelor. Astfel, camelina are un conţinut mare în ulei, variabil în funcție de varietate (29-41%), în care la un nivel ridicat se găseşte acidul gras n-3 alfa-linolenic, 30-40%. Uleiul conține, de asemenea, vitamina E (110 mg/100 g), un antioxidant natural foarte puternic care crește stabilitatea uleiului în comparație cu alte uleiuri bogate în acizi grași omega-3. De altfel, tradiţional, camelina a fost cultivată pentru obţinerea uleiurilor şi pentru hrana animalelor.

Rezultatele obținute în urma cercetărilor realizate în INCDBNA Balotești, România, în perioada 2005-2014, pe porci la îngrășat au adus argumente suficiente pentru utilizarea camelinei (ulei și șrot) ca sursă pentru hrana suinelor. Continuarea studiului într-o fermă privată (SC SUINPANAGRO SRL) pe porci TOPIGS pentru 92 de zile a arătat faptul că includerea în proporție de 3% a uleiului de camelină în nutrețul combinat (NC) a crescut nivelul de acid alfa-linolenic al acestuia cu 4,22% în comparație cu NC control (2,72%). Costul obținut per kg furaj în această fermă a fost de 0.24 euro pentru NC control respectiv, 0.27 euro pentru NC cu ulei de camelină. Dar, în funcție de ingredientele disponibile ale fermierilor și de prețul acestora, se pot elabora diferite variante de NC și strategii nutriționale bazate pe utilizarea uleiului de camelină.

Avantajele utilizării camelinei reflectate în performanțele bioproductive

Sporul mediu zilnic obținut în această fermă nu a diferit în prima perioadă (creștere-îngrășare) între loturile de animale, dar a fost semnificativ mai mare pentru porcii hrăniți cu NC cu ulei de camelină la sfârșitul perioadei de finisare (1,038 kg vs 0,840 kg). Eficiența de conversie a furajului nu a diferit în prima perioadă (creștere-îngrășare) între loturi, dar s-a redus de la 4.15 kg la control la 3.83 kg NC/kg spor la grupul hrănit cu NC cu ulei de camelină pentru perioada de finisare. Costul pe kg spor nu a diferit.

Avantajele utilizării camelinei reflectate în răspunsul imun

Includerea uleiului de camelină bogat în acizi grași nesaturați omega-3 (31,50% acid alfa-linolenic), omega-6 (24,96% acid linoleic) în nutrețul combinat pentru porci în finisare a îmbunătățit răspunsul prin anticorpi prin creșterea concentrației plasmatice a imunoglobulinei A (14,4%), importantă pentru eliminarea patogenilor de la nivelul mucoaselor.

Avantajele utilizării camelinei reflectate în calitatea cărnii de porc

O caracteristică a cărnii de porc care merită luată în considerare în strategiile nutriționale pentru ameliorarea calității acesteia este faptul că lipidele din carnea de porc reflectă mai fidel compoziția lipidelor din hrană decât alte specii. Includerea uleiului de camelină a crescut nivelul de acid alfa-linolenic în mușchii Longissimus dorsi (4,14 vs 0,84) și Semitendinosus (3,28 vs 0,97), iar raportul C18:2n-6/C18:3n-3 a scăzut de la 12,03 la 2,59 în Longissimus dorsi și de la 11,97 la 3,25 în Semitendinosus.

După ce prezenţa virusului pestei porcine africane (PPA) a fost confirmată la porci mistreţi din două fonduri de vânătoare din judeţele Botoşani şi Bistriţa-Năsăud, autorităţile sucevene au intensificat, începând cu data de 20 ianuarie, măsurile pentru combaterea pestei porcine africane (PPA) prin organizarea de controale mixte ce vizează transportul de animale. În Vama Siret se menţin în continuare măsurile de prevenire şi combatere a bolii luate anterior şi se efectuează filtre şi dezinfecţii iar pe Drumurile naţionale DN 17 şi DN 18, care asigură legătura dintre nordul Moldovei şi Ardeal există filtre rutiere în care sunt verificate transportul de animale.

Conform medicului veterinar Dănuţ Corneanu, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Suceava, virusul pestei porcine africane a fost diagnosticat la un porc mistreţ găsit mort pe raza fondului de vânătoare 40 Suharău din judeţul Botoşani, într-o zonă aflată la aproximativ 3 km de linia de frontieră cu Ucraina. Suspiciunea de pestă porcină africană în acest caz a fost emisă în data de 19 ianuarie, în urma efectuării analizelor specifice la Laboratorul Sanitar Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, iar, potrivit procedurii, probele au fost transmise Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală, care a confirmat suspiciunea de PPA a doua zi.

La Laboratorul Sanitar Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava au mai fost transmise, în două tranşe, 27 carcase de porc mistreţ din zona de protecţie şi supraveghere din apropierea focarului de boală din Fondul de Vânătoare Suharau, rezultatele fiind negative. Conform ANSVSA, atât în Fondul de Vânătoare Suharău din judeţul Botoşani, cât şi  în Fondul de Vânătoare Aghireş din judeţul Bistriţa-Năsăud, serviciile veterinare au intervenit pentru acţiuni de dezinfecţie şi protecţie a zonelor afectate, iar carcasele de porci mistreţi au fost distruse prin incinerare, anchetele epidemiologice fiind în curs de desfăşurare.

„Au fost stabilite măsuri, cum ar fi: vânarea mistreţilor din zona afectată prin metode de vânătoare care nu dislocă efectivul, respectiv prin pândă şi dibuire, reducerea efectivului de mistreţi în zonele cinegetice învecinate, neafectate de PPA, prin realizarea cotei de vânătoare şi a cotei suplimentare de intervenţie în funcţie de nivelul optim aprobat prin acte normative” menţionează ANSVSA.

Silviu BUCULEI

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 303 localități din 19 județe, cu un număr de 1.153 de focare (dintre care 19 în exploatații comerciale) și 651 de cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 364.237 de porci afectați de boală.

Au fost stinse 13 focare în județul Satu Mare, un focar în județul Dâmbovița, 3 focare în județul Buzău și 2 focare în județul Maramureș.

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel:

• Judeţul Satu-Mare – 7 focare în gospodăriile populaţiei şi 36 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Bihor – 51 de focare în gospodăriile populaţiei şi 2 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Sălaj – 5 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Tulcea – 572 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și un focar la o exploatație de tip A) şi 109 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Brăila – 129 de focare (dintre care 11 focare la exploatații comerciale) și 3 cazuri la mistreți;
• Judeţul Constanţa – 91 de focare în gospodăriile populaţiei şi 4 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Ialomiţa – 125 de focare în gospodăriile populaţiei şi 42 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Galaţi – 16 focare în gospodăriile populaţiei şi 9 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Ilfov – 10 focare în gospodăriile populaţiei;
• Judeţul Călăraşi – 101 de focare (dintre care 1 focar la o exploatație comercială) şi 28 de cazuri la mistreţi;
• Județul Buzău – 4 focare în gospodăriile populaţiei și un caz la mistreț;
• Județul Giurgiu – 26 focare în gospodăria populaţiei și 20 cazuri la mistreți;
• Județul Teleorman – 9 focare în gospodăria populației și 390 de cazuri la mistreți;
• Județul Maramureș – un focar în gospodăria populației;
• Județul Vrancea – 2 focare în gospodăria populației;
• Județul Dolj – un focar în gospodăria populației;
• Județul Argeș – un focar în gospodăria populației;
• Județul Olt – 6 focare în gospodăria populației și 2 cazuri la misteți
• Județul Dâmbovița – un focar într-o exploatație de tip A

Până la această data (11.01.2019) au fost despăgubiți 8.535 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 251.120.910 de lei.

Prezenţa virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Sursa: ANSVSA

Datele oficiale spun că 72% din porcii crescuţi în gospodării în Uniunea Europeană sunt în România. Aceleași date spun că românii cresc în bătătură aproximativ 1,1 mil. porci. Dar, există o voce care susține că, în practică, România ar deține nu 75, ci 90% din porcii crescuți în gospodării din UE, numărul corect fiind nu 1,1 mil., ci peste 3 mil. porci. „Când avem 4 milioane şi ceva de porci în complexe şi tot 4 milioane în gospodării ştim de ce spunem că piaţa neagră este la 50% din piaţa reală. E o chestie de aritmetică. Măsurile de biosecuritate, cu sute de porci pe coclauri, pe câmp, în pădure, pe unde apuci, sunt imposibil de realizat“, a susținut Sorin Minea, președintele Romalimenta, la un simpozion pe teme alimentare.

Cât de reale sunt cifrele

L-am întrebat pe Sorin Minea cât de reale sunt cifrele pe care le-a prezentat. „Datele pe care le ofer sunt reale, știute de toată lumea. Și mă refer aici că sunt înregistrate circa 1,1 mil. capete suine versus peste 3 mil. care sunt neînregistrate. Asta se numește evaziune fiscală și nu se despăgubește, ci se amendează. De aici și imposibilitatea de a controla pesta porcină africană. Pentru că acești porci sunt crescuți în condiții necunoscute de nimeni, nefiind declarați nu pot fi urmăriți... Iar povestea e la nivelul întregii țări. În toate satele veterinarul încearcă să intre în gospodărie dar este alungat, câteodată este chiar bătut, iar a doua zi când vine poliția nu mai există porci, au zburat... În ce țară se mai întâmplă asta? Să crești porci ilegal și să mai și primești despăgubiri.“ Șeful Romalimenta spune că aceasta este realitatea, care supără pe mulți. „Eu am fost înjurat că am spus că sunt împotriva porcilor crescuți în gospodării... Nici vorbă de așa ceva... Eu nu am vorbit de gospodăria clasică, unde omul își crește porcul să-l mănânce de Crăciun cu familia. Eu mă refer aici la cei care cresc zeci și sute de porci. Aceștia nu intră în categoria de gospodărie... Majoritatea sunt șmecheri care fac afaceri... Îi vedem prin târguri, prin piețe. De unde vin toți acești porci? De ce nu sunt declarați? Porcii ăștia sunt controlați de cineva? Nu... Și vorbim aici de piață neagră... Și acum acești indivizi, care cresc sute de porci ilegal, plâng după despă­gubiri?! E ridicol...“

Rezolvarea?

Se pare că tocmai numărul mare de porci „crescuți la negru“ este și principala cauză a răspânirii atât de rapide a pestei porcine africane. „Cum se rezolvă problema pestei porcine africane? Singura rezolvare este de a face ordine în piață. Am mai spus asta și am fost criticat că aș fi împotriva oamenilor săraci... Bineînțeles că nu sunt împotriva acestor oameni. Cum au rezolvat alții acest gen de criză? Spania, Portugalia și alte țări au pornit-o de la zero, disciplinând astfel piața. Acum, Spania are porci liberi. Dar numai în perimetre încercuite cu gard electric și în condiții stricte de biosecuritate. Noi acum avem dreptul de a avea porci pentru subzistență în curte și de a-i sacrifica prin metoda tradițională. Nu am nimic împo­trivă dacă se respectă legea și acei porci sunt înregistrați... Nu fiecare cum vrea...  Dacă la ora actuală pesta porcină este de neoprit în România este din cauza omului care o transmite mai departe prin acțiunile lui, nu ale mistrețului. Așadar, singura soluție nu este interzicerea creșterii porcilor, ci disciplinarea... Vă dau un singur exemplu... Cei care ar trebui să păzească șoselele, să verifice curțile pentru a nu se mai extinde pesta au program de opt ore. Cu alte cuvinte, dacă vreau să fug cu porcul tăiat o fac după program. În Belgia ați văzut ce s-a întâmplat după ce au găsit un singur mistreț bolnav? Au venit cu armata, au ras tot și au pornit-o de la zero... Așa se face. La noi, atâta vreme cât un prefect sau un primar ațâță lumea împotriva veterinarilor statul trebuie să intervină. Așa nu se mai poate...“

Probleme cu veterinarii...

În cadrul simpozionului Minea a mai ridicat problemele cu care se confruntă medicii veterinari. „Medicul veterinar găseşte boala şi trasează măsurile. Nu aleargă după porci cu satârul în mână, nu păzeşte şoselele, nu verifică ce are în frigider, nu e treaba lui, este treaba autorităţilor locale. Acestea au lăsat să se circule aşa cum s-a circulat. Veterinarul nu poate să-i dea amendă omului că are fermă ilegală, el poată să o propună, dar omul nu a primit amendă, a primit despăgubire. Oferim! Sunt bani publici şi avem de nu ştim ce să facem cu ei. Problema cea mai mare este că din acele zone de risc, zona roşie, nu se poate cumpăra carne chiar dacă în fermă nu există boală şi nu putem face comerţ intracomunitar. Practic, oamenii cu ferme au păţit-o nevinovaţi, iar pentru ca zona să devină albă ar trebui lichidate toate efectivele cu risc din zonă, deci din toate curţile oamenilor. Nu vorbesc de cei care au un porc sau doi, ci de cei care au 50-100 de porci. Dacă nu vom face acest lucru, pentru industrie există o singură soluţie: de a cumpăra carne din zone indemne sau din comerţ intracomunitar ca să putem vinde în Europa. Practic, nu s-a importat mai multă carne din Europa, ci procesatele cresc cu 20-30% pe an. Există bani pentru agricultură şi industrie alimentară, dar trebuie o legislaţie coerentă în rest. Eu îmi doresc să cumpăr materia primă din România, eu sunt patriot, dar patriotismul nu înseamnă să cumpăr mai scump de pe piaţă“, a conchis preşedintele Romalimenta.

Bogdan PANȚURU

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 296 de localități din 18 județe, cu un număr de 1.136 de focare (dintre care 18 în exploatații comerciale) și 444 de cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 364.044 de porci afectați de boală.

Prin aplicarea eficientă a măsurilor de combatere a PPA, au fost stinse până la această dată 12 focare în județul Satu Mare și singurul focar din județul Dâmbovița.

Detaliat, situația evoluției focarelor de PPA se prezintă astfel:

• Județul Satu-Mare – 6 focare în gospodăriile populației și 19 cazuri la mistreți;
• Județul Bihor – 47 de focare în gospodăriile populației și 2 cazuri la mistreț;
• Județul Sălaj – 4 cazuri la mistreți;
• Județul Tulcea – 571 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și un focar la o exploatație de tip A) şi 94 de cazuri la mistreți;
• Județul Brăila – 122 de focare (dintre care 11 focare la exploatații comerciale) și 2 cazuri la mistreți;
• Județul Constanța – 88 de focare în gospodăriile populației și 4 cazuri la mistreți;
• Județul Ialomița – 125 de focare în gospodăriile populației și 35 de cazuri la mistreți;
• Județul Galați – 16 focare în gospodăriile populației și 7 cazuri la mistreți;
• Județul Ilfov – 10 focare în gospodăriile populației;
• Județul Călărași – 100 de focare (dintre care 1 focar la o exploatație comercială) şi 26 de cazuri la mistreț;
• Județul Buzău – 6 focare în gospodăriile populației și un caz la mistreț;
• Județul Giurgiu – 26 focare în gospodăria populației și 12 cazuri la mistreț;
• Județul Teleorman – 8 focare în gospodăria populației și 236 cazuri la mistreți;
• Județul Maramureș – 3 focare în gospodăria populației;
• Județul Vrancea – un focar în gospodăria populației;
• Județul Dolj – un focar în gospodăria populației;
• Județul Argeș – un focar în gospodăria populației;
• Județul Olt – 5 focare în gospodăria populației și 2 cazuri la mistreți

Până la această data (14.12.2018) au fost despăgubiți 8.411 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 236.544.640 de lei.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

ANSVSA solicită sprijinul şi înțelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Sursa: ansvsa.ro

Sacrificarea porcilor din gospodăriile populației este permisă doar pentru consum familial, cu obligația proprietarului de a efectua examenul pentru identificarea Trichinella spp. la medicii veterinari concesionari sau la medicii veterinari de liberă practică împuterniciți din localitatea unde sunt crescute și sacrificate animalele.

Carnea obținută de la porcii sacrificați în gospodăriile populației, nu trebuie consumată până la efectuarea examenului pentru identificarea Trichinella spp si comunicarea rezultatului.

Contaminarea se face exclusiv pe cale digestivă prin consumul de carne infestată cu Trichinella spp.

Pentru zona București

Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor București, asigură efectuarea examenului pentru identificarea Trichinella spp., prin metoda digestiei artificiale și prin metoda trichineloscopică prin Serviciul Laboratorului Sanitar Veterinar și pentru Siguranța Alimentelor, aflat în curtea instituției, la adresa str. Ilioara, nr.16Y, sector 3.

Începând cu data de 10.12.2018, programul de lucru al laboratorului unde se efectuează examenul pentru identificarea Trichinella spp., este:

• De luni până joi între orele 08.30 - 17.00
• Vineri între orele 08.30 - 16.30
• Sâmbătă între orele 08.30 - 16.30
• Duminică între orele 08.30 - 14.00

Tariful perceput pentru examenul de identificarea Trichinella spp., în carne de porc, prin metoda digestiei artificiale este de 55,93 lei iar prin metoda trichineloscopică este de 11,9 lei.

La această locație examenul pentru identificarea Trichinella spp., se efectuează exclusiv de la porcii sacrificați în gospodăriile populației din municipiul București, care sunt identificați și înregistrați în Baza Națională de Date, fiind necesară prezentarea crotaliei animalului pentru confruntarea cu baza de date a DSVSA București.

Examenul pentru identificarea Trichinella spp., se poate efectua și la sediul Institutului de Igienă și Sănătate Publică Veterinară București din str. Câmpul Moșilor m. 5, sector 2, la sediul SC Farmacia Veterinară FMV SRL, din Splaiul Independenței, nr. 105, sector 5 și la sediul SC Salvavet Comimpex SVS SRL din Str. Ilioara nr. 16E, sector 3.

Pentru efectuarea examenului se prezintă o proba de circa 100 - 150 grame de carne recoltată din pilierii diafragmatici (curelușă/baiera unturii) din partea musculară a diafragmei (iepurele), și mușchii intercostali (2 coaste alăturate cu musculatura dintre ele).

Conform prevederilor Deciziei Comisiei 2014/709/UE, cu modificările și completările ulterioare, este interzis transportul de porci vii, carne proaspătă sau preparate din carne de porc, destinate consumului propriu, provenite din gospodăriile populației situate în zonele aflate sub restricții ca urmare a evoluției unor focare de pestă porcina africană, incluse în Partea III a Anexei.

Următoarele regiuni din România sunt aflate sub restricții la data de 4 decembrie 2018:

• Municipiul București

județele

• Bacău
• Bihor
• Brăila
• Buzău
• Călărași
• Constanța
• Dâmbovița
• Dolj
• Galați
• Giurgiu
• Ialomița
• Ilfov
• Olt
• Prahova
• Satu Mare
• Sălaj
• Teleorman
• Tulcea
• Vaslui
• Vrancea

• județul Maramureș cu următoarele delimitări: Petrova, Bistra, Repedea, Poienile de sub Munte, Vișeu de Jos, Ruscova, Leordina, Rozavlea, Strâmtura, Bârsana, Rona de Sus, Rona de Jos, Bocoiu Mare, Sighetu Marmației, Sarasău, Câmpulung la Tisa, Săpânța, Remeți, Giulești, Ocna Șugatag, Desești, Budești, Băiuț, Cavnic, Lăpuș, Dragomirești, Ieud, Săliștea de Sus, Săcel, Călinești, Vadu Izei, Botiza, Bogdan Vodă, localitatea Groșii Țibleșului, Suciu de Sus, Vișeu de Mijloc, Vișeu de Sus.

• județul Mehedinți: Strehaia, Greci, Brejniţa Motru, Butoieşti, Stângăceaua, Grozești, Dumbrava de Jos, Băcles, Bălăciţa

• județul Argeș: Bârla, Miroși, Popești, Stefan cel Mare, Slobozia, Mozăceni, Negrași, Izvoru, Recea, Căldăraru, Ungheni, Hârsești, Stolnici, Vulpești, Rociu, Lunca Corbului, Costești, Mărășești, Poiana Lacului, Vedea, Uda, Cuca, Morărești, Cotmeana, Răchițele de Jos, Drăganu-Olteni, Băbana, Bascov, Moșoaia, municipiul Pitești, Albota, Oarja, Bradu, Suseni, Căteasca, Rătești, Teiu,

Pentru prevenirea și descurajarea comerțului și transportului ilicit de porci vii, carne și preparate din carne de porc, destinate consumului propriu, provenite din gospodăriile populației situate în zonele aflate sub restricții ca urmare a evoluției unor focare de pestă porcina africană, vor fi efectuate verificări în trafic, inclusiv a autovehiculelor proprietate personală.

Pentru evitarea apariției posibilelor toxiinfecții alimentare și a îmbolnăvirilor provocate de infectări parazitare cu Trichinella spp., atât carnea de porc, produsele sau preparatele obținute din acesta, precum și orice alt produs alimentar recomandăm să fie achiziționate numai din unități autorizate/înregistrate sanitar veterinar, care se găsesc sub control sanitar veterinar.

Sursa: Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor București

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 290 de localități din 18 județe, cu un număr de 1109 focare (dintre care 16 în exploatații comerciale) și 234 de cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 361.132 de porci afectați de boală.

Prin aplicarea eficentă a măsurilor de combatere a PPA au fost stinse până la această dată 5 focare în județul Satu Mare și singurul focar din județul Dâmbovița.

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel:

• Judeţul Satu-Mare – 6 focare în gospodăriile populaţiei şi 14 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Bihor – 43 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ;
• Judeţul Sălaj – 4 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Tulcea – 570 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și 1 focar la o exploatație de tip A) şi 81 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Brăila – 114 de focare (dintre care 9 focare la exploatații comerciale) și 2 cazuri la mistreți;
• Judeţul Constanţa – 87 de focare în gospodăriile populaţiei şi 3 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Ialomiţa – 125 de focare în gospodăriile populaţiei şi 33 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Galaţi – 15 focare în gospodăriile populaţiei şi 5 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Ilfov – 9 focare în gospodăriile populaţiei;
• Judeţul Călăraşi – 95 de focare (dintre care 1 focar la o exploatație comercială) şi 24 de cazuri la mistreţ;
• Județul Buzău – 6 focare în gospodăriile populaţiei;
• Județul Giurgiu – 25 focare în gospodăria populaţiei și 11 cazuri la mistreț;
• Județul Teleorman – 7 focare în gospodăria populației și 56 de cazuri la mistreți;
• Județul Maramureș – 3 focare în gospodăria populației;
• Județul Vrancea – un focar în gospodăria populației;
• Județul Dolj – un focar în gospodăria populației;
• Județul Argeș – un focar în gospodăria populației;
• Județul Olt - un focar în gospodăria populației.

Până la această data (23.11.2018) au fost despăgubiți 7.930 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 205.580.960 de lei.

Detaliat, situaţia plăților despăgubirilor se prezintă astfel:

• Judeţul Satu-Mare – au fost plătite despăgubiri pentru 18 exploatații din cele 20 de exploatații afectate în valoare de 60.940 de lei;
• Judeţul Bihor – au fost plătite despăgubiri pentru 211 exploatații din 214 exploatații afectate în valoare de 947.620 de lei;
• Judeţul Tulcea – au fost plătite despăgubiri pentru 1.141 de exploatații dintr-un total de 1.158 de exploatații în valoare de 45.681.430 de lei;
• Judeţul Brăila – au fost plătite despăgubiri pentru 2.997 de exploatații dintr-un total de 3.002 exploatații în valoare de 147.278.090 de lei;
• Judeţul Constanţa – au fost plătite despăgubiri pentru 833 de exploatații dintr-un total de 835 de exploatații în valoare de 3.688.100 de lei;
• Judeţul Ialomiţa – au fost plătite despăgubiri pentru 2.389 de exploatații dintr-un total de 2.500 de exploatații în valoare de 6.531.000 de lei;
• Judeţul Galaţi – au fost plătite toate cele 83 de exploatații în valoare de 248.000 de lei;
• Judeţul Ilfov – au fost plătite despăgubiri pentru 6 exploatații dintr-un total de 7 exploatații în valoare de 71.640 de lei;
• Judeţul Călăraşi – au fost plătite despăgubiri pentru 214 exploatații dintr-un total de 302 exploatații în valoare de 898.000 de lei;
• Județul Teleorman – au fost plătite despăgubiri pentru 7 exploatații dintr-un total de 8 exploatații în valoare de 31.510 de lei.
• Județul Vrancea - au fost plătite despăgubiri pentru singura exploatație afectată în valoare de 7.000 de lei.
• Județul Giurgiu - au fost plătite despăgubiri pentru 30 de exploatații dintr-un total de 115 exploatații în valoare de 137.630 de lei.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 287 de localități din 18 județe, cu un număr de 1092 de focare (dintre care 16 în exploatații comerciale) și 167 de cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 360.800 de porci afectați de boală.

Prin aplicarea eficentă a măsurilor de combatere a PPA au fost stinse până la această dată 5 focare în județul Satu Mare, iar unitatea de procesare a cărnii aparținând societății S.C. Carniprod SRL și-a reluat activitatea, în data de 14.08.2018.

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel:

• Judeţul Satu-Mare – 12 focare în gospodăriile populaţiei şi 12 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Bihor – 34 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ;
• Judeţul Sălaj – 4 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Tulcea – 570 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și 1 focar la o exploatație de tip A) şi 73 de cazuri la mistreţi;
• Judeţul Brăila – 109 de focare (dintre care 9 focare la exploatații comerciale) și un caz la mistreți;
• Judeţul Constanţa – 86 de focare în gospodăriile populaţiei şi 3 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Ialomiţa – 125 de focare în gospodăriile populaţiei şi 33 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Galaţi – 15 focare în gospodăriile populaţiei şi 4 cazuri la mistreţi;
• Judeţul Ilfov – 9 focare în gospodăriile populaţiei;
• Judeţul Călăraşi – 88 de focare (dintre care 1 focar la o exploatație comercială) şi 22 cazuri la mistreţ;
• Județul Buzău – 6 focare în gospodăriile populaţiei;
• Județul Giurgiu – 25 focare în gospodăria populaţiei și 11 cazuri la mistreț;
• Județul Dâmbovița – un focar în gospodăria populației;
• Județul Teleorman – 6 focare în gospodăria populației și 3 cazuri la mistreți;
• Județul Maramureș – 3 focare în gospodăria populației;
• Județul Vrancea – un focar în gospodăria populației;
• Județul Dolj – un focar în gospodăria populației;
• Județul Argeș – un focar în gospodăria populației.

Până la această data (14.11.2018) au fost despăgubiți 7.862 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 190.110.490 de lei.

Detaliat, situaţia plăților despăgubirilor se prezintă astfel:

• Judeţul Satu-Mare – au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 18 exploatații afectate în valoare de 60.940 de lei;
• Judeţul Bihor – au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 211 exploatații afectate în valoare de 947.620 de lei;
• Judeţul Tulcea – au fost plătite despăgubiri pentru 1128 de exploatații dintr-un total de 1157 de exploatații în valoare de 45.579.610 de lei;
• Judeţul Brăila – au fost plătite despăgubiri pentru 2.990 de exploatații dintr-un total de 2.994 de exploatații în valoare de 132.153.330 de lei;
• Judeţul Constanţa – au fost plătite despăgubiri pentru 831 de exploatații dintr-un total de 835 de exploatații în valoare de 3.679.840 de lei;
• Judeţul Ialomiţa – au fost plătite despăgubiri pentru 2.389 de exploatații dintr-un total de 2.500 de exploatații în valoare de 6.531.000 de lei;
• Judeţul Galaţi – au fost plătite pentru 69 de exploatații dintr-un total de 83 de exploatații în valoare de 162.000 de lei;
• Judeţul Ilfov – au fost plătite despăgubiri pentru 6 exploatații dintr-un total de 7 exploatații în valoare de 71.640 de lei;
• Judeţul Călăraşi – au fost plătite despagubiri pentru 214 exploatații dintr-un total de 299 de exploatații în valoare de 898.000 de lei;
• Județul Teleorman – au fost plătite despagubiri pentru 6 exploatații dintr-un total de 8 exploatații în valoare de 26.510 de lei.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.