reclama Nusees
update 27 Nov 2022

Adrian Balaban: „Costurile de producție în fermele de porci au crescut cu 80% anul acesta“

Interviul pe care ni l-a acordat Adrian Balaban, manager al companiei Porc&Co, are menirea unei radiografii a unui sector important în cadrul zootehniei românești, respectiv creșterea suinelor. Pierderilor cauzate de Pesta Porcină Africană li se adaugă acum presiuni suplimentare, dar producătorii fac eforturi să rămână pe piață.

„Orice deviație în jos a pieței ne poate duce ușor la pierderi uriașe“

Reporter: Sectorul de creștere a porcilor a fost supus în ultimii ani unor presiuni extraordinare cauzate de Pesta Porcina Africană. Cum a fost anul acesta pentru acest sector, mai ales în contextul anului agricol atât de dificil?

Adrian Balaban

Adrian Balaban: În plus față de probleme cauzate de Pesta Porcină Africană a existat și această influență a războiului de la granița noastră care a dus la aceste creșteri necontrolate ale materiilor prime pentru furaje în primul rând. Aceste creșteri ne-au afectat direct. Prețul energiei și al gazelor s-a modificat, dar acest lucru nu a avut un impact atât de important deocamdată. Vom vedea cum va fi în perioada de iarnă. Prețul furajelor s-a dublat practic, iar acest lucru a dus la creșterea costului de producție semnificativ, cu aproape 80% față de anul anterior. Nu ne-am imaginat că vom ajunge în această situație, mai ales că piața porcului în Europa și România este atât de fluctuantă. Orice deviație în jos a pieței în jos în momentul de față ne poate duce ușor la pierderi uriașe.

Rep.: Cum a fost în ultimii ani piața cărnii de porc?

A.B.: A fost ca un carusel într-un parc de distracții. În februarie-martie 2020 aveam aceleași prețuri de vânzare pe care le avem acum, cu o diferență foarte mică, de câteva zeci de bani. Atunci vindeam cu

8,4 lei/kg, acum vindem cu 8,5-8,6 lei/kg. Asta în condițiile în care toate prețurile au crescut și există o inflație de cca 17%, dar care probabil este mult mai mare de atât. Sunt foarte mulți factori care influențează piața, dar impactul cel mai nefericit l-a avut apariția pestei porcine în Germania, unul dintre cei mai mari exportatori de carne de porc din Europa. Germania nu a mai putut exporta către țări terțe, iar asta a dus la o reorientare către piața internă europeană, respectiv exportul către țări unde era un deficit, cum este și cazul României. Acest lucru a dus la scăderea prețurilor pentru producătorii locali și la pierderi în producția locală.

„Avem un deficit mare în partea de reproducție și de efective-matcă“

Rep.: Ce măsuri se implementează la nivelul unui stat în cazul unei situații similare celei pe care ați descris-o dvs.?

A.B.: În situația în care suntem noi astăzi, cu un „self sufficient“ de mai puțin de 20% probabil, orice măsură ar lua Guvernul ar fi pentru sprijinirea producției. Nu știu dacă mai există în Europa o țară care să fie în aceeași situație cu noi. Depinde de specificul fiecărei țări, iar România are o specificitate în ceea ce înseamnă creșterea porcului. Avem cel mai mare număr de porci crescuți în exploatații neprofesionale din Europa și acest lucru face și mai dificilă controlarea situației generale din piață.

Rep.: Ce efective de suine avem în sistem industrial?

A.B.: În momentul de față, în sistemul industrial sunt crescuți cca 1.000.700 de porci. Anul acesta vom abatoriza sub 3.000.000 de porci ceea ce, față de vârful din 2016, înseamnă o scădere de 1.600.000 de capete. Este o pierdere cauzată de pesta porcină. Dacă luăm în considerare că, din animalele sacrificate, mare parte sunt purcei importați și porci importați pentru sacrificare directă avem un deficit și mai mare în partea de reproducție și de efective-matcă. O prioritate pentru guvernanții noștri ar trebui să fie încurajarea investițiilor în fermele de reproducție. Avem un minus uriaș care va fi greu de recuperat, sunt necesari mulți ani în acest sens. Din nefericire, investitorii nu au încredere, în contextul acesta în care pesta poate apărea de oriunde și oriunde, să investească în ferme de reproducție. Atunci când piața și situația națională vor fi sub un anumit control, cu siguranță și investitorii se vor îndrepta spre acest sector. În momentul în care am reușit să controlăm pesta porcină clasică a crescut și interesul investitorilor și producătorii s-au putut adresa și altor piețe, nu au mai fost doar „prizonierii“ pieței interne, chiar dacă România este în deficit.

„Mesajul nostru nu a fost de a nu mai crește porci în gospodărie“

Rep.: Sunt eficiente măsurile de control și prevenție a Pestei Porcine Africane implementate în România?

A.B.: Măsurile de control sunt mai puțin eficiente în România pentru că avem un număr mare de porci crescuți în exploatații necomerciale, cu un nivel scăzut de biosecuritate din Europa și vorbim aici de câteva sute de mii spre un milion. Acest lucru face ca diseminarea virusului să fie greu de controlat, oricâte eforturi am face.

Rep.: Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România a adus la un moment în discuție limitarea numărului de porci crescuți în gospodăriile tradiționale.

A.B.: Da, vorbim despre niște reglementări legale. În legislația românească în momentul de față sunt prevăzute anumite numere de animale care pot fi crescute în sistem gospodăresc. Noi doar am vrut să evidențiem acest lucru pentru că doar controlând mișcarea animalelor la nivelul acestor gospodării, dar și având o evidență a numărului de animale existente într-o gospodărie putem limita extinderea bolii.

Rep.: Credeți că la nivelul omului de rând a fost interpretată corect poziția asociației în privința acestui subiect?

A.B.: Cred că a fost greșit interpretată. Mesajul nostru nu a fost de a nu mai crește porci în gospodărie, ci de a respecta toți aceleași măsuri de biosecuritate pentru a putea coexista toți pe această piață.

Laura ZMARANDA

APIA efectuează plăți de peste 129,16 milioane lei pentru sectoarele suin și avicol

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), efectuează plata ajutorului excepțional acordat producătorilor agricoli, crescători de animale din sectoarele suin și avicol.

Suma autorizată la plată este în valoare de 129.166.260,85 lei și se acordă solicitanților care au accesat această formă de ajutor de stat, în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1053/2022, astfel:

  • 094.375,68 lei de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale;
  • 071.885,17 lei din finanțare externă nerambursabilă conform Anexei la Regulamentul delegat (UE) 2022/467.

Valoarea totală acordată pentru fiecare beneficiar din sectorul suin s-a calculat în funcție de capacitatea de producție în condiții minime de bunăstare deținută, echivalent UVM, până la concurența plafonului echivalent în lei a 150.000 euro.

Valoarea totală acordată pentru fiecare beneficiar din sectorul avicol s-a calculat în funcție de capacitatea de producție în condiții minime de bunăstare deținută, echivalent UVM, până la concurența plafonului echivalent în lei a 100.000 euro.

Suma totală de 129.166.260,85 lei este defalcată astfel:

  • 759.029,21 lei pentru creșterea și/sau îngrășare și/sau reproducția suinelor;
  • 407.231,64 lei pentru creșterea și/sau reproducția și/sau incubația păsărilor.

Cursul valutar este cel stabilit la rata de schimb de 4,9489 lei pentru 1 euro în conformitate cu prevederile alin. (6) al art.1 din Regulamentul delegat (UE) 2022/467. 

Trei forme noi de sprijin pentru susținerea activității fermierilor în anul 2022

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că până la data de 12 mai 2022 inclusiv, se depun cereri de solicitare pentru următoarele scheme de ajutor de stat, respectiv:

  • Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin;
  • Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin;
  • Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol.

Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de 453.899 mii lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2022 și este repartizată astfel: 

a) 170.250 mii lei pentru sectorul bovine; 

b) 167.649 mii lei pentru sectorul suine; 

c) 116.000 mii lei pentru sectorul avicol. 

Cererile de solicitare a ajutorului de stat și documentele justificative se vor depune în funcție de tipul de ajutor de stat solicitat la: 

a) Centrele APIA pe raza căruia au sediul social sau își au domiciliul sau unde au depus cererea unică de plată în anul 2021, în cazul ajutorului de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin; 

b) Centrele APIA pe raza cărora își au sediul social sau unde au depus cererea de solicitare pentru măsura 14 - Bunăstarea animalelor - pachetul a) - Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, din cadrul PNDR 2014-2020, în anul 2021, în cazul ajutorului de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin; 

c) Centrele APIA pe raza cărora își au sediul social sau la centrul județean al APIA unde au depus cererea de solicitare pentru măsura 14 - Bunăstarea animalelor - pachetul b) - Păsări, din cadrul PNDR 2014-2020, în anul 2021, în cazul ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol; 

Cererile de solicitare a ajutorului de stat se pot  transmite si prin poștă, cu condiția asumării prin semnătură de către beneficiar/reprezentant legal pe fiecare pagină a documentului transmis.

Valoarea totală a ajutorului ce poate fi acordată pentru fiecare beneficiar nu depășește echivalentul în lei a 290.000 euro, la cursul de schimb valutar stabilit de Banca Națională a României, valabil la data intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență nr. 51/2022.

Plata ajutorului de stat se efectuează până la data de 30 iunie 2022.

Nu se acordă plăți ulterior datei de 30 iunie 2022 dacă se constată că acestea nu au putut fi efectuate dintr-o cauză imputabilă beneficiarului, respectiv nedeclararea unui cont valid la APIA. 

Informațiile privind beneficiarii, condițiile de eligibilitate, documentele ce însoțesc cererea de solicitare a ajutorului de stat, precum și Ghidurile solicitantului se regăsesc publicate pe site-ul APIA www.apia.org.ro , accesând următorul link: Ajutoare pentru susţinerea activităţilor agricole din sectoarele suin / avicol / bovin / ovine - caprine / legume-fructe, cartofi și vitivinicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19 - APIA .

Legislație:

OUG nr. 51/2022 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectoarele bovine, suine și avicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19.

APIA, mereu alături de fermieri!

Studiu pilot SEGES: Ameliorarea trăsăturilor materne la scroafe

Creșterea prolificității la scroafe din ultimul deceniu duce la o necesitate a îmbunătățirii capacităților acestora de a îngriji mai mulți purcei. O creștere a capacității de îngrijire a purceilor este benefică atât pentru animale, cât și pentru economia fermei zootehnice.

Potrivit unui studiu condus de Danish Pig Research Centre (SEGES), capacitatea de alăptare a scroafelor din rasa DanBred poate crește prin reproducere. Studiul mai arată că o capacitate de alăptare îmbunătățită va ajuta purceii să supraviețuiască și să aibă o greutate mai mare atunci când vor fi înțărcați.

Creșterea ratei de supraviețuire a purceilor

Rasele DanBred și DanBred Yorkshire sunt deja cunoscute pentru abilitățile lor materne. Chiar și așa, DanBred continuă să optimizeze materialul genetic pentru a se asigura de cele mai bune rezultate pentru crescătorii acestei rase. De pildă, unul dintre obiectivele pe care se concentrează DanBred este creșterea ratei de supraviețuire a purceilor. De aceea, printre țelurile DanBred se numără îmbunătățirea LP5, adică numărul de purcei vii în ziua a cincea după fătare. Dacă purceii supraviețuiesc cele 5 zile, șansele ca aceștia să se dezvolte și să crească până la sacrificare cresc considerabil. Așadar, concentrarea pe un astfel de obiectiv contribuie la o rată mai mare de supraviețuire a purceilor, ceea ce duce la rezultate financiare mai mari pentru fermierii care aleg să crească aceste rase.

Îmbunătățirea capacităților de alăptare

Realizatorii acestui studiu sunt concentrați și pe modul de îmbunătățire a capacităților de alăptare a scroafelor. Prin urmare, departamentul de reproducere și genetică al SEGES a realizat un studiu pilot care a examinat dacă rasele DanBred Landrace și DanBred Yorkshire au o capacitate de alăptare măsurabilă și, în plus, dacă sunt ereditare. „Studiul pilot a arătat că genetica celor două rase poate fi îmbunătățită dacă această capacitate de alăptare este măsurată ca greutatea animalului la înțărcare. Deși capacitatea de alăptare nu face încă parte din obiectivele de reproducție Dan Bred, rezultatele arată că este posibil să se reproducă pentru o greutate crescută la înțărcare. Această trăsătură poate avea atât avantaje economice, cât și durabile pentru producția de purcei și va ușura și volumul de muncă“, spune Lizette Vestergaard Horndrup, consultant senior în reproducere și genetică la SEGES.

Beneficii economice pentru ferme

Greutatea purcelului la înțărcare (ziua 21 după fătare) poate fi determinată de capacitatea de alăptare a scroafei. Studiul pilot realizat de SEGES a prezentat scroafe DanBred Landrace și DanBred Yorkshire – toate gestante prin încrucișări ale raselor. Iar rezultatele au arătat că greutatea la înțărcare conținea o componentă genetică cu o moștenire destul de mare: 15-20%. Totodată, studiul pilot a dovedit că există într-adevăr un beneficiu economic în creștere pentru scroafele cu capacitate de alăptare crescută deoarece, atunci când greutatea la înțărcare este crescută, scroafa va putea alăpta un număr mai mare de purcei până la înțărcare. „Pe lângă o valoare economică mai mare, există și un potențial durabil în creșterea greutății la înțărcare. La sfârșitul zilei, aceasta înseamnă mai puține zile de hrănire înainte ca purceii să atingă greutatea dorită de sacrificare. Mai mult, o capacitate de alăptare îmbunătățită a scroafei va reduce nevoia de scroafe care alăptează, ceea ce va contribui și la o producție mai durabilă“, mai explică Horndrup.

Simona-Nicole DAVID

Bacillus licheniformis, sursă probiotică în hrana purceilor. Importanță, disponibilitate, efecte potențiale

Probioticele sunt denumite și culturi bacteriene vii, care, atunci când sunt ingerate într-o cantitate suficientă, reprezintă o sursă alternativă, cu efecte pozitive asupra sănătății animalelor prin menținerea ecosistemului intestinal și îmbunătățirea performanțelor bioproductive.

Probioticele cel mai frecvent utilizate în hrana animală sunt specii bacteriene ce aparțin genului Bacillus, Lactobacillus, Bifidobacterium, Enterococcus, drojdii (Saccharomyces boulardii, Saccharomyces cerevisiae, Rhodotorula glutinis) sau fungi (Aspergillus oryzae, Candida pintolopesii). De obicei, probioticele se administrează în perioada de creștere a animalelor, fie în apa de băut sau cu furajul, dat fiind sistemul enzimatic incomplet dezvoltat al acestora.

Un loc important este ocupat de genul Bacillus datorită prezenței sporilor ca formă de rezistență, ceea ce permite tulpinilor bacteriene să reziste la condiții nefavorabile (căldură, radiații, temperatură), degradare enzimatică, dezechilibrele gastrointestinale (rezistență pH, săruri biliare, rezistență antibacteriană, capacitatate de aderare la celulele epiteliale), precum și inducerea răspunsului imun celular.

Este de reținut faptul că sănătatea animală reflectată în performanțe bioproductive la maximum de potențial reprezintă adevărate provocări pentru crescătorii de animale. În prezent, probioticele sunt considerate soluții alternative la antibiotice, fiind folosite pe scară largă în hrana monogastricelor. Cercetările biotehnologice sunt într-o continuă dezvoltare, venind cu o serie de idei inovative.

Un loc foarte important a fost ocupat de tulpina bacteriană Bacillus licheniformis ATCC 21424. În urma aplicării testelor in vitro și simulării condițiilor gastrointestinale s-au obținut o serie de rezultate semnificative în ceea ce privește gradul de supraviețuire a acesteia. Din acest motiv, s-a constatat că tulpina de Bacillus licheniformis ATCC 21424 poate fi utilizată ca sursă de aditiv furajer, fiind adăugată cu succes în hrana purceilor în criza de înțărzare (30 ± 3 zile, hibrid Topig  pe o perioadă de 16 zile), în doză de 3% (1,5 x 1010 UFC/mL). Validarea rezultatelor in vitro s-a realizat în Biobaza experimentală IBNA Balotești.

Informații suplimentare cu privire la caracteristicile și proprietățile acestei tulpini pot fi gasite în studiile raportate de Dumitru și colab. (2019; 2020) și Dumitru și Hăbeanu (2021).

Administrarea produsului probiotic pe bază de Bacillus licheniformis ATCC 21424 în hrana purceilor în criza de înțărcare determină o serie de avantaje:

– îmbunătățirea microflorei intestinale (la nivel de ileon cu 15%, respectiv 3% în cecum) – efect imunomodulator;

– inhibarea creșterii agenților patogeni (E. coli, Clostridium sp.);

– dezvoltarea bacteriilor benefice (Lactobacillus sp.);

– reglarea valorilor pH-ului intestinal.

Aceste consecințe la nivel de organism conduc la îmbunătățirea performanțelor de creștere și a caracteristicilor legate de eficiența furajării, dar și la diminuarea frecvenței enteritelor cu aproximativ 44%.

În contextul prezentat, tulpina bacteriană Bacillus licheniformis ATCC 21424 prezintă criterii probiotice notabile și se recomandă utilizarea unei doze de 3% în premixuri sau amestecat direct în furaj spre utilizare ca sursă de probiotic în hrana purceilor.

Dr. ing. Mihaela DUMITRU

Avantajele și dezavantajele creșterii rasei Mangalița în microferme

„Nu știu dacă pot fi numit fermier în adevăratul sens al cuvântului, dar m-am născut și am crescut din fragedă pruncie într-o gospodărie în al cărei grajd tot timpul au fost animale, vaci, porci, oi, păsări.“ Așa își începe pledoaria Vasile Bădiliță, pădurar de profesie și crescător de porci din rasa Mangalița. Este unul dintre micii fermieri din România care caută soluții pentru a supraviețui într-o piață controlată de marii jucători din domeniu. A ales să crească o rasă cu tradiție în România, dar care, în pofida istoriei și a avantajelor pe care le implică exploatarea sa, nu se bucură de suficientă promovare. Microferma sa din Horodnicul de Sus, Suceava, este un exemplu elocvent al eforturilor pe care familiile din mediul rural le fac pentru a-și asigura venituri decente și pentru a păstra satul românesc așa cum îl știm, cu toate îndeletnicirile sale. Ca o entitate socială cu identitate proprie și economie independentă.

Cum se compensează creșterea lentă și numărul mai mic de purcei fătați

În țara noastră Mangalița este reprezentată prin trei varietăți, și anume varietatea blondă, varietatea roșie și varietatea burtă de rândunică.

„Acum șase ani am cumpărat prima scroafă Mangalița gestantă. Aceasta a fătat trei scrofițe și ulterior am mai cumpărat un vier. Așa am reușit să măresc efectivul până la 130 de exemplare, câte am astăzi. Efectivul pe care îl am variază de la o săptămână la alta pentru că o parte din porci îi comercializez, dar permanent am un nucleu de reproducție care asigură noi purcei. Eu dețin varietățile blondă și burtă de rândunică și pentru fiecare dintre ele am un nucleu de reproducție. Pentru varietatea blondă am cinci scroafe și un vier, iar pentru varietatea burtă de rândunică am 11 scroafe și un vier. Aceste nuclee de reproducție sunt dublate de alte 15 scrofițe, majoritatea gestante, și de alți doi vieri tineri.“

Porcii din rasa Mangalița sunt puțin pretențioși și nu au nevoie de anumite condiții de adăpost, nu necesită o construcție specială, hrana constă în cereale și iarbă vara, iar iarna lucernă uscată. Acestea sunt două avantaje ale creșterii rasei Mangalița. În ceea ce privește dezavantajele, unul dintre ele este faptul că porcii Mangalița au o creștere mai lentă în comparație cu rasele de porci industriale. Practic, ca să ajungă la o greutate de 130-150 kg îi trebuie cel puțin un an și două luni, poate chiar un an și jumătate. Un alt dezavantaj ar fi numărul mai mic de purcei fătați de o scroafă. În cazul microfermei din Horodnicul de Sus media purceilor fătați este 5-6, iar media purceilor înțărcați este de 4-4,5.

Aceste dezavantaje sunt compensate de faptul că producția, carnea, este de calitate, are un gust special și un aspect marmorat. Aceasta conține grăsimi nesaturate precum omega 3 și 6, iar procentul de grăsime la carcasă este mai mare decât în cazul altor rase.

Măsurile de sprijin, suficiente sau nu...

Una dintre măsurile de sprijin din partea statului este subvenția care ajunge la cca. 400 de lei pe an/scroafă reproducătoare. Primești acest ajutor cu condiția să fii membru al unei asociații de profil, scroafele să fie înscrise în Registrul Genealogic al rasei, în secțiunea principală (adică să aibă pedigree), și să menții numărul de scroafe reproducătoare pe o perioadă de minimum cinci ani din momentul realizării angajamentului. Ajutorul de minimis, o altă măsură de sprijin, se acordă tot pentru scroafele de reproducție, doar că aici sunt mai multe condiții de îndeplinit. Ca să beneficiezi de acest ajutor de minimis trebuie să comercializezi cel puțin 4 purcei/cap de scroafă/an la greutatea de minimum 8 kg/cap purcel, iar ferma trebuie să fie neapărat încadrată la forma de Tip A. Din aceste considerente, spune crescătorul, a fost nevoit să facă tranziția de la persoană fizică la întreprindere individuală. Astfel a beneficiat de ajutorul de 1.200 lei/scroafă/an.

„Dacă este suficient sau nu acest ajutor de la stat nu pot spune cu certitudine. Întotdeauna este loc de mai bine, mai ales dacă ținem cont cât de multă muncă implică această activitate, cât de multe piedici întâmpină țăranul român și câte restricții și condiții trebuie să respecte pentru prevenirea PPA. În plus, nimeni nu se gândește la investiția făcută și la costurile cu furajele. Spre exemplu, eu la finalul anului 2020 nu am reușit să vând purceii pentru că nu se încadrau la schema de plăți pentru anul 2020 și nici pentru luna ianuarie 2021. În perioada ianuarie-martie au fost identificate două focare de PPA în zonă, iar comercializarea a fost interzisă. Timp de patru luni am fost blocați din toate părțile. În condițiile acestea ne descurcăm cum putem și valorificăm la prețuri mult sub valoarea produsului. Acum 4-5 ani vindeam un purcel cu 350-400 de lei și așa destul de greu pentru că rasa nu este suficient promovată (ungurii au o adevărată industrie de promovare a produselor obținute din carne de Mangaliță, iar sprijinul de stat se ridică până la 600 de euro/scroafă). Purceii îi vindem după vârsta de 7-8 săptămâni, când deja mănâncă bine, sunt înțărcați, deparazitați.“


„În ferma mea majoritatea scroafelor și vierilor au pedigree, iar pentru purcei se poate elibera adeverință de origine în baza căreia se poate scoate certificat de origine. Prețul pentru un mascul matur mai mare de un an este de 700-800 de euro.“


Porcii de sacrificat din rasa Mangalița se vând cu 15-17 kg în viu.


(D.Z.)

Scădere semnificativă a focarelor de pestă porcină africană

Eforturile întreprinse de serviciile veterinare pentru a preveni răspândirea virusului pestei porcine africane (PPA), cele pentru gestionarea focarelor de boală, coroborate cu intensificarea controalelor din ultima perioadă, au avut ca rezultat o scădere semnificativă a numărului de focare.

Astfel, din data de 23 decembrie, când erau înregistrate 420 de focare, numărul acestora a scăzut la 213, înregistrate astăzi.

O măsură care a contribuit în mod relevant a fost intensificarea controalelor cu această tematică, în special cele realizate cu sprijinul Inspectoratelor de Poliție Județene în trafic.

Cele peste 2.000 de controale, desfășurate în echipe mixte, au  avut scopul de a preveni răspândirea bolii, prin verificarea respectării restricțiilor sanitare veterinare impuse pentru mișcarea porcinelor din zonele afectate de focare active de pestă porcină africană.

În timpul acestor acțiuni au fost descoperite și sancționate persoane care transportau sau comercializau animale sau produse din carne fără documentele prevăzute de legislația sanitară veterinară sau cu mijloace de transport neautorizate, ceea ce constituie un risc major de difuzare a virusului PPA.

Controalele au dus la identificarea de persoane care au comercializat ilegal carne și produse din carne neverificate sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor.

Astfel de practici au fost aspru sancționate având în vedere atât pericolul grav pentru sănătatea oamenilor, reprezentat de trichineloză dar și de alte boli, cât și riscul de răspândire a virusului PPA având în vedere rezistența îndelugată a acestuia în carnea congelată (peste doi ani), sau în produsele din carne (3-6 luni în carnea sărată şi afumată).

Anchetele epidemiologice întreprinse de medicii veterinari au stabilit că principalele cauze și mijloacele prin care s-a difuzat virusul care au dus/duc la apariţia de noi focare sunt:

– intrarea/ieşirea porcinelor în/din exploataţii fără a se solicita medicului veterinar documente care să ateste starea de sănătate a acestora;

– scoaterea animalelor din zonele de restricţie (protecţie, supraveghere, infectată), deci nerespectarea restricţiilor prevăzute în prevederile Regulamentului delegat (UE) 2020/687 care trebuie să se stabilească şi să se aplice în aceste zone;

– sacrificarea animalelor bolnave fără notificarea medicului veterinar, carnea provenită de la animalele bolnave constituind în permanenţă o sursă de difuzare a virusului PPA;

– nerespectarea obligației de către deţinători de a anunţa medicul veterinar atunci când la porcii pe care-i deţin apar îmbolnăviri şi/sau mortalităţi;

– aruncarea/abandonarea cadavrelor provenite de la porcii morţi de PPA în pădure, păşune, marginea apelor etc;

– mijloace de transport contaminate cu secrețiile și excrețiile provenite de la animalele infectate, care nu au fost decontaminate sau decontaminate necorespunzător;

– monte şi tratamente efectuate de personal necalificat fără respectarea prevederilor legale;

- furaje introduse din zone infectate direct în hrana porcinelor;

- lipsa dezinfectoarelor individuale la intrarea în exploataţie;

- personal angajat în exploataţiile profesionale de porcine din localitatea unde au fost confirmate focare de PPA;

– nerespectarea cerințelor de biosecuritate și a măsurilor stabilite în majoritatea exploataţiilor nonprofesionale (gospodăriile populaţiei) și în unele exploatații comerciale profesionale de porcine.

Acțiunile de control ale inspectorilor sanitari veterinari și pentru siguranța alimentelor cu această tematică vor continua, pentru a proteja sănătatea oamenilor și a animalelor.

Sursa: ansvsa.ro

Ferma Duroc, locul unde porcii sunt crescuți după modelul American

„Un porc liber să se plimbe, să se hrănească după bunul plac, cu un indice de stres inexistent, va oferi o calitate a cărnii incomparabilă cu cea a porcilor din sistemul intensiv de creștere. Cred că toată lumea este de acord cu faptul că gustul cărnii din comerțul autohton nu este pe măsura prețului plătit și toți tânjim după gustul de odinioară, când porcul era crescut în gospodărie cu porumb, iarbă și poate mai avea acces și la o pășune, unde făcea mișcare în voie. Acesta este scopul proiectului meu, vreau să aduc gustul porcului de altădată în prezent, vreau ca urmașii noștri să consume o carne sănătoasă.“ Pledoaria de față îi aparține unui tânăr din Oradea, Liviu Fitero, care a pus bazele unei crescătorii de porci crescuți în semilibertate. Spune că modelul acesta i-a fost inspirat de fermierii americani și că intenționează să își dezvolte ferma în baza principiilor acestui sistem.

De ce creșterea în libertate

Liviu Fitero spune că întreaga sa viață a avut legătură cu animalele pentru că în gospodăria bunicilor și a părinților au fost mereu crescute găini, vaci și porci, dar că din anul 2008 a început să ia în serios această ramură a agriculturii și a pus bazele unei crescătorii de porci pe care a încercat să o dezvolte de la an la an.

„Până în prezent, dezvoltarea fermei s-a realizat prin intermediul surselor proprii de finanțare, dar pentru că îmi doresc atingerea celor mai înalte standarde în viitorul apropiat voi aplica pentru obținerea de fonduri europene prin Submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri“ din PNDR. Intenționez astfel nu doar să modernizez ferma, ci și să deschid o carmangerie cu produse proprii, realizate exclusiv din carne de porc Duroc. Acest proiect este unul exclusivist deoarece țintesc spre zona bio.“

În ceea ce privește alegerea rasei, acesta spune că a reușit să aducă în țară, prin intermediul membrilor unei asociații de crescatori de Duroc în rasă pură din Ungaria, exemplare Duroc din linia veche și autentică, cu proveniență USA (New Jersey).

„Din 2010 cresc Duroc în sistem liber și semi-liber, exact așa cum o fac și marii crescători americani. Acești porci nu știu ce înseamnă detenția pentru că s-au născut, au crescut și trăiesc în libertate totală, după bunul plac. Acest sistem de creștere este cel mai benefic pentru animale pentru că astfel ligamentele și încheieturile devin mult mai puternice, iar dimensiunile suinelor vor fi mult mai mari față de cele crescute în sistem închis. Acestea își iau din pământ porția necesară de săruri și minerale, se bălăcesc în nămol în zilele călduroase și de aceea nu au paraziți externi. Astfel, sistemul lor imunitar este extrem de puternic și nu au nevoie de tratamente aproape niciodată pe parcursul vieții.“

Caracteristicile și temperamentul rasei

Tânărul crescător ne-a prezentat și câteva aspecte din istoria rasei Duroc.

„Rasa Jersey Red sau Duroc a fost dezvoltată, în principal, în New Jersey și într-o oarecare măsură în Kentucky de către fermierii anilor 1800 care au adus-o la un standard ridicat de excelență în mai multe direcții. Acest porc era uneori numit Berkshire rosu, dar dacă acest termen este folosit cu vreo referire la Berkshire-ul modern, îmbunătățit, este o greșeală. Cele două rase au destul de puține caracteristici în comun. Cercetătorii de la Benson, Maule & CO din Philadelphia susțineau că „porcii roșii din Jersey“ sunt descendenți din vechiul Berkshire neameliorat deoarece vedeau credibilă descrierea făcută de Youatt vechiului Berkshire. Cu toate acestea, Jersey Red era un porc mult mai «gros» și mai apreciat decât Berkshire-ul modern îmbunătățit.“

Cele mai importante calități pentru care „Roșii“ (Duroc) sunt atât de apreciați sunt greutatea și dimensiunile neobișnuit de mari realizate la costuri reduse, constituția rezistentă, calitățile ridicate ale scroafelor și vierilor de reproducție și rezistența ridicată care nu impunea creșterea lor în regim închis. Porcii Jersey Red (Duroc) au o culoare roșie, predominantă pe tot corpul, iar la maturitate au culoarea roșu închis, dar foarte vie și lipsită complet de alb. Au boturi scurte, capete mici proporționale cu dimensiunea corpului și urechile aplecate. Au un corp lung și masiv, cu cupe adânci și osatură deosebit de solidă. Vor cântări la 12 luni 160-190 de kilograme, iar de la 14 la 20 de luni, 220-350 de kilograme. Porcul din rasa Duroc este docil, cu un temperament calm, prolificitatea este mai mult decât mulțumitoare întrucât rezultă o medie de 10, chiar peste 10 purcei înțărcați/ scroafă. Scroafele sunt extrem de grijulii, având o capacitate foarte ridicată de alăptare, iar vierii Duroc sunt cei mai valoroși deoarece au capacitatea de a îmbunătăți calitățile oricărei rase.

„Voi scoate un lot de porci la expoziție, iar oamenii vor putea alege“

Carnea porcului Duroc este apreciată la nivel mondial, fiind marmorată, suculentă, iar inserțiile de grăsime intramusculară fac inconfundabil gustul acestei cărni.

„Acest aspect îl voi scoate în evidență și în proiectul meu de viitor și sunt convins că va avea succes deoarece voi pune la dispoziția tuturor un nou concept legat de comercializarea cărnii de porc. Oamenii vor avea posibilitatea de a alege cu exactitate exemplarul care va fi sacrificat, precum și părțile dorite din acel porc sau chiar produse rezultate din el. Cu alte cuvinte, voi scoate un lot de porci la expoziție, iar oamenii își vor putea alege un jambon, un cotlet, o ceafă, un ciolan, chiar o jumătate de carcasă sau și un porc întreg. Ceea ce va face unic acest proiect este faptul că porcii vor fi crescuți după exemplul fermierilor americani. Porcii vor crește în totală libertate, astfel toate beneficiile sistemului de creștere se vor regăsi în calitățile cărnii. Vor lipsi E-urile, antibioticele și toate elementele nocive. Totul va fi controlat de supremul arbitru, și anume de natura și voința porcului. Porcii nu vor fi scoși la licitație la 6 luni ca în fermele intensive, ci la minimum 12 luni deoarece gustul cărnii de porc ajuns la maturitate este unul net superior. (D.Z.)

Focarele de pestă au decimat efectivele de porci din România

La Gura Humorului a avut loc o întâlnire de lucru având ca temă analiza evoluţiei virusului pestei porcine africane în România, întâlnire la care au participat şefi de instituţii sanitar-veterinare din 20 de judeţe, precum şi conducerea Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Este necesară îmbunătăţirea legislaţiei

La nivel naţional situaţia este una îngrijorătoare atât pentru medicii veterinari, cât şi pentru fermieri. O analiză a evoluţiei pestei porcine africane arată că, în 2019, în România au fost 1.700 de focare, iar numărul acestora a scăzut până la începutul verii acestui an pentru ca mai apoi să se ajungă la peste 620 de focare de pestă porcină africană active care au dus la pierderea a peste 310.000 de capete de porcine, pierderile economice fiind estimate la peste 60 de milioane de euro.

„Ne îngrijorează foarte mult numărul mare de focare, am analizat fiecare judeţ şi modul de implicare a factorilor locali şi decizionali. Concluzia a fost că este necesară o îmbunătăţire a cadrului legislativ şi concentrarea pe efortul de implicare în gestionarea problemei a fermierilor şi a medicilor veterinari. Am pus la punct un plan de acţiune unic. Nu am ales judeţul Suceava întâmplător pentru această întâlnire, fiind unul dintre cele doar trei judeţe care nu au focare active la porcul domestic la acest moment“, a precizat preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din România, doctorul Robert Viorel Chioveanu.

Cele mai grav afectate de focare sunt judeţele Ialomiţa, Teleorman, Buzău, Olt, Brăila şi Gorj. Esenţială în oprirea acestui virus este implicarea crescătorilor de porci care trebuie să anunţe imediat medicii veterinari dacă observă semne de boală la porc. Pentru ca numărul de focare să se diminueze repede şi semnificativ este nevoie ca oamenii care cresc porci să colaboreze cu autorităţile, să nu mai realizeze comerţ de animale pe ascuns, să nu sacrifice animale bolnave sau să le abandoneze în afara gospodăriilor.

Pesta porcină africană produce daune enorme

Potrivit dr. Mihai Voloşeniuc, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, participanţii au împărtăşit din experienţa lor în lupta cu virusul pestei porcine africane, în special cea legată de problemele întâmpinate în exploataţiile comerciale mari.

„Aproape în exclusivitate au fost dezbătute probleme legate de gestionarea pestei porcine africane care pare să ne copleşească, aducând daune enorme. Am avut şi noi destule focare, dar am intervenit, zic eu, repede, am reuşit să extragem repede animalele bolnave, să lichidăm focarele cât mai repede. Este important să faci o anchetă epidemiologică minuţioasă, să cauţi sursa, aşa poţi stăpâni boala“, a subliniat dr. Mihai Voloşeniuc (foto).

Medicul veterinar Mihai Voloşeniuc a scos în evidenţă că sucevenii au înţeles în mare mesajele şi au anunţat medicii veterinari când au observat un comportament schimbat la porcine, mai ales că fermierii sau cei care cresc porci în gospodării şi anunţă autorităţile la primele simptome de boală au şanse mari apoi să fie despăgubiţi, conform legii. În proporţie de 75%, acestea sunt acoperite de Comisia Europeană, diferenţa de 25% provenind din bugetul de stat. La respectivele costuri se adaugă cheltuielile cu incinerarea cadavrelor animalelor care, de asemenea, presupune un efort financiar considerabil.

Anul acesta, în judeţul Suceava au fost aprobate despăgubiri pentru 45 de animale ucise ori sacrificate, fermierii având dreptul la compensări însumând 34.402 de lei. Au fost stinse focarele din gospodăriile populaţiei de la Rotopăneşti, Marginea, Corocăieşti, Călineşti-Enache şi Poiana. În mediul silvic mai sunt active 4 focare de pestă la mistreţii de pe fondurile de vânătoare din Pătrăuţi, Valea Poienii şi Solca.

50% din efectivele de porci sunt localizate în gospodăriile populaţiei

Directorul executiv al DSVSA este de părere că toţi factorii de răspundere din România ar trebui să ia măsuri ferme referitoare la sectorul suinelor în ţara noastră, mai ales în condiţiile în care „ultimul raport al Comisiei Europene arată că, în sistemul actual de creştere, România nu poate gestiona criza pestei porcine africane“. La această dată, 50% din efectivele de porci de la nivel naţional sunt localizate în gospodăriile populaţiei, fiind destinate, în proporţie covârşitoare, sacrificării şi autoconsumului.

Primul simptom important al bolii este că animalul nu mai are poftă de mâncare şi nici de băut apă. Atunci când porcul devine dezinteresat total de hrană, deja este foarte probabil să aibă pestă porcină africană. Prima reacţie a crescătorului trebuie să fie contactarea medicului veterinar. 

Semnele mai severe apar în scurt timp: urechi învineţite, pete roşiatic-violete pe corp, secreţii nazale şi oculare de culoare roşie şi uneori se instalează diaree hemoragică. Decesul survine de regulă în şapte zile de la primele simptome. Din păcate, nu există tratament, iar cel puţin la porcii domestici rata de mortalitate este de 100%. La porcii mistreţi rata de mortalitate este ceva mai redusă, dar nu cu mult.

Virusul nu se transmite la om, dar face ravagii în populaţiile de porcine.

Silviu BUCULEI

Făina de lucernă ca soluție de diminuare a azotului, protoxidului de azot și total gaze cu efect de seră la porci

În prezent, subiectul privind schimbările climatice este unul îngrijorător, acesta fiind legat în mod direct de creșterea concentrației emisiilor totale de gaze cu efect de seră (GES) în atmosferă.

Creșterea efectivelor de animale pentru satisfacerea nevoilor de consum ridicate, precum și recentele schimbări în practicile agricole au dus la creșterea fluxului biochimic, în particular a emisiilor totale GES. Aproape jumătate din cantitatea de hrană și apa de băut este transformată în gaze în timpul procesului de producție și în managementul dejecțiilor (Anexa 12693/2015, Bruxelles).

La nivel global, emisiile de GES provenite de la sectorul de monogastrice sunt estimate la 0,7 gigatone CO2 echivalent la porci (9% din emisiile sectorului de creștere a animalelor). Reducerea emisiilor poate fi realizată în mare proporție prin scăderea excretei de azot și a emisiilor de GES. Ca parte a proteinelor, azotul participă la diferite procese metabolice și contribuie esențial la impactul negativ asupra mediului (Hăbeanu și colab., 2020). Așa cum bine știm, formularea corectă a rețetelor de hrană în funcție de cerințele animalelor reprezintă un factor important în reducerea emisiilor de GES deoarece implicațiile acesteia se reflectă în compoziția dejecțiilor (Hăbeanu și colab., 2020). Desigur, creșterea digestibilității nutrienților din hrană, precum și îmbunătățirea performanței animalelor pot contribuii cu succes la reducerea excretei de azot, respectiv a emisiilor de GES.

În cadrul Biobazei INCDBNA-IBNA Baloteşti (Proiect ADER 9.1.4.) au fost efectuate cercetări recente pe porci (hibridul, TOPIGS) cu o greutate medie inițială de 30,28 kg, pe o perioadă de 25 de zile, având ca obiectiv diminuarea excretei de azot, respectiv a emisiilor de GES prin utilizarea făinii de fân de lucernă. Lucerna (Medicago sativa L.), datorită conținutului bogat în proteine, minerale și vitamine, este una dintre cele mai cultivate plante furajere din familia leguminoaselor. În România, suprafaţa ocupată de culturile de lucernă oscilează între 136.300 şi 442.000 ha, reprezentând astfel 29,7-31,6% din structura bazei furajere (Schitea și Varga, 2007).

Porcii au fost cazați individual în cuști metabolice cu furajare diferențiată: nutreț combinat clasic (pe bază de porumb, șrot de soia, șrot de floarea-soarelui) și nutreț combinat clasic cu un adaos de 5% făină fân de lucernă. Hrana a fost administrată sub formă peletizată o dată pe zi. Factorii de microclimat au fost asigurați conform cerințelor fiziologice ale speciei și categoriei de animale.

Prin folosirea a 5% făină fân de lucernă în rețeta de nutreț combinat destinat porcilor în faza de creștere-îngrășare, performanțele productive nu au fost afectate; mai mult, acestea sunt comparabile cu cele ale porcilor hrăniți cu surse furajere clasice.

Includerea făinii fân de lucernă (5%) în structura rețetei de nutreț combinat a diminuat cantitatea de azot eliminată prin dejecții cu aproximativ 5,60%.

Emisiile de protoxid de azot (N2O), precum și cantitatea totală a emisiilor totale de GES au fost mai mici (˂7,93%, precum și ˂ 7,52 N2O în eq. CO2, respectiv ˂3,10%), la porci hrăniți cu făina fân de lucernă.

Având în vedere calitatea proteinei din făina fân de lucernă, precum și influența pozitivă asupra indicilor productivi, cantității de azot excretată și a emisiilor de GES, recomandăm administrarea făinii de lucernă peletizată la un nivel de 5% în hrana porcilor.

Lavinia IDRICEANU & Mihaela HĂBEANU

Cum a parcurs zootehnia românească drumul de la comunism la capitalism

Despre zootehnia românească nu se știe exact ce era bine: să fie supradimensionată și slab performantă, ca înainte de 1989, sau să fie ajustată pe principiul economiei de piață liberă, așa cum o avem de câțiva ani încoace? Fermierii români au ajuns, credem, la maturitatea în care reacția lor să fie dictată de cerere și ofertă, iar în acest caz pesemne că efectivul se reglează continuu în funcție de acest indicator de piață. Vă prezentăm astăzi, dar și în ediția viitoare a revistei noastre, un articol care să reflecte modul în care au evoluat principalele sectoare zootehnice din România.

Suceava, cel mai mare crescător de bovine din țară

Efectivul de bovine a scăzut de 2,79 ori în ultimii 30 de ani, de la 5.380.780 de capete, în 1990, la 1.923.283 de capete, în 2019 (din care numărul de vaci de lapte este de 1.138.818 capete). În urmă cu trei decenii, doar 9 județe din România aveau mai puțin de 100 de mii de capete, iar astăzi unul singur depășește această cifră. Cele mai mari efective de bovine sunt deținute, în ordine, de județul Suceava 131.181 de capete (față de 246.300, în 1990, când județul era tot lider național) și, la mare distanță, de Botoșani - 91.853 de capete, Bistrița-Năsăud - 77.791, Maramureș - 74.219, Bihor - 72.613, Harghita - 72.236, Mureș - 70.007, Cluj - 66.493, Neamț - 69.254 și Alba - 60.789. Observăm așadar o concentrare a creșterii bovinelor în nordul Moldovei (466.332 de capete) și nord-vestul (368.869) și centrul (341.006) Transilvaniei, așa cum reiese și din graficul alăturat (sursă INS).

efective bovine

Potrivit Institutului Național de Statistică, în 2019 în România au fost colectate 1,122 milioane de tone de lapte de vacă, vândut apoi pe piața internă în următoarele cantități: 331.344 tone de lapte de consum, 68.114 tone de smântână, 225.487 tone de lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare), 96.717 tone de brânzeturi și 10.653 tone de unt. În același interval, procesatorii români au importat 108.492 tone de lapte . Ultima cifră, cea privind cantitata de carne de bovine în viu, de 232,6 mii tone, provine din 2017 (sursă MADR). În UE, România se află pe poziția a 8-a, ca număr de vaci cu lapte, după Germania, cu 4,1 milioane, Franța - 3,5 milioane, Polonia - 2,2 milioane, Italia - 1,9 milioane, Regatul Unit - 1,9 milioane, Olanda - 1,5 milioane, Irlanda - 1,4 milioane.

Județul Timiș a fost și a rămas cel mai mare crescător de porcine

În cazul porcinelor nu este edificatoare și nici corectă o raportare la anul 2019 ori la ultimii 3-4 ani, când specia a fost masiv devastată de pestă. Da, este adevărat, după 1990 a început prăbușirea sectorului, iar din 1991 niciodată România n-a mai atins pragul de 10 milioane de exemplare. S-ar putea consemna așadar următoarea statistică: între 1990 și 2001 e existat o descreștere continuă a efectivelor, de la 12.003.384 de capete de animale (1990), până la 4.446.828 capete (2001); din 2002 începe o creștere ușoară (5.058.161) care se păstrează până în 2008 (6.173.682); din 2008 și până astăzi, efectivul s-a micșorat anual, până când s-a ajuns la minimul istoric de 3.834.136 de capete, în  2019 (de peste trei ori mai scăzut ca în urmă cu trei decenii).

zootehnia romaneasca 2

În anul 2019, cele mai multe efective de porcine se regăseau în Timiș - 605.619 de capete și Brăila - 482.007 de capete, la mare distanță aflându-se, în acest clasament, județele Arad - 208.309 de capete, Bihor - 164.395, Argeș - 158.624, Olt - 150.106, Buzău - 137.471, Dolj - 127.301, Satu Mare - 122.258, Ialomița - 116.858, Neamț - 111.694, Vrancea - 105.016 și Călărași - 104.926 de capete. Pe regiuni de dezvoltare situația era următoarea: Vest - 944.700 de capete, Sud Vest Oltenia - 583.808 capete, Nord Vest - 560.871 capete, Sud-Vest Oltenia - 499.081 capete, Sud Est - 482.007 capete, Nord Est - 381.248 capete, Centru - 372.419 capete și București Ilfov - 10.002 capete. Minsterul Agriculturii spune că, în 2019, românii au consumat 739.000 de tone de carne de porc, însă numai 343-350.000 de tone ar proveni de la crescătorii autohtoni. Diferența, este limpede, provine din import. În analiza de față, 70% din cauzele care au condus la diminuarea performanțelor din sectorul suine pot fi puse fără rezerve pe seama pestei porcine africane. Această boală a afectat 30 de județe, printre care Sălaj, Bihor, Satu-Mare, Călărași, Brăila, Constanța, Ialomița, Galați, Ilfov, Tulcea, Buzău, Giurgiu, Dâmbovița, Teleorman, Maramureș, Vrancea, Dolj. Pe plan continental, UE este al doilea cel mai mare producător de carne de porc din lume, după China, și cel mai mare exportator de carne de porc și de produse din carne de porc din lume. Principalele țări producătoare din UE sunt Germania, Spania și Franța, Polonia, Danemarca, Țările de Jos și Belgia. România se situa, în 2018, pe locul al 13-lea ca efective de porcine.

Timiș și Sibiu, județele cu cel mai mare efectiv de ovine

Sectorul ovinelor a înregistrat regrese, dar nu atât de dramatice ca în cazul altor specii. În 1990, în România exista un efectiv de 14.061.864 de capete, iar în 2019, numărul acestora a ajuns la 10.358.699 de exemplare, o diminuare așadar de 26,34%. Pe intervale de timp, între 1990 și 2001 s-a înregistrat o descreștere a efectivelor, cu un minim absolut, în 2001, de 7.251.185 de capete, după care urmează, cu mici sincope, o creștere constantă a numărului de ovine, până când s-a trecut de pragul de 10 milioane de exemplare, în 2019. Pe regiuni de dezvoltare, cele mai multe exemplare se găsesc în Centru (2.285.787 de capete), iar cele mai puține, exceptând București-Ilfov, în Sud Vest Oltenia (692.968).

efective ovine

Pe județe, cei mai mari crescători de ovine provin din Timiș - 612.638 de capete, Sibiu - 564.151, Mureș - 482.481, Arad - 423.766, Alba - 423.695 și Brașov - 413.518. Urmează patru județe cu efective între 300 și 400.000 de capete: Bistrița Năsăud, Tulcea, Constanța și Caraș Severin. La nivel european, cu 16% din populația totală de oi, România este al doilea cel mai mare crescător de ovine, după Spania (17 mil. capete), fiind urmată de în clasament de Irlanda, cu 8,4 milioane de capete, Franța, cu 7,1 milioane și Croația, cu 7 milioane. După cum se cunoaște, românii nu sunt mari consumatori de carne de oaie, astfel că cea mai mare parte a producției merge la export. Potrivit MADR, România a exportat anual în jur de 1,6-1,8 milioane capete ovine în țări terțe precum Arabia Saudită, Regatul Hașemit al Iordaniei, Liban, Libia, Statul Kuwait, Israel, la care se adaugă încă un milion de capete trimise spre Grecia, Italia, Franța sau Ungaria.

(Va urma)

Maria BOGDAN

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane

În data de 22.04.2021 sunt active un număr de 368 de focare PPA, conform datelor prezentate în graficul nr. 1, din care 9 focare în exploatații comerciale și 4 focare în exploatații comerciale de tip A, fiind afectate un număr de 137.332 de porcine (animale afectate din focarele active).

Grafic nr. 1

grafic pesta porcina agricana

În intervalul 16.04.2021 – 22.04.2021 au fost înregistrate 9 focare noi de PPA:

  • Județul Bihor – 2 focare;
  • Județul Gorj – 1 focar;
  • Județul Maramureș – 2 focare;
  • Județul Satu Mare – 1 focar;
  • Județul Sibiu – 1 focar;
  • Județul Suceava – 1 focar;
  • Județul Timiș – 1 focar;

și au fost stinse 38 de focare de PPA:

  • Județul Argeș – 5 focare;
  • Județul Arad – 20 focare;
  • Județul Buzău – 1 focar;
  • Județul Maramureș – 2 focare;
  • Județul Satu Mare – 2 focare;
  • Județul Timiș – 6 focare;
  • Județul Vaslui – 2 focare.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 5.520 de cazuri la mistreți în 41 de județe.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Situația cazurilor pozitive la mistreți se prezintă astfel:

  • Județul Alba – 9 mistreți găsiți morți și 50 de mistreți pozitivi vânați;
  • Județul Arad – 194 de mistreți găsiți morți și 68 de mistreți vânați;
  • Județul Argeș – 132 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;
  • Județul Bacău – 100 de mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Județul Bihor – 247 de mistreți găsiți morți și 49 de mistreți vânați;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 8 mistreți găsiți morți și 1 mistreț vânat;
  • Județul Botoșani – 121 de mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Județul Brașov – 14 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;
  • Județul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 79 de mistreți vânați;
  • Județul Caraș - Severin – 15 mistreți găsiți morți și 107 mistreți vânați;
  • Județul Călărași – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
  • Județul Constanța – 21 de mistreți găsiți morți și 24 de mistreți vânați;
  • Județul Covasna – 14 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
  • Județul Cluj – 8 mistreți găsiți morți și 13 mistreți vânați;
  • Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 51 de mistreți vânați;
  • Județul Dolj – 40 de mistreți găsiți morți și 37 de mistreți vânați;
  • Județul Galați – 36 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
  • Județul Giurgiu – 210 mistreți găsiți morți și 105 mistreți vânați;
  • Județul Gorj – 51 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
  • Județul Harghita – 2 mistreți găsiți mort și 5 mistreți vânați;
  • Județul Hunedoara – 23 de mistreți găsiți morți și 25 de mistreți vânați;
  • Județul Ialomița – 166 de mistreți găsiți morți și 34 de mistreți vânați;
  • Județul Iași – 202 mistreți găsiți morți și 30 de mistreți vânați;
  • Județul Ilfov – 135 de mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
  • Județul Maramureș – 93 de mistreți găsiți morți și 88 de mistreți vânați;
  • Județul Mehedinți – 40 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
  • Județul Mureș – 18 mistreți găsiți morți și 23 de mistreți vânați;
  • Județul Neamț – 5 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Olt – 5 mistreți găsiți morți și 19 mistreți vânați;
  • Județul Prahova – 171 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
  • Județul Satu-Mare – 201 mistreți găsiți morți și 165 de mistreți vânați;
  • Județul Sălaj – 154 de mistreți găsiți morți și 71 de mistreți vânați;
  • Județul Sibiu – 45 de mistreți găsiți morți și 40 de mistreți vânați;
  • Județul Suceava – 14 mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;
  • Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
  • Județul Timiș – 276 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;
  • Județul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
  • Județul Vaslui – 28 mistreți găsiți morți și 36 de mistreți vânați;
  • Județul Vâlcea – 192 de mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
  • Județul Vrancea – 33 de mistreți găsiți morți și 19 mistreți vânați.

Dintre acestea, în intervalul 16.04.2021 – 22.04.2021 au fost înregistrate 21 de cazuri noi de PPA la mistreți, după cum urmează:

  • Județul Botoșani – 2 cazuri, mistreți găsiți morți;
  • Județul Buzău – 1 caz, mistreț vânat;
  • Județul Maramureș – 7 cazuri, 2 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Prahova – 6 cazuri, mistreți găsiți morți;
  • Județul Timiș – 5 cazuri, mistreți găsiți morți.

Sursa: ANSVSA

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane în data de 25 martie 2021

În data de 25.03.2021 sunt active un număr de 407 focare PPA, conform datelor prezentate în graficul nr. 1, din care 7 focare în exploatații comerciale și 6 focare în exploatații comerciale de tip A, fiind afectate un număr de 104.408 porcine (animale afectate din focarele active).

În intervalul 19.03.2021 – 25.03.2021 au fost înregistrate 25 focare noi PPA:

  • Județul Arad – 1 focar PPA;
  • Județul Bihor – 2 focare PPA;
  • Județul Botoșani – 1 focar PPA;
  • Județul Brașov – 1 focar PPA;
  • Județul Buzău – 2 focare PPA;
  • Județul Cluj – 3 focare PPA;
  • Județul Mureș – 2 focare PPA;
  • Județul Satu-Mare – 3 focare PPA;
  • Județul Sălaj – 7 focare PPA;
  • Județul Sibiu – 1 focar PPA;
  • Județul Tulcea – 1 focar PPA;
  • Județul Vaslui – 1 focar PPA;

și au fost stinse 19 focare PPA:

  • Județul Bacău – 1 focar stins PPA;
  • Județul Buzău – 2 focare stinse PPA;
  • Județul Călărași – 1 focar stins PPA;
  • Județul Cluj – 11 focare stinse PPA;
  • Județul Dolj – 1 focar stins PPA;
  • Județul Olt – 1 focar stins PPA;
  • Județul Sălaj – 2 focare stinse PPA.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 5362 cazuri la mistreți în 41 de județe.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Situația cazurilor pozitive la mistreți se prezintă astfel:

  • Județul Alba – 9 mistreți găsiți morți și 50 de mistreți pozitivi vânați;
  • Județul Arad – 163 de mistreți găsiți morți și 68 de mistreți vânați;
  • Județul Argeș – 131 de mistreți găsiți morți și 16 mistreți vânați;
  • Județul Bacău – 87 de mistreți găsiți morți și 18 mistreți vânați;
  • Județul Bihor – 235 de mistreți găsiți morți și 49 de mistreți vânați;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 8 mistreți găsiți morți și 1 mistreț vânat;
  • Județul Botoșani – 113 mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Județul Brașov – 14 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;
  • Județul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 75 de mistreți vânați;
  • Județul Caraș - Severin – 13 mistreți găsiți morți și 105 de mistreți vânați;
  • Județul Călărași – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
  • Județul Constanța – 21 de mistreți găsiți morți și 24 de mistreți vânați;
  • Județul Covasna – 13 mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;
  • Județul Cluj – 8 mistreți găsiți morți și 13 mistreți vânați;
  • Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 51 de mistreți vânați;
  • Județul Dolj – 38 de mistreți găsiți morți și 37 de mistreți vânați;
  • Județul Galați – 36 de mistreți găsiți morți și 10 mistreți vânați;
  • Județul Giurgiu – 210 de mistreți găsiți morți și 105 de mistreți vânați;
  • Județul Gorj – 51 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
  • Județul Harghita – 1 mistreț găsit mort și 5 mistreți vânați;
  • Județul Hunedoara – 22 de mistreți găsiți morți și 25 de mistreți vânați;
  • Județul Ialomița – 166 de mistreți găsiți morți și 33 de mistreți vânați;
  • Județul Iași – 193 de mistreți găsiți morți și 30 de mistreți vânați;
  • Județul Ilfov – 135 de mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
  • Județul Maramureș – 83 de mistreți găsiți morți și 78 de mistreți vânați;
  • Județul Mehedinți – 40 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
  • Județul Mureș – 17 mistreți găsiți morți și 22 de mistreți vânați;
  • Județul Neamț – 4 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Olt – 5 mistreți găsiți morți și 19 mistreți vânați;
  • Județul Prahova – 161 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
  • Județul Satu-Mare – 201 de mistreți găsiți morți și 163 de mistreți vânați;
  • Județul Sălaj – 143 de mistreți găsiți morți și 71 de mistreți vânați;
  • Județul Sibiu – 43 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
  • Județul Suceava – 14 mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;
  • Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
  • Județul Timiș – 271 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;
  • Județul Tulcea – 108 de mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
  • Județul Vaslui – 28 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
  • Județul Vâlcea – 190 de mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
  • Județul Vrancea – 33 de mistreți găsiți morți și 18 mistreți vânați.

Dintre acestea, în intervalul 19.03.2021 – 25.03.2021 au fost înregistrate 17 cazuri noi PPA la mistreți, după cum urmează:

  • Județul Arad – 1 caz PPA, mistreț găsit mort;
  • Județul Bacău – 1 caz PPA, mistreț găsit mort;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 1 caz PPA, mistreț găsit mort;
  • Județul Caraș-Severin – 1 caz PPA, mistreț găsit mort;
  • Județul Ialomița – 1 caz PPA, mistreț vânat;
  • Județul Iași – 1 caz PPA, mistreț vânat;
  • Județul Maramureș – 2 cazuri PPA, mistreți găsiți morți;
  • Județul Sălaj – 5 cazuri PPA, mistreți găsiți morți;
  • Județul Sibiu – 1 caz PPA, mistreț găsit mort;
  • Județul Suceava – 1 caz PPA, mistreț găsit mort;
  • Județul Vâlcea – 2 cazuri PPA, mistreți găsiți morți.

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane la data de 11 martie 2021

În data de 11.03.2021 sunt active un număr de 413 de focare PPA, conform datelor prezentate în graficul nr. 1, din care 7 focare în exploatații comerciale și 6 focare în exploatații comerciale de tip A, fiind afectate un număr de 112.869 de porcine.

grafic pesta

În intervalul 04.03.2021 – 11.03.2021 au fost înregistrate 35 de focare noi PPA:

  • Județul Alba – 1 focar;
  • Județul Argeș – 1 focar;
  • Județul Arad – 2 focare;
  • Județul Bihor – 3 focare;
  • Județul Brașov – 1 focar;
  • Județul Cluj – 1 focar;
  • Județul Constanța – 1 focar;
  • Județul Covasna – 1 focar;
  • Județul Dolj – 1 focar;
  • Județul Gorj – 3 focare;
  • Județul Maramureș – 1 focar;
  • Județul Mureș – 2 focare;
  • Județul Satu Mare – 4 focare;
  • Județul Sibiu – 4 focare;
  • Județul Sălaj – 1 focar;
  • Județul Timiș – 5 focare;
  • Județul Teleorman – 1 focar;
  • Județul Vrancea – 2 focare;

și au fost stinse 50 de focare PPA:

  • Județul Arad – 14 focare;
  • Județul Cluj – 12 focare;
  • Județul Sălaj – 15 focare;
  • Județul Suceava – 7 focare;
  • Județul Teleorman – 2 focare.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 5.268 de cazuri la mistreți în 41 de de județe.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Situația cazurilor pozitive la mistreți se prezintă astfel:

  • Județul Alba – 9 mistreți găsiți morți și 49 de mistreți pozitivi vânați;
  • Județul Arad – 146 de mistreți găsiți morți și 68 de mistreți vânați;
  • Județul Argeș – 131 de mistreți găsiți morți și 16 mistreți vânați;
  • Județul Bacău – 80 de mistreți găsiți morți și 18 mistreți vânați;
  • Județul Bihor – 232 de mistreți găsiți morți și 49 de mistreți vânați;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 6 mistreți găsiți morți și 1 mistreț vânat;
  • Județul Botoșani – 113 mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Județul Brașov – 14 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;
  • Județul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 75 de mistreți vânați;
  • Județul Caraș - Severin – 9 mistreți găsiți morți și 104 mistreți vânați;
  • Județul Călărași – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
  • Județul Constanța – 21 mistreți găsiți morți și 24 de mistreți vânați;
  • Județul Covasna – 13 mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;
  • Județul Cluj – 4 mistreți găsiți morți și 13 mistreți vânați;
  • Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 51 de mistreți vânați;
  • Județul Dolj – 38 de mistreți găsiți morți și 37 de mistreți vânați;
  • Județul Galați – 36 de mistreți găsiți morți și 10 mistreți vânați;
  • Județul Giurgiu – 210 mistreți găsiți morți și 105 mistreți vânați;
  • Județul Gorj – 51 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
  • Județul Harghita – un mistreț găsit mort și 5 mistreți vânați;
  • Județul Hunedoara – 16 mistreți găsiți morți și 25 de mistreți vânați;
  • Județul Ialomița – 166 de mistreți găsiți morți și 32 de mistreți vânați;
  • Județul Iași – 191 de mistreți găsiți morți și 29 de mistreți vânați;
  • Județul Ilfov – 135 de mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
  • Județul Maramureș – 81 de mistreți găsiți morți și 78 de mistreți vânați;
  • Județul Mehedinți – 40 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
  • Județul Mureș – 12 mistreți găsiți morți și 22 de mistreți vânați;
  • Județul Neamț – 4 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Olt – 5 mistreți găsiți morți și 19 mistreți vânați;
  • Județul Prahova – 161 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
  • Județul Satu-Mare – 201 mistreți găsiți morți și 161 de mistreți vânați;
  • Județul Sălaj – 136 de mistreți găsiți morți și 67 de mistreți vânați;
  • Județul Sibiu – 42 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
  • Județul Suceava – 13 mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;
  • Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
  • Județul Timiș – 255 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;
  • Județul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
  • Județul Vaslui – 28 mistreți găsiți morți și 34 de mistreți vânați;
  • Județul Vâlcea – 186 de mistreți găsiți morți și 75 de mistreți vânați;
  • Județul Vrancea – 32 mistreți găsiți morți și 18 mistreți vânați.

Sursa: ANSVSA

Amestec de mazăre și făină din fân de lucernă pentru hrana porcilor în creștere-îngrășare

Atunci când vorbim despre tipurile „moderne“ de porci, caracterizate prin creștere rapidă și strat redus de grăsime, nu trebuie să ne rezumăm doar la asigurarea unor condiții optime de întreținere, adăpostire și acțiuni de profilaxie „specifică“ adecvate. O atenție deosebită trebuie acordată cantității și calității diferitelor furaje care participă în structura rețetei, dar și valorificării unor resurse disponibile local. Prezența în hrană a unor combinații variate de materii prime vegetale bogate în nutrienţi şi substanţe biologic active poate contribui la obținerea unor performanțe productive ridicate prin creșterea rezistenţei organismului la anumite boli (Hăbeanu și colab., 2009).

Mazărea furajeră (Pisum arvense L.) se cultivă pentru a fi folosită în hrana animalelor. Deși este apreciată datorită productivității ridicate, cerințelor modeste față de sol, dar și a valorii nutritive comparabile cu cea a șrotului de soia, nu este accesibilă pentru hrana porcilor în creștere-îngrășare (Bărbieru și Niță, 2014; Hebean și colab., 2010; Hăbeanu și col. 2009). Sensibilitatea crescută la fungi, dăunători și implicit la condițiile de păstrare-depozitare a contribuit semnificativ la încetinirea extinderii folosirii acestei materii prime în hrana animalelor de producție (Ignat, 2000). Progresele genetice din ultimii ani au condus la apariția pe piața românească a unor soiuri de mazăre furajeră ameliorate, cu potențial productiv şi nutritiv ridicat care pot contribui la extinderea culturii de mazăre furajeră și implicit la folosirea ei în hrana porcilor.

Lucerna (Medicago Sativae L.) prezintă însușiri agrotehnice deosebite, respectiv producții mari la hectar, durată în cultură de peste 3 ani, capacitate mare de a se reface după cosit, puțin pretențioasă față de condițiile de cultivare. Totodată, contribuie la refacerea fertilității solului prin cantitățile mari de azot și resturile organice care rămân în sol la finalul perioadei de vegetație (Ignat, 2000). După, Thacker și Haq (2008), Seerley (1991), Thacker (1990), introdusă în hrana porcilor, vine cu un aport important de nutrienți, respectiv proteine (în special lizină), fibre, vitamine (A, D, E, K, etc.) și minerale (magneziu, potasiu, cupru, fier etc.). În plus, potrivit National Research Council (1998), biodisponibilitatea fosforului din lucernă se consideră a fi de 100%, ceea ce aduce un plus de valoare acestei plante. Totuși, este folosită cu precădere la rumegătoare sub diverse forme, respectiv nutreț verde, fân, făină de fân, siloz, semisiloz etc. și mai puțin în hrana porcilor.

Pe fondul acestui context, aducem în prim-plan rezultatele unui test biologic efectuat în Biobaza INCDBNA-Baloteşti (Proiect ADER 9.1.4 ), pe tineret porcin cu o greutate medie inițială de 30 kg, hrănit cu rații pe bază de 10% amestec de mazăre și făină fân lucernă. În cadrul acestui test s-a urmărit evidențierea efectului amestecului de mazăre și făină din fân de lucernă administrat în hrana tineretului porcin asupra performanțelor productive și a stării de sănătate. Hrana a fost administrată sub formă peletizată. Durata testării a fost de 25 zile. Animalele au fost cazate individual, în cuști de digestibilitate (restricționarea mișcării), în condiții de microclimat controlat.

Rezultatele obținute confirmă faptul că hrănirea porcilor cu rații pe bază de 10% amestec de mazăre și făină din fân de lucernă nu afectează palatabilitatea hranei și contribuie la obținerea unui spor mediu zilnic de 1,038 kg/zi cu un consum mediu zilnic de 2,52 kg/zi nutreț combinat, fără implicații asupra stării de sănătate a animalelor.

În completare, considerăm că un transfer de informații adecvat despre efectele productive ale celor două surse vegetale, cultivate încă din cele mai vechi timpuri pe teritoriul țării noastre, va deschide noi posibilități de utilizare a acestor materii prime în hrana porcilor ameliorați genetic.

Nicoleta Aurelia LEFTER și Mihaela HĂBEANU

Epidermita exudativă a porcului

Această boală cunoscută şi ca piodermita pustuloasă sau eczema umedă a porcului, este cauzată de Staphylococcus hyicus, o bacterie producătoare a unei toxine exfoliante care determină distrugerea celulelor pielii. Au fost identificați şi alţi stafilococi (S. sciuri, S. chromogenes și S. aureus) care pot produce una sau mai multe toxine exfoliante. Infecția cu S. hyicus urmează, adesea, leziunilor produse de zgârieturi, mușcături sau așternuturi aspre și apare, mai ales, ȋn crescătoriile cu deficienţe igienice şi alimentare. Microorganismul se răspândește rapid pe întreaga piele, unde formează micro-colonii, provoacă inflamații și produce toxina exfoliantă, provocând distrugerea celulelor epiteliale, formarea crustei, formarea veziculelor, a pustulelor și acantozei. Modificările de culoare ale pielii sunt asociate cu inflamația și seboreea. Apare un răspuns al neutrofilelor, urmat de eroziunea pielii în unele zone, până la straturile bazale. Purceii afectați mor din cauza deshidratării și uneori a pierderilor proteice. Transmiterea infecției se face prin contact de la animal la animal. În unele cazuri, infecția poate proveni de la scroafă la purcei în momentul nașterii, sau din adăpost, de la instrumentar sau îmbrăcăminte contaminată.

Semne clinice

Boala apare frecvent la purceii cu vârsta cuprinsă între 7 zile și 5 săptămâni. Semnele clinice încep cu apariția unor solzi subțiri, maro pal, pe suprafața pielii. În 3-5 zile, crustele devin mai închise la culoare, se extind pe o mare parte din spate și devin urât mirositoare. Suprafața pielii devine acoperită cu exudat, ceea ce îi conferă o textură grasă și care dă un aspect mat părului. Porcii afectați nu se scarpină, nu prezintă febră, dar stau abătuţi şi nu mănâncă. Animalele afectate pierd în greutate rapid și până la 90% dintre porcii mai tineri mor, în cele din urmă, în 5-10 zile, prezentând adesea o piele îngroșată, ridată. Recuperarea are loc prin vindecarea crustelor, dar durează cel puțin 10 zile. Epidermitele exudative afectează, de obicei, doar câteva boxe dintr-o fermă sau chiar numai câteva animale dintr-o singură boxă.

Diagnosticul

Se bazează pe semnele clinice și pe vârsta porcilor afectați, de la 7 zile până la 5 săptămâni şi se confirmă prin examen bacteriologic. Izolarea stafilococului se face din leziunile pielii, lifonodulii şi din unele organe interne precum ficat, splină, rinichi.

Tratamentul

Constă ȋn ȋmbunătăţirea condiţiilor de igienă şi a raţiei alimentare, ȋmpreună cu administrarea de antibiotice ȋn furaj, în apa de băut sau injectabile, cum ar fi AMOXYLROM 10%, AMPICILINA 10%, ENROFLOXAROM 5%, PANDROM şi administrare locală de CICATRISOL, DERMOGUARD, PODODERMIN sau ETER IODOFORMAT.

Profilaxia epidermitei exudative se bazează pe igiena adăposturilor, efectuarea de decontaminări profilactice, cu PURSEPT sau DECONTAMINOL şi asigurarea unei furajări echilibrate a scroafelor gestante.

Aditivi furajeri pentru purcei sugari

Sănătatea intestinală a purceilor este dependentă de o serie de factori. Funcționarea optimă a tractului gastro-intestinal implică digestia și absorbția nutrienților, procese metabolice cu generare de energie și o microbiotă stabilă, mecanisme de apărare care includ funcțiile barierei intestinale, cele pentru răspunsul imun și interacțiunile dintre ele.

O problemă majoră pentru purcei după fătare vine de la faptul că trec într-un mediu bogat în microbi, iar sistemul imunitar este imatur din punct de vedere funcțional, deși anatomic este dezvoltat. Purceii sugari și în criza de înțărcare sunt astfel susceptibili la tulburări gastro-intestinale. Multă vreme antibioticele reprezentau o soluție viabilă. Cu toate acestea, deși antibioticele pot controla infecțiile și pot îmbunătăți starea de sănătate, evidențele medicale arată faptul că folosirea excesivă a acestora conduce la rezistența antimicrobiană. Începând cu 2006, când utilizarea antibioticelor a fost restricționată, a crescut interesul pentru soluții alternative cum ar fi utilizarea de aditivi furajeri bazați pe tulpini bacteriene vii.

Dată fiind importanţa stării de sănătate pentru acest stagiu de producţie de care depind performanțele ulterioare, de cele mai multe ori se recurge la supraîncărcare cu nutrienţi în special proteină a hranei purceilor. Motivul asigurării unui înalt nivel proteic al hranei îl constituie facilitarea trecerii de la hrana lichidă, bazată pe lapte matern, la hrană solidă de tip starter, bazată pe diferite surse de proteină, grăsime și carbohidrați. Cercetările însă au evidențiat faptul că un înalt nivel proteic poate servi ca substrat pentru dezvoltarea bacteriilor patogene (Hăbeanu și col., 2015). Pe de altă parte, malnutriţia proteică şi aminoacidică compromite imunocompetenţa, animalele devenind susceptibile la infecţii bacteriene, virale, creşte incidenţa diareelor.

O serie de cercetări derulate la IBNA Balotești au evidențiat efectele favorabile ale unor aditivi microbieni în reducerea incidenței tulburărilor digestive. Astfel, studiile noastre au arătat că tulpinile bacteriene Bacillus spp. și Lactobacillus pot acționa probiotic, dar și enzimatic în organismul gazdă prin dezvoltarea de enzime care permit absorbția nutrienților. După ingestie, datorită prezenței sporilor ca o formă de rezistență, tulpinile bacteriene germinează în intestion, servind ca biocatalist enzimatic, prin dezvoltarea de enzime ce acționează asupra carbohidraților, lipidelor și proteinelor, facilitând astfel absorbția nutrienților prin mucoasa intestinală.

În cadrul unui test biologic derulat în Biobaza experimentală IBNA s-a folosit în pondere de 2,5% un aditiv microbian obținut prin asocierea a două tulpini  bacteriene, respectiv L. acidophilus și L. Plantarum (50 : 50). O interrelație pozitivă a fost observată între calitatea laptelui de scroafă și performanțele bioproductive ale purceilor până la înțărcare. În hrana scroafelor lactante au fost încorporate semințe de cânepă în scopul îmbogățirii compoziției colostrului și laptelui în acizi grași omega 3 benefici sănătății. Laptele modificat a influențat pozitiv performanțele purceilor, înregistrându-se un spor mediu zilnic de 1,27 ori față de cel înregistrat în cazul purceilor proveniți de la scroafe cu hrană clasică. În plus, efectele au fost potențate de adaosul aditivului microbian. Purceii au fost monitorizați zilnic pentru identificarea celor care au prezentat diaree. Fecalele de la fiecare animal au fost examinate vizual. Pentru stabilirea severității diareei în funcție de consistența fecalelor s-a stabilit un sistem de punctare subiectiv cu note de la 1-4, în care 4 reprezintă diaree agresivă. Prin adaosului produsului microbian s-a redus frecvența enteritelor cu 16% și în special a celei agresive.

În cadrul IBNA Balotești, există o colecție de tulpini bacteriene catalogate, caracterizate fenotipic, iar o parte a acestora a fost confirmată molecular. Noi asocieri de tulpini, sau monoculturi sunt testate pentru obținerea de aditivi cu efecte notabile.

Dr. ing. Mihaela HĂBEANU

Emisia de gaze cu efect de seră din dejecții suine 30-40 kg

Hrana cu adaos de oleo-proteaginoase și subproduse, cu o structură diferită lipo-proteică și în fracțiuni glucidice, poate reprezenta o metodă eficientă de scădere a azotului excretat, cu efecte implicite asupra mediului.

  • Gazele cu efect de seră (GES) din agricultură reprezintă mai mult de 9% din cele emise, iar din acestea CO2 reprezintă 82%.
  • Managementul azotului este o parte importantă a activităților derulate în fermele de creștere a animalelor.
  • Din totalul nutrienților excretați, azotul reprezintă două treimi.

Un set de studii au fost efectuate la IBNA Balotești pe purcei de 30-60 kg care au fost întreținuți în cuști de metabolism. S-a avut în vedere testarea in vivo a unor tipuri de hrană cu o structură diferită bazate pe participarea în proporții diferite a unor resurse vegetabile disponibile local: 

IBNA tabel

S-a cuantificat excreta de N în funcție de tipul de hrană și cele mai eficiente sunt redate în graficele alăturate:

IBNA GRAFIC

Datele experimentale înregistrate au fost incluse în ecuații de regresie pentru calcularea utilizării nete a proteinei și a valorii biologice a acesteia, a producției de căldură și pentru predicții la nivel de metabolism energetic:

IBNA 2

Mai mult, greutatea corporală metabolică și producția de căldură au fost parametrii de care s-a ținut cont în calculul emisiei prin dejecții a CO2 și a celui exhalat:

IBNA 3


Important de știut !!!

  • Excreta de N depinde semnificativ de aportul de N prin hrană și consumul acestuia, dar și de consumul de lipide.
  • Pe măsură ce consumul de N crește % de N excretat față de ingestă scade, fiind observată o corelație negativă semnificativă.
  • Emisia și exhalarea de CO2 sunt corelate semnificativ cu consumul de celuloză și hemiceluloză, dar nu cu cel de N și lipide.

Dr. ing. Mihaela Hăbeanu

Controlul azotului în ferma de suine

În fermele de suine trebuie să se acorde atenție maximă reducerii cantității de azot din dejecții.

Emisiile de CH4, CO2 și N2O sunt de fapt pierderi de azot, energie și materie organică care afectează eficiența și productivitatea, iar nutriția constituie un factor determinant pentru limitarea acestor pierderi.

Conform Reglementărilor CE, tendința în UE-28 este de scădere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Emisiile de CH4 și N2O sunt reglementate prin protocolul de la Kyoto al Convenției Cadru a Națiunilor Unite pentru Schimbări Climatice (1997) la care România este semnatară. Directivele cu privire la nitrați limitează perioada de timp pentru care este permisă aplicarea dejecțiilor și stabilește un standard de 50 mg L-1 pentru NO3 în apele de suprafață și adâncime. Conform acestui cadru legislativ, statele europene membre au implementat la nivel național programe prin care să îndeplinească obligațiile de reducere a pierderilor de NO3 (în apă) și de reducere a emisiilor de NH3 și de gaze cu efect de seră (în aer). Aceste măsuri sunt bazate pe documente oficiale care specifică ultimele cunoștințe științifice și cele mai bune tehnici de reducere a poluării: pentru Practici agricole bune pentru nitrați (CEE, 1991) și, pentru NH3 Document de orientare pentru prevenirea și reducerea emisiilor de NH3 din surse agricole (UNECE, 2014). Conform documentului oficial Document de referință despre cele mai bune tehnici disponibile pentru creșterea intensivă de păsări de curte și porci sau BREF (CE, 2003), fermierului i se permite să desfășoare activitate dacă demonstrează utilizarea corespunzătoare a celor mai bune tehnologii disponibile care nu implică costuri excesive (BAT), enumerate și descrise în documentul oficial menționat mai sus.

Ținta fixată pentru 2020, comparativ cu anul de referință 1990, este de 20%, iar până în anul 2030 se preconizează o reducere de 40%.

Într-un an, de exemplu, producţia de azot, în funcţie de animalul crescut în gospodărie şi/sau fermă, este de aproximativ 13 kg/an/cap. La porcii la îngrășat, prin reducerea nivelului de proteină brută din hrană în condițiile asigurării necesarului de aminoacizi limitativi, poate fi redusă, de exemplu, excreta de azot cu 25% până la 50%, depinzând de strategia de furajare, ceea ce conduce la o reducere a pH-ului și implicit a emisiilor de NH3 (Dourmad and Jondreville, 2007). A fost frecvent sugerat faptul că nivelul proteic din hrană poate reduce și nivelul de N2O, întrucât NH3 este precursor în formarea acestuia, dar experiențele din laborator au infirmat această ipoteză (Osada et al., 2011).

Din studiile desfășurate în IBNA Balotești, pe diferite structuri de nutreț combinat, s-a evidențiat faptul că la purcei din categoria creștere-îngrășare (30-60 Kg), la un consum mediu de nutreț combinat de 2,7 kg /cap/ zi, respectiv 71 g ± 14,6 azot/cap/zi, cantitatea de dejecții excretată este de 1,68 kg ± 0,37/cap/zi (cca 60%). Din cantitatea de azot consumată /cap/ zi, o pondere de 35,62 % ± 11,82 este excretată, iar digestibilitatea azotului este de 82,3 ± 8%.

Rețetele de nutreț combinat folosite în testarea biologică au fost pe bază de: i) porumb și grâu cu și fără adaos de mazăre, iar pentru o structură a profilului în acizi grași care să fie benefică sănătății s-a folosit un amestec (3:1) format din mazăre și semințe de in; ii) mei (25%) sau triticale (25%) asociate cu porumb ca ingrediente energetice, iar pentru aportul proteic s-au utilizat semințe de in extrudat și deșeu de nucă de la patiserii (1:1).

Important de știut

Cea mai mică pondere a azotului excretat din totalul azotului ingerat s-a înregistrat la purceii care au avut ca ingrediente energetice porumb și grâu, la care s-a adăugat șrotul de soia ca ingredient proteic clasic. Rețetele pe bază de mazăre și mei au avut, de asemenea, o pondere de 31%, respectiv 32,8%. Valoarea biologică a proteinei utilizate din hrană a fost de 77,89% ± 10,37, iar % de digestibilitate a azotului a fost în medie 46,51%, cu o valoare maximă de 84% la lotul clasic, la lotul cu mei 84%, iar minima de 79% la rețetele cu triticale. Azotul ureic din plasmă înregistrează o concentrație de 14,11 ± 7,09 mg/dL, cel mai mare nivel fiind în cazul includerii mazării boabe în hrană în pondere de 16%, la o înlocuire totală a șrotului de soia.

Un obiectiv principal pentru echipa noastră de cercetători rămâne stabilirea de noi strategii care, aplicate în practica zootehnică, să contribuie la diminuarea concentrației azotului în dejecții prin soluții nutriționale. În egală măsură, se are în vedere identificarea și testarea de noi metode de reducere a poluanților.

Dr. ing. Mihaela Hăbeanu

Newsletter finanțat de Ministerul Cercetării și Inovării prin Programul 1 – Dezvoltarea sistemului național de cercetare-dezvoltare, Subprogram 1.2 – Performanță instituțională – Proiecte de finanțare a excelenței în CDI (PFE−17/2018-2020).

Porcul românesc, între statistici și pandemie

După ce, la finele anului trecut, în România prețul mediu al cărnii de porc la poarta fermei a depășit, pentru prima dată după mulți ani, pragul de 2 euro kilogramul, experții spuneau că volatilitatea prețului cărnii de porc este cea mai mare amenințare pe termen mediu. Dacă mai adăugăm și problema pestei porcine, dar și problemele generate de pandemie situația nu este deloc roz.

Statistici descurajatoare

image

Deși românii sunt mari consumatori de carne de porc, numărul de porci pe care îi creştem scade dramatic de mai mulți ani. Potrivit Institutului Național de Statistică, în 2019 România a avut 3,95 de milioane de capete de porci, în scădere cu 75% faţă de anul 2006, şi s-a situat pe locul zece în Uniunea Europeană. Totodată, numărul efectivelor de porcine a prezentat o scădere de 17,5% în anul 2019 comparativ cu anul 2014. Valoarea maximă a fost atinsă în anul 2015, cu 25% mai mult față de valoarea minimă înregistrată în anul 2019. Una (dar cu siguranță nu singura!) dintre posibilele cauze care au condus la această scădere a efectivelor de porcine o reprezintă efectele produse de pesta porcină africană, activă pe teritoriul României, conform Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

În plus, „Carnea de porc, ca materie primă, nu a fost niciodată asigurată în totalitate de pe piața locală, fiind importat din spațiul european aproximativ 50% din necesarul de procesare. Odată cu apariția pestei porcine africane, extinderea focarelor și impunerea măsurilor restrictive, acest procent a crescut semnificativ“, după cum informa cu ceva timp în urmă Asociația Română a Cărnii. Datele de la Institutul Național de Statistică (INS) arată că în 2018 importurile de carne au avut un avans de 49,6% față de anul 2017.

image2

Pandemia și piața

„Ne confruntăm cu un dublu șoc, care trebuie absorbit de piața mondială a cărnii de porc. Pandemia Covid-19 a adus o serie de noi provocări pentru un sector deja afectat de pesta porcină africană. Volatilitatea prețurilor pentru carnea de porc se va menține în 2020 din cauză că perturbările din comerțul internațional și de-a lungul lanțului de aprovizionare vor fi mai frecvente. În același timp, pandemia a schimbat obiceiurile consumatorilor în aproape toate țările afectate de boală și aceasta va fi o altă provocare pentru jucătorii importanți din domeniu“, potrivit unei analize Rabobank.

„Efectul combinat al afectării puternice a cererii pe termen scurt și al întreruperii procesării cărnii din cauza lipsei de forță de muncă a slăbit deja creșterea producției și ritmul va fi tot mai redus. Creșterea mai slabă a PIB-ului ar putea presa și mai mult pe cererea de carne de porc, complicând un mediu de operare deja cu probleme“, a comentat Christine McCracken, Rabobank.

În privința situației din Uniunea Europeană, analiza arată: „Cotațiile din țările mari producătoare de porci continuă să scadă; restricțiile de circulație au redus și consumul pe piețele net importatoare ale regiunii, astfel încât prețurile foarte scăzute nu au putut declanșa creșterea desfacerii. Efectele asupra sănătății, ca urmare a relansării economice în Germania, sunt încă incerte, cu o ușoară creștere a numărului de cazuri de coronavirus. În Spania, abatorul Litera Meat(Pini) se află între focul încrucișat al autorităților sanitare și sindicatelor, fiind probabilă o reducere a producției.“

image1

Piața globală, cu probleme

Mai grav este că întreaga piață globală de carne de porc se află în declin. Producția globală de carne de porc se va diminua cu cel puțin 8% în 2020, ca urmare a impactului pestei porcine africane în populația de suine din regiunea asiatică, dar și din cauza efectelor epidemiei de coronavirus în țări precum Statele Unite sau Brazilia. Conform statisticilor dintr-un raport al FAO, în Asia declinul va continua în populația suină a Chinei (-20%), Vietnam (-15%) sau Filipine (-8%).


Un exemplu...

Fermierul ieșean Mihai Ț. se află într-o situație complicată din punct de vedere financiar: are de plătit, printre altele, aproape 100.000 de euro unui afacerist iranian, după ce SRL-ul pe care îl conduce, cu obiect de activitate „creșterea suinelor“, a intrat în reorganizare din cauza datoriilor acumulate către mai mulți parteneri de afaceri.

Recent, lichidatorul judiciar a convocat o nouă Adunare a Creditorilor, ocazie cu care s-au luat o serie de hotărâri privind valorificarea bunurilor societății. Pentru că și în trecut s-a încercat valorificarea bunurilor, dar fără succes, s-a decis ca ferma să fie scoasă la vânzare împreună cu toate utilajele și echipamentele. Disperat, Mihai Ț. declara: „Vreau să plec din țară, să lucrez în construcții.“


George SCRIPCARIU, Ion BOGDAN