În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat, pe 26 iunie 2023, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 1221/2023 al Comisiei din 19 iunie 2023 de înregistrare a unei denumiri în Registrul indicațiilor geografice protejate (IGP), Pită de Pecica – IGP.

Astfel, Pita de Pecica – IGP se alătură celor 11 produse românești recunoscute și înregistrate la nivel european: Magiun de prune de Topoloveni (Indicație Geografică Protejată), Salam de Sibiu (Indicație Geografică Protejată), Novac afumat din Țara Bârsei (Indicație Geografică Protejată), Scrumbie afumată de Dunăre (Indicație Geografică Protejată), Telemea de Sibiu (Indicație Geografică Protejată), Cârnați de Pleșcoi (Indicație Geografică Protejată), Cașcaval de Săveni (Indicație Geografică Protejată), Salata cu icre de știucă de Tulcea (Indicație Geografică Protejată), Telemea de Ibănești (Denumire de Origine Protejată), Salată tradițională cu icre de crap (Specialitate Tradițională Garantată) și Plăcintă dobrogeană (Indicație Geografică Protejată). În prezent, România mai are două produse care se află în etapa de verificare la nivelul Comisiei Europene, respectiv pentru dobândirea Indicației Geografice Protejate – Salinate de Turda, iar pentru dobândirea Specialității Tradiționale Garantate – Sardeluță marinată.

Denumirea produsului Pită de Pecica – IGP a dobândit protecția pe sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată (IGP) în baza Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole şi alimentare. Indicația geografică protejată (IGP) evidențiază legătura dintre regiunea geografică specifică și denumirea produsului, în cazul în care o anumită calitate, reputație sau altă caracteristică poate fi atribuită în mod esențial originii sale geografice. Pentru a beneficia de această etichetă de calitate, cel puțin una dintre etapele de producție, prelucrare sau preparare trebuie să aibă loc în regiune.

Pita de Pecica – IGP este un produs de brutărie copt și copt congelat obținut din aluat dospit și copt în cuptoare, fiind preparată din făină de grâu, drojdie proaspătă, apă și sare iodată. Produsul are formă neregulată, ușor alungită, cu o crestătură puternic vizibilă, cu greutatea de 4 kg, 2 kg, 1 kg sau 0,5 kg. Toate etapele de fabricare a produsului „Pită de Pecica - IGP“ se desfășoară în aria geografică delimitată, respectiv unitatea administrativ teritorială Pecica, județul Arad. Procesul de producție a acestui preparat cuprinde următoarele etape specifice: recepția cantitativă și calitativă a materiilor prime, pregătirea și dozarea materiilor prime, obținerea maielei, frământarea aluatului, fermentarea aluatului, ruperea aluatului, predospirea, modelarea, dospirea, coacerea, răcirea și congelarea rapidă (doar pentru produsul copt congelat).

Pita de Pecica -IGP este un produs din clasa 2.3. Pâine, produse de patiserie, prăjituri, produse de cofetărie, biscuiți și alte produse de panificație din anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei. Are o formă ușor alungită, cu o crestătură puternic vizibilă, coaja are o suprafață rugoasă, semilucioasă, ușor crocantă, de culoare brună. Miezul este legat structural de coajă, cu consistență bine afânată, pe toată suprafața secțiunii, fără aglomerări de făină, elastic, cu pori uniformi de culoare alb-gălbui, iar gustul este dulce-sărat (dulce – dat de glucidele din gluten și sărat – dat de conținutul de sare).

Laura ZMARANDA

Andreea Robu, producător din domeniul panificației din Iași, un brutar artizan care realizează produse cu maia a fost nevoită să se adapteze ca și alți colegi din sector scumpirilor la energia electrică din acest an. Prima pâine cu maia, a făcut-o în urmă cu 8 ani, pe când încerca să găsească o rețetă de biscuiți sănătoasă. Tot atunci ieșeanca, în prezent în vârstă de 40 de ani, a văzut în acest domeniu o oportunitate de afaceri. În urmă cu câțiva ani a renunțat la jobul în cadrul unei companii aeriene și a căutat surse de finanțare pentru a pune în aplicare ideea de afacere, a testat piața și a început să scrie un proiect. La scurt timp a primit finanțarea și în prezent scoate pe piață produse făcute artizanal.

50.000 de euro, investiție într-o brutărie

Ieșeanca a obținut o finanțare în cadrul fundației Corona și a demarat o investiție în propria brutărie.

„În urmă cu patru ani am depus dosarul pentru obținerea finanțării în cadrul fundației Corona împreună cu Camera de Comerț, iar după 8 luni proiectul european a fost aprobat. Am primit suma de 40.000 de euro. Prima tranșă a fost de 30.000 de euro și a doua de 10.000 de euro. Alți 10.000 de euro am investit din fonduri proprii. Echipamentul principal care face toată treaba este cuptorul, care a costat jumătate din suma accesată, dar face toți banii. Noi lucrăm manual, artizanal. Pe lângă manufactură aveam nevoie de un cuptor bun. Utilajele pe care le avem au un preț atât de ridicat încât din producția pâinii nu poți acoperi investiția prea curând. Afacerea cu pâine din maia a început din dorința de a oferi familiei mele un produs curat înainte de toate, în urmă cu 8 ani. Ulterior, produsul a fost apreciat de rude, cunoștințe și vestea existenței unei pâini fără drojdie a început să stârnească curiozitate. Înainte de a se deschide brutăria, am oferit produsului valoare. Am deschis o pagină de Facebook, unde am informat lumea despre ceea ce înseamnă maia, am mers la târguri și am oferit spre degustare pâine cu maia. Reacțiile erau îmbucurătoare și mă motivau să merg mai departe. Deschiderea unei brutării este o aventură ce te scoate din zona de confort. Uiți că trebuie să produci și trebuie să iei în serios rolul de birocratic“, mărturisește antreprenoarea.

Făină măcinată pe moară cu pietre

Anul 2022 este imprevizibil pentru antreprenoarea din Iași. „În cazul nostru, afacerea a început timid și se desfășoară acum la cote înalte. În vară am lucrat mult la produs și calitatea acestuia. Am renunțat la făina ieftină și am ales una de calitate – măcinată pe moară cu pietre. Deși am fost nevoiți să creștem prețul ca să ne putem alinia scumpirii materiei prime, reacția clienților este una incredibilă.

E fantastic cum, în pofida scumpirii produsului finit, ei aleg calitatea, apreciază ceea ce noi facem. În urma scumpirii gazului, am fost nevoită să reduc zilele de producție, așa încât să pornesc eficient cuptorul (marțea, miercurea și vinerea). La începutul zilei coacem pâini la 260 gr, apoi produse cu unt și lapte la 220 gr, produse de patiserie la 180-200 gr, batoane din ovăz și crutoane la 100 gr, astfel încât să ne folosim de resurse în mod eficient“, adaugă ieșeanca.

Momentan, în brutăria Andreei se produce pâine cu maia (cu măsline/nuci coapte/roșii uscate/dovleac copt/semințe/cu bere artizanală/cu turmeric și semințe/toast cu unt și lapte etc.), precum și produse de patiserie tot cu maia.

Despre pâinea cu maia

Pâinea cu maia este o pâine fără drojdie. Are ca agent de fermentare și dospire maiaua acră. Maiaua este formată numai din făină și apă și apelează la fermenții naturali existenți în aer pentru a se activa. Aceasta ia locul drojdiei industriale pe pat de azot. Pâinea cu maia are un indice glicemic mult mai scăzut decât pâinea făcută cu drojdie și este astfel o alegere mult mai bună pentru persoanele diabetice și pentru persoanele care doresc să-și mențină silueta. Maiaua neutralizează acidul fitic din cereale, acid care este responsabil cu împiedicarea absorbției mineralelor de către corpul uman. Astfel, minerale precum fierul, zincul și magneziul din cerealele integrale sunt mai ușor asimilate și deci pâinea este mai nutritivă.

• „O astfel de afacere te scoate din zona de confort și te obligă să te reinventezi, să vii mereu cu ceva nou pentru a atrage. Păcat că noi, micii întreprinzători, nu suntem susținuți și de către stat pentru a progresa. Suntem văzuți ca o sursă de bani, dar autoritățile nu se gândesc pe termen lung la acest domeniu.“

Beatrice Alexandra MODIGA

„Pâinea noastră cea de toate zilele / Dă-ne-o nouă astăzi…“ rostim aceste cuvinte încă de mici copii, poate fără a înțelege adevărata însemnătate a acestora. Pâinea nu este doar un simplu aliment pe care cei mai mulți îl consumăm zilnic, după cum reiese și din rugăciune, este mai mult decât atât. Se spune că există trei mari semnificații ale pâinii: pâinea ca hrană pentru existența pământească, pâinea ca hrană sufletească și pâinea euharistică.

În popor se vorbește adesea despre pâinea de ritual pentru că aceasta însoțește omul din momentul nașterii și până la înmormântare, ba chiar și după, dacă ținem cont și de pomenirile care se fac ulterior pentru cei decedați. Într-o scurtă vizită la Muzeul Național al Agriculturii am aflat poveștile pâinii din momentul nașterii, a celor din ziua nunții, dar și a celor pentru înmormântare.

„În cadrul muzeului avem o mică expoziție a pâinii de ritual. De exemplu, pe masa ursitoarelor am expus turte și colaci. Despre acestea se spune că erau lăsate de moașă pentru ursitoarele ce veneau să-i ursească nou-născutului tot ce este mai bun. Pe masa nunții, cum o numim noi, apar colacii pe care mirii îi dăruiau nașilor înainte de nuntă. De asemenea, am expus și colacii de nuntă, adică cei pentru mire și mireasă. Toți colacii de pe această masă sunt frumos împodobiți, iar pe ei apar simboluri ale fertilității precum strugurele, luna ori soarele. În ceea ce privește ritul înmormântării, putem observa că pâinea apare în diferite mărimi și forme, iar în funcție de zonă tipul acesteia diferă. De exemplu, noi în muzeu avem expus ceea ce se numește «pomul mortului». În zona Moldovei acest pom este realizat la înmormântare, dar și la pomenile ulterioare. Ce observăm în acest pom? Pâine ce are diferite forme și mărimi, pe care apar diferite simboluri. De exemplu, există o pâine în formă de scară, tocmai ca cel decedat să aibă cu ce urca în cer, dar și îngerași și multe alte simboluri. În acest pom al vieții mai sunt puse și alte dulciuri, iar la finalul slujbei de înmormântare este dat de pomană. Apar aici și diverși colaci, prescurile, practic tot ceea ce ține de ritualul înmormântării“, a declarat Magda Filip, muzeograf.

Scurta prezentare a pâinilor ritualice ce poate fi văzută la muzeul din Slobozia arată că, indiferent de vreme și de vremuri, pâinea a fost și va rămâne mai mult decât un aliment. Este un simbol al credinței, al fertilității și al speranței, al prosperității și bunăstării.

Pâinea are un rol important în tot ceea ce înseamnă credința creștină. De altfel și în Noul Testament este menționat faptul că ne-a fost dăruită Sfânta Euharistie, atunci când știm că pâinea s-a preschimbat în Trupul lui Hristos. De aceea o oferim mereu în cadrul Sfintei Liturghii, iar preotul o ține în mână atunci când pregătește Cinstitele Daruri. Alături de apă și de vin, prescura sau pâinea liturgică este materia principală din care se pregătesc Sfânta Împărtășanie și Sfânta Anafură. Cuvântul „prescură“ vine de la grecescul „prosfora“ și înseamnă jertfă, ofrandă, aducere sau punere înainte.

Însă, dacă ar fi să ne raportăm la copilărie, pâinea de ritual este reprezentată de acei colaci primiți în dar atunci când mergem să colindăm, iar, de dragul tradiției, acest lucru încă se mai întâmplă în unele zone.

Larissa DINU

Am început un nou an cu scumpiri în mai toate sectoarele, inclusiv în ceea ce numim coșul zilnic. Pâinea este unul dintre alimentele care nu ne lipsesc de pe masă, iar în ultima perioadă chiar și aici s-au observat modificări de prețuri, care se pare că nu se vor opri aici, după cum a declarat Aurel Popescu, președintele Rompan. În cadrul unui interviu amplu, dumnealui a precizat care sunt cele mai importante probleme din sectorul de panificație și morărit.

Reporter: De la debutul pandemiei au fost afectate numeroase sectoare. Cum se prezintă situația în cazul sectorului pe care îl reprezentați?

Aurel Popescu: Cred că am fost cel mai afectat sector. De ce spun acest lucru? Pentru că, spre deosebire de celelalte sectoare ale industriei alimentare, sectorul de morărit-panificație a fost lovit și de prețul materiei prime. La noi s-au adunat toate în decurs de câteva luni, este prima oară în istorie când am avut parte de creșterea tuturor costurilor în același timp. Suntem chiar speriați de ceea ce se întâmplă în piață pentru că ne situăm între doi titani: costurile de producție – energie, combustibil, materie primă, ambalaje etc. și supermarketurile, care vor notificare pentru creșterea prețurilor cu trei luni înainte.

Rep.: Totuși, aceste scumpiri s-au resimțit pe finalul anului și în buzunarul clientului…

A.P.: Nu s-au revăzut complet. În ultimele trei luni din an am primit prețuri majorate la energie, gaze și așa mai departe, dar nu am reușit să modificăm prețurile în ritmul materiei prime al cărei preț s-a dublat față de prețul de la recoltare și am rămas cu elemente de costuri pe care să le acoperim după Sărbători. Însă acum primim notificări că, față de anul trecut, vor fi și alte majorări, care și acestea trebuie luate în calcul. Așadar, trebuie să știe toată lumea că prețurile ar putea creaște mai mult decât până acum. Și mai este un aspect foarte important: în urma unui studiu pe care noi l-am realizat, puterea de cumpărare a populației nu este pe măsură să absoarbă toate costurile pe care noi le majorăm.

Rep.: Și ce sprijin solicitați în acest sens?

A.P.: În primul rând solicităm să putem face și noi niște panouri fotovoltaice. Dacă, în viitorul apropiat, vom beneficia și noi de o schemă de sprijin precum HoReCa, dar nu pentru 100 kW, la noi e nevoie de 1.000 kW, atunci am putea ajuta sectorul de morărit, care este mare consumator de energie. În al doilea rând, solicităm să se instaureze și la noi același sistem de salarizare cum este în construcții. Adică un salariu minim mai mare și o contribuție a angajatorului mai mică decât până acum. Astfel, salariatul ar primi mai mulți bani și ar fi mai mulțumit pentru că deja noi am început să lucrăm cu forță de muncă din Nepal, Vietnam și alte țări asiatice. Nu asta ar fi o problemă, însă vrem ca românii să lucreze în țară, pe banii cuveniți. Desigur, ar mai fi elemente de costuri care ar necesita subvenționare din partea statului, cum ar fi, de exemplu, o schemă de garantare a creditelor la aprovizionare. Noi lucrăm la aceste aspecte, ne consultăm cu colegii din țară, după care vom merge în fața reprezentanților Guvernului să anunțăm ce putem face.

Rep.: Știu că ați solicitat sprijin încă din vara anului trecut. S-a soluționat ceva în urma acelei solicitări?

A.P.: Nu s-a rezolvat nimic, din păcate. Pot spune că industria alimentară a fost toată tratată cu indiferență, sperăm ca acum să găsim înțelegere pentru că ne aflăm în fața unui moment nemaiîntâlnit în ultimii 32 de ani. Nu am primit și nici nu puteam face investiții prin Planul Național Strategic, de aceea am solicitat și aici o schemă de ajutor pentru panificație, tocmai pentru a putea moderniza și automatizarea unităților și să facem investiții. Aici avem promisiuni că se va realiza o schemă de sprijin.

Rep.: Dacă ar fi să ne raportăm la prețul grâului, observăm că, de la momentul recoltării și până în prezent, prețul a crescut, lucru pe care l-ați menționat și dvs. Pe deoparte, fermierii vând la momentul recoltării cu un preț, apoi la câteva luni producătorii din sector îl cumpără la alt preț de la intermediari. Care ar fi și cum ar trebui realizat echilibrul corect între fermierii care cultivă cereale și reprezentanții din sectorul de panificație și morărit?

A.P.: Noi cumpărăm materie primă cu frică de la lună la lună. În perioada recoltării cumpărăm de la producători cu un preț mai mic care ne permite să recuperăm din pierderile anterioare, iar din septembrie luăm de la intermediari, unde avem un preț mai mare pentru că se adaugă alte costuri. De aceea am cerut credite garantate de către stat pentru achiziția de grâu încă de la recoltare de către toate morile. Dacă noi ne-am asigura materia primă încă de la recoltare am avea fără niciun fel de problemă grâu pentru tot anul, ne-am putea alege calitatea acestuia. Achiziționarea să se facă la momentul recoltării, iar preluarea grâului să se realizeze atunci când este nevoie. Asta ar presupune o subvenționare a depozitării astfel încât să avem costurile lineare din acest punct de vedere.

Rep.: Încă de la începutul pandemiei au fost sectoare care s-au plâns de lipsa ambalajelor, a etichetelor, dar și alte de elemente de acest gen care au impus creșterea costurilor. S-a resimțit acest lucru în acest sector?

A.P.: Da, este incredibil cum acum toată lumea vrea pâinea ambalată și feliată. Dau exemplul unei mici brutării: pâinea este proaspătă, iar clientul vrea să o feliezi, nu asta este o problemă, ci punga aceea în care pui pâinea feliată este 20 de bani, o sumă importantă, ținând cont că înainte era 3 bani. Și pentru că m-ați întrebat cum am fost afectați în această pandemie, pot spune că am fost foarte afectați pentru că cei care au magazine mici sau brutării pierd clienți deoarece, prin distanțarea care se impune, se creează cozi, iar unii oameni renunță și merg să cumpere inclusiv pâine de la supermarket. Am fost afectați pentru că și la noi au existat îmbolnăviri și a fost nevoie să facem echipe de lucru, dar și pentru că lanțul HoReCa a fost închis și a scăzut producția, care s-a reflectat în totalul nostru cu peste 10%.

Rep.: A rămas franzela cea mai vândută pâine ori pandemia a creat temeri și a determinat consumatorii să cumpere pâine ambalată?

A.P.: Să știți că au existat oameni lipsiți de colegialitate care au spus că pâinea se infectează și poate purta acest virus. Nicăieri în lume nu s-a pomenit ca o pâine să fie infectată, deci au vorbit tocmai pentru a crește vânzările pâinii ambalate.

Rep.: Din ce ați declarat până acum, înțeleg că vor urma noi scumpiri. Ați putea aproxima care va fi prețul unei franzele în prima jumătate a acestui an?

A.P.: Sincer vorbind, nici nu pot aprecia, dar nici nu am voie să declar4. Un lucru este clar: toți colegii spun că încă mai au de recuperat din costurile de anul trecut, iar acest lucru se va resimți în prețul pâinii. Suntem într-o situație critică și acceptăm că oamenii nu pot susține un preț ca cel din Vest, însă trebuie să ținem cont că elementele noastre de cost, cu excepția forței de muncă, corespund costurilor din Vest.

Larissa DINU

Industria autohtonă de morărit și panificație se confruntă cu un deficit de forță de muncă din cauza salariilor reduse din sector, dar și a ajutoarelor sociale care s-au dat în ultimii ani și care "au stricat complet conceptul de muncă", iar pentru a-și proteja business-ul marii producători de pâine vor să aducă forță de muncă din afară.

"Din păcate, cea mai mare problemă a sectorului de panificație în momentul de față este forța de muncă. Avem mari probleme, întrucât aceste ajutoare care s-au dat ani de zile au stricat complet conceptul de muncă și, ca să fiu direct, nu prea mai există dor de muncă. Noi ne lovim acum de acest lucru pentru că mulți se bucură că intră în șomaj, își iau șomajul, dar lucrează 'la negru' și așa se face și evaziune fiscală", a declarat, pentru AGERPRES, președintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase — ROMPAN, Aurel Popescu.

Acesta susține că 4-5 societăți de morărit și panificație, membre ROMPAN, au solicitat patronatului să se adreseze ambasadelor prezente în România pentru a aduce forța de muncă din afară.

"Am primit de la 4-5 societăți din țară solicitarea să ne adresăm, dacă putem, la anumite ambasade pentru a aduce forță de muncă din afară. Situația este gravă, nu este de glumit. Noi (ROMPAN — n. r.), fiind și centru de formare profesională, am constatat că îi luăm de pe stradă, facem cursuri, îi calificăm, îi învățăm, iar ulterior ei pleacă. Numai de la brutărioara noastră pe care o avem așa, ca piesă de muzeu, și unde mai facem produse tradiționale, ne-au plecat doi salariați la Londra, pentru că pur și simplu se câștigă mai bine. Consider că nu mai putem ține forța de muncă la un nivel de salarizare așa de redus. Trebuie să-i plătim corespunzător ca să-i determinăm să rămână în țară pe cei care vor să muncească. La ora actuală, în România, prețul pâinii este de 4-5 ori mai mic decât în alte state europene, deși prețul grâului și cel al făinii este la fel, prețul gazelor și al energiei este la fel, în timp ce prețul forței de muncă este total diferit", a adăugat Popescu.

În opinia șefului ROMPAN, 2016 a fost un an "mult mai prost decât mulți alți ani" pentru sectorul morărit și panificație, întrucât au existat numeroase probleme din punct de vedere legislativ, care au afectat toată industria alimentară din România.

"Încheiem anul 2016 mult mai prost decât mulți alți ani și vă spun acest lucru pentru că, din punct de vedere legislativ, avem niște probeleme cu care ne confruntăm, nu numai noi, industria de morărit și panificație, ci toată industria alimentară. Aici este vorba de Legea 150 care modifică Legea 321 privind comercializarea produselor alimentare. S-a scos o lege ca să modifice altă lege de comercializare a produselor alimentare, dar a fost concepută prost. A fost făcută în pripă, ca să prindă alegerile locale, și acum mediul de afaceri are de suferit. Sperăm ca în martie, cu noul Parlament, să se schimbe această lege", a subliniat președintele ROMPAN.

O altă problemă ridicată de șeful patronatului din industria de panificație este cea legată de taxele impuse de autorități pentru recuperarea deșeurilor, în condițiile în care acestea vor avea influențe semnificative în prețul produselor alimentare. Chiar dacă la nivelul industriei de panificație impactul nu este atât de "dramatic" ca în sectoarele care utilizează ambalaje de sticlă, Popescu susține că și un impact de 1% reprezintă mult în condițiile în care "ajungi să te bucuri că ai luat 5 bani profit la o franzelă".

Nu în ultimul rând, Popescu este de părere că legea privind risipa alimentară este una "foarte proastă", deoarece anumite prevederi din lege favorizează crearea unei "zone gri de vânzare a alimentelor".

"Și legea cu risipa alimentară este o lege foarte proastă. Nu știu cum președintele, fără să se consulte cu mediul de afaceri, a promulgat-o. Ea intră în vigoare de anul viitor și s-ar putea crea o zonă gri de vânzare a alimentelor. Adică, toată lumea o să aștepte cu două zile înainte de expirarea termenului ca să își cumpere produse la o treime din preț. Or, industria nu poate să vândă jumătate din produse la o treime din preț, pentru că scrie faliment. Recent, vorbeam cu colegii din Austria, care au avut și ei o asemenea lege acum vreo 10-15 ani, și, într-adevăr, a fost o influență nefastă asupra mediului de producție și au schimbat-o. Noi vrem să o schimbăm chiar de anul viitor, pentru că, în primul rând, nu vrem să creăm probleme legate de sănătatea populației și, în al doilea rând, nu vrem să vindem sub costuri și să ajungem la faliment. Ne gândim să amendăm toate aceste legi", a explicat Aurel Popescu.

Pe de altă parte, reprezentantul brutarilor consideră că singurul lucru bun care s-a întâmplat în 2016 a fost legat de lansarea schemei de ajutor pentru panificație din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020), care permite realizarea unor investiții în sector.

"Trebuie să amintim și un lucru bun din acest an — și anume schema de ajutor pentru panificație din PNDR 2020 pentru prelucrarea secundară a cerealelor, pentru pâine, patiserie, paste făinoase și biscuiți. Cine vrea să facă investiții, sunt bani suficienți și putem să-i accesăm. Avem alocate fonduri de 80 de milioane de euro și, dacă sunt cereri, putem să accesăm bani și din anii următori", a adăugat Popescu.

În ceea ce privește închiderea fabricii de pâine Titan, care a făcut ultima livrare de produse proaspete de panificație în data de 12 decembrie 2016, și care se va concentra doar pe partea de morărit și pe livrarea de produse congelate, după cum a anunțat proprietarul fabricii, grupul GoodMills România, șeful ROMPAN susține că nu va exista un deficit de astfel de produse pe piața românească pentru că în altă zonă a Capitalei se dezvoltă un alt producător important de astfel de produse de panificație.

"Nostalgia mă face să mă gândesc că din fabricile vechi nu au mai rămas decât două în funcțiune, asta este o problemă. A doua este problema oamenilor, pentru că cei care activau la acest al doilea mare producător de pâine erau din zona de est a orașului București și sigur nu se pot muta în vest, unde s-a deschis o altă fabrică de pâine. Vel Pitar a cumpărat fostul Spicul București și acolo se dezvoltă și se realizează producția de cozonaci și de pâine în mare parte. Am înțeles de la conducerea Titan că angajații disponibilizați, în jur de 250 de oameni, vor primi salarii compensatorii", a subliniat președintele patronatului.

În România, consumul de pâine a scăzut în ultimii ani, de la 98 de kilograme pe locuitor într-un an la mai puțin de 96 kg în prezent, dar încă se menține peste media europeană de 82 kg/locuitor/an.

"La noi, consumul de pâine în cifre absolute scade, pentru că avem foarte mulți români plecați în afară, iar, pe de altă parte, consumul pe cap de locuitor se reduce, pentru că au apărut tot felul de alte produse. Eram anii trecuți la un consum de 98 de kilograme, s-a redus la 96 și acum suntem sub 96 de kilograme, în timp ce media europeană este de 82 de kilograme pe om anual", a menționat Popescu.

ROMPAN este prima asociație constituită în România în 1990 și cuprinde peste 300 de societăți din toate domeniile din industrie. Cota de piață este de 65% pe morărit, 40% la panificație, 70% la paste făinoase și 55% la biscuiți.

În industria de morărit și panificație lucrează 80.000 de salariați, peste jumătate din toată industria alimentară, unde sunt 150.000 de salariați, numai în societățile membre ROMPAN fiind peste 40.000. Sectorul înregistrează anual o cifră de afaceri de circa 2,5 miliarde de euro.

Sursa: AGERPRES

Concursurile profesionale au devenit o obișnuință între studenții de la USAMV „Ion Ionescu de la Brad” din Iași. Între acestea și concursul care a marcat „Ziua Internațională a Pâinii” intitulat Competiția produselor făinoase nutritive – benefice sănătății consumatorului.Manifestarea a reunit 25 de studenți din anii I–IV ai Facultății de Agricultură, specializarea Tehnologia prelucrării produselor agricole, care au realizat individual 34 de produse expuse publicului și unui juriu exigent.

„Unele dintre acestea, a precizat doamna dr. Stela Radu, coordonatorul evenimentului, fac obiectului unor cercetări privind inovarea de noi produse făinoase bogate din punct de vedere nutritiv și recomandate în prevenirea și combaterea unor afecțiuni metabolice”

S-au remarcat prin produsele prezentate: George Marele, Evelin Andriucă, Corina Idriceanu care au obținut premiul I. 

(S.C.)

Când ziua se pregătea să plece la culcare, făcându-i loc întunericului timpuriu al nopţilor de toamnă târzie, mama-tatii, deci buna şi regretata mea bunică Anisia, cernea în covata din lemn, la lumina feştilei lămpii cu petrol, făina boabelor de grâu. Pregătea, apoi, într-un colţ al trocuţei, un ghemotoc de aluat cu plămădeală, adăugând în apa călduţă sarea grunjoasă, precum şi doar un „vârf de cuţit“ de drojdiuţă. De „ţahi“, cum îi spuneam noi, agniţenii, vecini de case şi de hotar de plugărit, dar şi prieteni buni cu familiile de saşi, oameni vrednici şi destoinici gospodari. Apoi, mai-nainte de „crăpatul zilei“ şi de cântatul cocoşilor, bunica mă trezea din visele somnului dulce al dimineţii, chemându-mă să-i ţin trocuţa pentru a putea frământa şi pune la dospit aluatul pâinii, în amestec cu cartofii fierţi, daţi prin tocătoarea de lemn. Şi o făcea cu atâta îndemânare şi plăcută trudă încât dădea ghes îndemnului inimii sale de a fredona o doină-doinită, auzită şi ştiută încă de când era o mică copiliţă în satul ei de pe valea sibiană a Buii.

Curând, după aceea, aprindeam vreascurile de lemne în vatra cuptorului din curtea casei, în timp ce bunul şi harnicul meu tată dădea de mâncare vitelor şi scotea cu găleata de la cumpăna fântânii apa limpede şi rece pentru adăpatul bivoliţelor şi a cailor de arat şi de cărat mari poveri. În nici două ore pâinile erau la copt, la fel şi plăcintuţele umplute cu varză dulce şi ceapă călită. Curtea şi întreaga uliţă se umpleau de mireasma pâinii dulci şi rumene. Scoase cu lopăţica din cuptor şi bătute de coaja din care făceam cafea cu lapte, pâinile şi toate celelalte bunătăţi, acoperite cu ştergare din in şi cânepă, se răceau domol, rămânând fragede şi parfumate. Când sta să se crape de ziuă, bunicuţa frângea trei colţuri zdravene dintr-o pâine pe care noi, cei trei fraţi, Vasile, Victoriţa şi Nelu, le împăturam cu grijă în trăistuţele pentru şcoală, alături de tăbliţele şi stilurile de scris, adăugând şi câte un măr sau o pară coaptă. De foame şi de nerăbdare, le înfulecam cu poftă în prima recreaţie, dându-le colegilor-prieteni de clasă să guste din dulceaţa pâinii, ştiind că, la rândul lor, într-o altă zi de şcoală, vor face şi ei la fel.

De atunci, de mult de tot, cu toate că am cutreierat ţara în lung şi-n lat şi-am „hoinărit“ şi prin îndepărtate străinătăţi, acea pâine a anilor copilăriei a rămas cea mai gustoasă pe care am mâncat-o vreodată!

PÂINEA este sărbătorită şi cinstită pe plan mondial de toate popoarele lumii. Atât de cele bogate, cât şi de cele sărace. Iar pâinea, în toate formele ei de prezentare, fie că-i din făină de grâu sau din cea de orez, reprezintă rodul cel mai firesc şi dumnezeiesc al Pământului, cinstind truda plugarilor de pretutindeni. Astfel că eu o numesc cu vădită bucurie „pâinea fără frontiere“, fiind pâinea noastră cea de toate zilele! Glorificată, în acest plăcut mod, în cântul înălţător al poeţilor lumii, precum şi în tradiţionalul şi creştinescul Tatăl Nostru, rostit cu glas tare în limbile tuturor popoarelor sau doar în gând de toţi muritorii !

Ioan Vulcan-Agniteanul

Valoarea amenzilor aplicate producătorilor de pâine care au continuat să practice evaziunea fiscală a crescut de zece ori, comparativ cu perioada anterioară reducerii TVA, multe dintre firmele ce au încălcat legea fiind depistate cu sprijinul patronatelor din morărit și panificație, a declarat vineri, la Deva, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin

În cadrul unei întâlniri pe care a avut-o cu mai mulți producători agricoli și primari din județul Hunedoara, ministrul Agriculturii a menționat că există premisele pentru ca evaziunea fiscală din panificație să scadă.

"Unul dintre obiectivele pe care le-am avut atunci când s-a redus TVA-ul la pâine și pe tot lanțul de producție—la morărit și, după aceea, la cerealele care vin pentru această industrie—a fost acela de reducere a evaziunii fiscale. Prin largul concurs al patronatelor din domeniul de morărit și panificație, și numai—pentru că și alte patronate, asociații s-au implicat—au fost identificate foarte multe puncte de evaziune fiscală. Amenzile sunt mult mai mari decât erau în trecut, cred că de zece ori mai mari. Există premise foarte bune pentru ca evaziunea să fie redusă și să ne îndeplinim și acest obiectiv", a spus Daniel Constantin.

În ceea ce privește reducerea prețului la pâine, ministrul Agriculturii a afirmat că 80% dintre marile centre de vânzare au decis să adopte această politică de vânzare imediat ce a scăzut și TVA. El a precizat că instituția pe care o conduce nu poate obliga producătorii să reducă prețul la pâine, apreciind însă că acest lucru se va întâmpla în baza principiilor concurenței de piață.

"Noi nu putem să obligăm să se reducă prețul, dar a fost un angajament al marilor magazine de desfacere, că prețul va scădea. Și eu cred că având acest procent de peste 80% este un lucru foarte bun. (...) Eu cred că mai devreme sau mai târziu, pe principii de concurență, toți vor reduce prețul, în conformitate cu scăderea TVA", a adăugat Daniel Constantin.

Ministrul Agriculturii a fost prezent vineri în județul Hunedoara, prilej cu care s-a întâlnit cu autoritățile locale și a deschis o nouă ediție a Zilei Recoltei, organizată de Primăria Deva.

Sursa:Agerpres

Reducerea TVA la pâine nu va antrena nicio scădere a preţului, cred fermierii, care susţin că, în ceea ce-i priveşte, nu vor avea nimic de câştigat, singurii beneficiari urmând să fie evazioniştii. Producătorii de cereale apreciază chiar că această măsură va avea efecte contrare scopului declarat pentru care a fost introdusă, iar în loc de reducerea evaziunii fiscale în morărit şi panificaţie vom asista la o intensificare a acestui fenomen. 

Noile măsuri, inutile în opinia fermierilor

Agricultorii sunt de părere că, în ciuda măsurilor luate de guvernanţi, evaziunea va fi la fel de mare în continuare în sectorul de morărit şi panificaţie. Şi asta pentru că pâinea este un produs care „dispare“  repede de pe raft, iar obiceiurile evazioniştilor sunt greu de schimbat.

„Dar evazioniştii au de câştigat. Este o măsură electorală şi o risipă de bani care nu mai vin la buget, ci sunt băgaţi în buzunarele unor băieţi deştepţi care şi-au făcut deja calculele şi ştiu cât vor câştiga. Noi (fermierii – n.r.) am propus taxarea inversă la cereale pentru reducerea evaziunii, dar s-a ales praful de propunerea noastră. În schimb, ei vin cu jumătăţi de măsură, cum e această reducere a TVA la pâine“, afirmă Doru Andrici, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Botoşani.

Fermierii consideră că adevărata problemă ar fi preţurile de achiziţie foarte scăzute la cereale, dar şi lipsa de reacţie a autorităţilor.

„Ministrul Agriculturii zice că nu poate să intervină în preţul grâului impus de traderi. Ministerul Agriculturii nu reprezintă interesele producătorilor. Parcă ar fi Ministerul Salubrităţii, nu al Agriculturii“, este de părere Andrici.

De altfel, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) a şi recomandat producătorilor agricoli să facă tot posibilul să-şi stocheze producţiile de grâu, floarea-soarelui şi porumb, pentru a nu intra în capcana retailerilor de cereale.

Cine câştigă în aceste împrejurări?

Agricultorii cred că, deşi sunt întrunite toate condiţiile, preţul pâinii nu va scădea, iar producătorii de cereale în niciun caz nu vor avea de câştigat.

„Producătorii n-au nimic de câştigat din reducerea TVA la pâine. Doar procesatorii vor avea beneficii din asta. Cu toate că grâul se vinde la preţuri de 55-60 de bani pe kilogram, pâinea nu se va ieftini“, afirmă Valeriu Călin, Asociaţia Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice AGROCERES Buzău.

Aceeaşi părere este împărtăşită şi de fermierii din judeţul Olt. „Corect ar fi să câştige cetăţeanul din reducerea TVA, dar nu cred că se va întâmpla asta, pentru că toată lumea încearcă să-şi maximizeze cât poate profitul. Nu cred că va fi cineva dispus să renunţe la beneficiu. Vor fi favorizaţi doar cei de pe filiera făină-pâine“, consideră Ilie Popescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Olt.

Unii fermieri văd, totuşi, un mic avantaj pentru producători.

„Singurul lucru bun ar fi deducerea TVA-ului de 9% din totalul colectărilor, TVA care se deduce imediat şi nu mai stai la Finanţe 5-6 luni. Nici consumatorii nu vor avea nimic de câştigat, pentru că preţul pâinii va rămâne la fel“, este de părere Ion Bălan, Asociaţia Fermierilor Tulcea.

De ce ar trebui să se ieftinească pâinea?

Pe de altă parte, agricultorii susţin că reducerea TVA la 9% nici nu ar fi fost justificată în acest moment, când preţul grâului de panificaţie a scăzut la jumătate faţă de anul trecut, dacă se avea în vedere o oarecare reducere a preţului pâinii.

„Bugetul pierde, iar preţul pâinii nu va scădea deloc. Nu înţeleg de ce au redus anul acesta TVA-ul la pâine, când grâul este cumpărat de la producători la jumătate de preţ faţă de anul trecut. Dacă materia primă este cumpărată la jumătate de preţ, de ce mai era nevoie de TVA de 9%?! La preţul actual al grâului ar fi normal ca pâinea să se ieftinească măcar cu 30%. Dar nu va scădea cu niciun bănuţ“, crede Doru Andrici.

Marius Şerban

Reducerea TVA la pâine, la 9%, se va regăsi în scăderea proporţională a preţurilor la raft, se arată într-un comunicat al reprezentanţilor Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR), remis miercuri AGERPRES.

'Ne aflăm într-o situaţie extrem de dificilă de subconsum şi suntem cu toţii de acord că o cotă mare de TVA este o frână în creşterea consumului şi, implicit, a bunăstării cetăţenilor. În ultimul timp au fost destui sceptici care au descurajat Executivul să reducă mai devreme taxa pe valoarea adăugată pretinzând că o micşorare a acesteia se va regăsi în profitul comercianţilor. Noi dorim să ne adresăm consumatorilor noştri, dar şi celor care au rezerve în legătură cu această măsură, asigurându-i că diferenţa de preţ aferentă scăderii cotei de TVA va fi resimţită de clienţii noştri în buzunarul lor', spun reprezentanţii AMRCR.

Ordonanţa care vizează reducerea TVA pentru pâine a fost adoptată în şedinţa de marţi a Guvernului. Măsura vizează implementarea unei cote reduse a TVA de 9% pentru livrarea de pâine, grâu şi făină. Premierul Victor Ponta a anunţat că diminuarea TVA pentru pâine va intra în vigoare de la 1 septembrie 2013.

Marii retaileri îşi propun să întreprindă toate demersurile care le stau la îndemână pentru ca preţurile de la raft să scadă în mod efectiv cu acelaşi procent cu care va scădea cota taxei.
'Un element esenţial al acestui demers este implicarea producătorilor. În consecinţă, membrii AMRCR vor continua operaţiunile comerciale cu producătorii care înţeleg să respecte şi să aplice această măsură economică. În opinia membrilor noştri, cei mai mari operatori de retail de pe piaţa românească, o astfel de măsură va contribui la reducerea evaziunii fiscale, la încurajarea producătorilor locali şi va stimula cu siguranţă şi consumul', a declarat Delia Nica, director executiv AMRCR.
Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) este o asociaţie profesională din care fac parte cei mai mari jucători care operează pe piaţa de retail din România. Aceasta a fost constituită în anul 2003 şi are ca membri Cora, Carrefour, Auchan, Kaufland, real, Selgros, Metro Cash & Carry, Billa, Mega Image, Penny Market, Lidl, Praktiker, Bricostore, Baumax, Dedeman, Hornbach, OBI şi Mobexpert. AMRCR este singura reprezentantă a României la Eurocommerce.

AGERPRES

Ordonanţa privind reducerea TVA la pâine va fi adoptată după 1 iulie, pentru că în primul semestru al anului nu pot fi efectuate rectificări bugetare, a anunţat premierul Victor Ponta. Reprezentanţii Rompan sunt nedumeriţi de decizia Guvernului, mai ales că le dă peste cap toate planurile.

„Nu ştim nimic, aşteptăm să vedem ce se va întâmpla săptămâna viitoare (n.r. – discuţia a avut loc în 20 iunie). Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă a fost redactat de Ministerul Finanţelor Publice, mai rămâne doar să fie aprobat de Guvern“, afirmă Aurel Popescu, preşedintele patronatului din industria de morărit şi panificaţie Rompan.

Popescu se declară nemulţumit de modul în care au procedat guvernaţii, care au anunţat în ultima clipă că nu se mai reduce TVA la 9% (pe tot lanţul) de la 1 iulie. Cât despre motivele acestei decizii, Popescu spune că membrii Rompan au fost informaţi că trebuie să aibă loc recti­ficarea bugetară pentru a „găsi sumele necesare“. De altfel, FMI a transmis Guvernului că trebuie să aloce aceşti bani din altă parte şi să nu se bazeze pe faptul că îi va recupera din reducerea evaziunii fiscale, care acoperă 80% din sectorul de panificaţie.

Nici promisiunea producătorilor de pâine că vor reduce preţul unei franzele de la un leu la 85 de bani dacă TVA ajunge la 9% sau că va fi redusă evaziunea fiscală şi vor creşte încasările la buget n-au contat în faţa Guvernului, care îşi păstrează poziţia.

La rândul lui, Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară, susţine că dacă amânarea se tot prelungeşte membrii federaţiei sunt gata să „picheteze“ sediului Guvernului sau locul unde se va ţine viitoarea întâlnire cu reprezentanţii FMI.

Constantin rămâne optimist

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, susţine că angajamentul politic privind reducerea TVA la pâine a rămas, urmând ca aplicarea măsurii să se facă imediat după rectificarea bugetară din luna iulie.

„Premierul a spus că rectificarea va avea loc imediat după 1 iulie, în conformitate cu legea. Având în vedere că Fondul Monetar Internaţional a spus că, dacă vrem să aplicăm această măsură (n.r. – reducerea TVA), trebuie să punem în buget acea sumă pe care dânşii consideră că o pierdem prin aplicarea unui TVA redus, noi considerăm că o să o recuperăm din combaterea evaziunii fiscale, dar trebuie să facem o rectificare bugetară. Este un angajament pe care şi l-a luat Guvernul şi vom discuta la rectificarea bugetară, în măsura în care la Ministerul Finanţelor s-au găsit acele resurse. Anunţul premierului nu a modificat absolut nimic. Angajamentul politic a rămas, însă mai trebuie reevaluată această chestiune de a identifica sursele necesare pentru implementarea măsurii“, a spus Constantin.

Premierul a declarat, la mijlocul lunii iunie, că reducerea TVA nu este posibilă şi că se aşteaptă şi publicarea studiului de impact aferent introducerii unui TVA redus la pâine. Anunţul a venit la circa o lună după ce Ponta anunţase că pentru proiectul de reducere a TVA la pâine începând cu 1 iulie va trebui să fie alocate 250 milioane de lei, Fondul Monetar International transmiţând Guvernului să aloce aceşti bani din altă parte şi să nu îşi facă planuri că îi va recupera din combaterea evaziunii fiscale.

Ioana GUŢE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.13, 1-15 IULIE 2013

Pâinea s-ar putea ieftini la raft cu 15% dacă se va aplica de la 1 iulie cota de TVA redus, a spus joi, Aurel Popescu, preşedintele patronatului din industria pâinii, Rompan.

'Noi sperăm, peste 90%, că de la 1 iulie vom avea TVA redus pe lanţul grâu -făină - pâine. Noi, în magazinele noastre aşa zicem, da (că vor reduce preţul la pâine -n.r). Noi vindem pâinea după 1 iulie la preţul la care am vândut şi pe 30 iunie, ca atare, aplicarea unei cote cu 15 procente mai mică sper să se întâmple şi la raft în aceste mari magazine', a declarat Aurel Popescu prezent o masă rotundă organizată de Consiliul Concurenţei despre evoluţii ale concurenţei în retailul alimentar din România. 

Popescu a explicat că, în mod normal, acum la raft o pâine costă un leu, respectiv o franzelă de 300 de grame, iar după 1 iulie trebuie să coste 85 de bani, deci cu 15 bani mai puţin. 

De asemenea, reprezentatul marilor reţele de magazine a spus că, dacă statul va percepe TVA mai mică, atunci pâinea se va ieftini în aceeaşi măsură.

'Noi negociem cu furnizorii preţuri nete. Deci, odată cu scăderea TVA, aceasta nefiind a noastră nici a dumneavostră, ci a statului, este colectată şi virată statului indiferent cât ar fi: 9%, 5%, 24% sau 100%, preţul pâinii va scădea cu exact 15%, dacă înţeleg bine', a spus Alexandru Vlad, vicepreşedintele Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat, în urmă cu o săptămână, că măsura de reducere a TVA la pâine, de la 1 iulie, se află în analiza Ministerului de Finanţe.AGERPRES

Guvernul va reduce TVA la pâine de la 24% la 9% de la 1 iulie, a declarat duminică, ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu.

"Decizia politică de a reduce TVA la pâine începând cu data de 1 iulie a acestui an este asumată la nivelul Uniunii Social Liberale. Orice altă discuţie este inutilă acum. Analize au fost făcute la jumătatea anului 2012 şi la începutul acestui an, care arată că va fi un impact la nivelul bugetului, dar pe care îl vom acoperi prin reducerea evaziunii fiscale şi îmbunătăţirea colectării veniturilor", a declarat Daniel Chiţoiu, la RTV.

Ministrul a explicat că nu a solicitat un document în ultima lună prin care să fie arătate exact calculele cu privire la impactul bugetar al reduceri TVA la pâine, dar, indiferent de calcule, decizia a fost deja luată şi va fi pusă în aplicare de la 1 iulie.

Impactul bugetar brut calculat prin reducerea TVA la pâine, de la 24 la 9%, este de 250 de milioane de lei, dar în realitate autorităţile vor avea mult mai mult fiscalizat, a declarat, pe 23 martie, premierul Victor Ponta.

"Ne-am gândit să facem acea reducere de TVA pe tot lanţul la pâine, de la 1 iulie şi până la 31 decembrie 2013 şi vom vedea dacă se confirmă teoria noastră că de fapt o să avem încasări mai mari cu o cotă scăzută de TVA sau teoria FMI că vom avea o nouă gaură la buget. I-am cerut ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, să facă un parteneriat cu producătorii, să le explice că dacă avem un succes trecem de la pâine şi la alte produse. Doar pentru pâine impactul bugetar calculat brut prin reducerea de la 24 la 9% este de 250 de milioane de lei, dar noi am spus că în realitate o sa avem mult mai mult fiscalizat şi nu vom pierde cei 250 de milioane de lei", a spus Victor Ponta.

Sursa: AGERPRES

Ideea reducerii TVA-ului la 9% la o serie de alimente reprezintă un obiectiv politic care ar putea fi aplicat mai întâi doar pentru pâine, a declarat luni premierul Victor Ponta, copreşedinte al Uniunii Social Liberale (USL).

"Ideea e următoarea: nu avem acordul FMI, avem o propunere pe care am discutat-o cu cei de la FMI. Lucrurile stau în felul următor - ideea noastră de a reduce TVA-ul la 9% pentru o serie de alimente este un obiectiv politic şi economic pe care îl asumăm şi la care nu am renunţat. Cei de la FMI au spus: "O să aveţi o mare scădere a încasărilor din TVA", contabil vorbind au calculat şi au zis o să aveţi o pierdere. Împreună cu dl Daniel Constantin (ministrul Agriculturii, n.n.) şi cu cei doi miniştri, dl Chiţoiu (ministrul Finanţelor Publice, n.n.) şi dl Voinea (ministru delegat pentru Buget, n.n.), ne-am hotărât să propunem şi vom discuta la următoarea întâlnire cu cei de la FMI, deci nu avem încă acordul lor", a declarat Victor Ponta, la sediul central al USL.

Potrivit acestuia, este vorba mai întâi de un test pentru un singur produs - pâinea.

"La pâine să facem un test pentru semestrul al doilea. Şi dacă la 31 decembrie 2013 tragem linie şi vedem că a avut dreptate FMI, care spune "Aţi redus TVA-ul şi aveţi bani mai puţini", înseamnă că proiectul nostru nu e corect. Dacă la 31 decembrie se va arăta că noi am avut dreptate - şi un TVA de 9% duce în realitate la încasări mai mari, pentru că scoatem de fapt fiscalizăm ceea ce e nefiscalizat - ăsta e un argument valid de a extinde acest sistem şi la alte produse, la carne de exemplu, la lapte. Deci - unu - nu avem încă acordul celor de la FMI, dar avem dorinţa clară şi proiectul validat ca influenţă bugetară pentru pâine. Doi - dacă producătorii de pâine, dacă cetăţenii vor fi solidari în acest proiect, adică dacă cei care produc pâine, văzând că au TVA-ul mai mic chiar emit facturi, dacă cetăţeanul cere bon când cumpără pâine şi dacă se va dovedi un proiect de succes, asta înseamnă că de la anul putem să trecem şi la alte categorii de alimente. Dacă se va dovedi că de fapt nici cu 9% nu vor oamenii din domeniu să emită facturi şi să combatem evaziunea, va fi o mare dezamăgire şi pentru mine şi pentru Daniel Constantin şi pentru toţi cei care credem în proiectul ăsta", a subliniat copreşedintele USL.

Sursa: AGERPRES

Reprezentanţii industriei de morărit şi panificaţie ameninţă cu greva fiscală dacă Guvernul nu va accepta măsurile pe care le vor propune, joi, la Conferinţa Naţională a Brutarilor.

"Dacă Guvernul nu va rezolva problemele lansate în apelul pe care îl vom trimite la Palatul Victoria cred că vom face o grevă fiscală. Nu avem o altă soluţie, adică nu vom mai avea de unde plăti. Am încheiat anul 2012 cu zeci de milioane de euro pierdere. Nu este nicio o glumă, dar vom hotărî în cadrul acestei conferinţe", a declarat, joi, preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN), Aurel Popescu.

Reducerea TVA la pâine de la 24% la 9% este o măsură anunţată periodic de către autorităţi, dar care întârzie să fie aplicată. Pentru a primi aprobarea FMI, guvernanţii locali sunt dispuşi chiar să demareze un program-pilot la pâine – cel mai probabil de la 1 iulie –, iar în funcţie de rezultate, este foarte posibil ca acesta să se extindă şi la alte produse alimentare.

Programul-pilot de reducere a TVA de la 24% la 9% la pâine şi specialităţile de panificaţie este foarte probabil să se deruleze începând cu data de 1 iulie, susţine Aurel Popescu, preşedintele patronatului din industria de morărit şi panificaţie Rompan. Depinde de autorităţile locale, dar mai ales de Fondul Monetar Internaţional, care a cerut să se facă o evaluare a impactului produs de o astfel de măsură în sector. „Dacă iese bine la panificaţie, atunci se va extinde şi la alte pro­duse de bază“, spune Popescu, care adaugă că o astfel de decizie va reduce evaziunea fiscală în domeniu, dar va mări şi veniturile colectate la bugetul de stat.

În ceea ce priveşte preţurile, reprezentantul Rompan declară că este greu de anticipat la acest moment evoluţia acestora după primul semestru, mai ales că preţurile la utilităţi vor creşte în continuare. Una peste alta, „totul depinde de costuri“.

Discuţia cu FMI se amână

Deşi reducerea TVA la 9% la pâine a fost anunţată de ceva vreme, aceasta nu a constituit subiect de discuţie cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) la vizita din ianuarie.

Probabil, la următoarele întrevederi din martie sau aprilie se va aborda şi această temă, timp în care autorităţile pot să calculeze impactul măsurii.

„Propunerea este să introducem, undeva pe parcursul anului 2013, cel mai probabil în al doilea semestru, experimental la pâine, pe tot lanţul de producţie, un TVA redus la 9%, aşa cum ne-am angajat şi în programul de guvernare. (...) Probabil atunci când vom negocia un nou acord vom discuta şi această măsură pe care vrem s-o introducem“, a declarat ministrul Agriculturii Daniel Constantin.

Evaziunea fiscală în domeniul panificaţiei se ridică în prezent la circa 70%, ceea ce înseamnă o pierdere de aproximativ 1 miliard de lei pentru bugetul de stat.

„Dacă am aplica timp de un an un TVA redus nu doar la pâine, ci pe tot lanţul de producţie, la grâu, făină şi pâine, scăderile la bugetul de stat ar fi de 200 milioane lei. Eu cred că, prin combaterea evaziunii fiscale, prin creşterea bazei de impozitare putem recupera foarte uşor aceşti bani. Ne-am angajat şi vrem să aplicăm acest program-pilot pe 6 luni. Încasările care ne-ar lipsi în acest caz ar fi de 100 milioane de lei, sumă pe care cred că o putem obţine foarte uşor. Dacă acest program-pilot va fi implementat în 2013 şi va avea succes, cu siguranţă în 2014 vom merge şi către alte zone“, a declarat Daniel Constantin. În plus, acesta a mai menţionat că acest proiect va însemna nu neapărat scăderea preţului la pâine, ci mai ales reducerea evaziunii fiscale.

Ioana GUŢE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.3, 1-15 FEBRUARIE 2013

Reducerea TVA la 9% pentru pâine ar putea fi aplicată de la 1 iulie, ca proiect-pilot, dacă veniturile bugetare vor creşte asfel încât să acopere deficitul de 200 de milioane de lei generat de această decizie, a declarat, luni, premierul Victor Ponta, la finalul întrevederii cu FMI.

Întrebat de presă dacă a discutat cu delegaţia FMI despre reducerea TVA la pâine, de la 24% la 9%, premierul a spus că au fost unele discuţii de principiu, dar dialogul se va relua la viitoarea vizită a partenerilor financiari internaţionali.

"Avem o discuţie din nou la sfârşit de mai, început de iunie, şi o să încercăm atunci, de la 1 iulie, odată cu rectificarea bugetară, să facem acel proiect pilot pentru un singur produs, pentru a vedea dacă opinia noastră, şi anume că un TVA redus duce în realitate la încasări mai mari şi la combaterea evaziunii fiscale, este reală", a spus el.
Jurnaliştii prezenţi au revenit asupra întrebării, dorind să afle dacă măsura este acceptată de delegaţia FMI.

"Le-am prezentat această idee şi cei de la FMI au spus foarte clar: "Cât se pierde contabil dacă doar la pâine reduceţi TVA?" "Cred că e undeva spre 200 de milioane de lei". "Îi puneţi din altă parte cei 200 de milioane de lei la rectificare, asta înseamnă că n-aveţi încasări mai mici şi vedem dacă în şase luni chiar e adevărat ce spuneţi voi", a relatat Victor Ponta.

Săptămâna trecută, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat că măsura reducerii TVA la 9% la pâine ar putea fi introdusă experimental în al doilea semestru din 2013, urmărindu-se reducerea evaziunii fiscale.

Sursa: Brasovul tau

Reducerea TVA la produsele alimentare de bază este o discuţie care rămâne în picioare, dar într-o primă etapă Guvernul intenţionează introducerea unui proiect-pilot pentru reducerea TVA la pâine, a declarat luni premierul Victor Ponta, la finalul reuniunii USL.

El a subliniat că va discuta în perioada următoare un astfel de proiect cu ministrul Agriculturii şi cel al Finanţelor.

"Împreună cu ministrul Agriculturii şi cu cel al Finanţelor vreau să fac întâi un proiect-pilot, de exemplu la pâine. Vreau să merg pe tot lanţul de producţie, să vedem ce înseamnă implicaţia bugetară ca şi când pur şi simplu de la 24 la 9 considerăm toţi cei 15% în încasări. Sigur, asta presupune că asigurăm banii din altă parte şi să vedem la sfârşitul anului dacă acest proiect-pilot ne arată că de fapt avem la pâine mai multe facturi emise, mai mult taxe plătite sau nu. Pentru că cei de la FMI, pe bună dreptate, spuneau: cine ne garantează că ceea ce spunteţi voi, ideea frumoasă optimistă, că, dacă aveţi TVA mai mic, sunt încasări. Arătaţi-ne un proiect care a reuşit pe aceasta zonă. La pâine am zis, pentru că este un produs unde este o uriaşă evaziune fiscală, în al doilea rând pentru că este un produs extrem de consumat în România, nu unul exotic, şi în al treilea rând pentru că are o anumită semnificaţie", a detaliat premierul.
Potrivit acestuia, la finele anului se pot constata efectele acestui proiect pe tot lanţul.

"M-am lămurit încă odată - ca să nu fie considerat ajutor de stat şi atunci trebuie să mergi pe tot lanţul, ca să nu se rupă undeva, să nu rămână profitul, ce vrem noi să facem - 15% să se reflecte în încasări mai bune, eventual şi la un preţ mai mic, dar mai ales fiscalizare, să nu ne trezim că se rupe undeva. Această variantă o să o discut cu ministrul Agriculturii şi cu ministrul Finanţelor şi o cred posibilă anul acesta", a spus premierul.

El a menţionat că banii la TVA-ul redus vor fi puşi din alte părţi ale bugetului.

Premierul a mai spus că o mare problemă constă în faptul că, dacă la pâine va fi pus şi cozonacul, acesta poate fi considerat tot pâine. El a adăugat că va primi o situaţie exactă în acest sens de la ministrul Agriculturii "ca să nu ne trezim că de fapt toate sunt pâini în România".

Sursa AGERPRES

Brutarii români vor încerca, sâmbătă, să pregătească dintr-o cantitate de 100 de kilograme de făină cea mai mare pâine din România, care va fi coaptă pe vatra unui cuptor de cărămidă ridicat în incinta Complexul Expoziţional Romexpo.

"Cea mai mare pâine din România va fi produsă tradiţional, sâmbătă, la Complexul Expoziţional Romexpo, în cadrul Târgului Internaţional pentru agricultură - Indagra 2012. Aceasta va fi realizată din aproximativ 100 de kilograme de făină de grâu, însă nu putem aprecia cantitatea totală a produsului final", a declarat, vineri, pentru AGERPRES, preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit şi Panificaţie (ROMPAN), Aurel Popescu. 'Pâinea uriaşă' va mai conţine pe lângă făină şi 5 kg de drojdie, 2,5 kg de sare şi apă.
Brutarii vor începe prepararea pâinii sâmbătă dimineaţa, la ora trei, iar în jurul prânzului va fi servită bucureştenilor prezenţi la târg.

La eveniment sunt aşteptaţi premierul Victor Ponta şi ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

Reprezentanţii Rompan au pregătit la ediţia din 2011 o pâine de peste 56 de kilograme din care au degustat peste 300 de bucureşteni.

Târgul Internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei - Indagra reuneşte în acest an peste 400 de firme din 22 de ţări, care expun pe 30.000 de metri pătraţi. Printre ţările expozante se află şi China, Coreea de Sud, Franţa, Grecia, Germania, Danemarca, Spania, Turcia, Olanda.

Sursa AGERPRES