reclama youtube lumeasatuluitv

Pâinea se va scumpi și în 2022

Am început un nou an cu scumpiri în mai toate sectoarele, inclusiv în ceea ce numim coșul zilnic. Pâinea este unul dintre alimentele care nu ne lipsesc de pe masă, iar în ultima perioadă chiar și aici s-au observat modificări de prețuri, care se pare că nu se vor opri aici, după cum a declarat Aurel Popescu, președintele Rompan. În cadrul unui interviu amplu, dumnealui a precizat care sunt cele mai importante probleme din sectorul de panificație și morărit.

Reporter: De la debutul pandemiei au fost afectate numeroase sectoare. Cum se prezintă situația în cazul sectorului pe care îl reprezentați?

Aurel Popescu: Cred că am fost cel mai afectat sector. De ce spun acest lucru? Pentru că, spre deosebire de celelalte sectoare ale industriei alimentare, sectorul de morărit-panificație a fost lovit și de prețul materiei prime. La noi s-au adunat toate în decurs de câteva luni, este prima oară în istorie când am avut parte de creșterea tuturor costurilor în același timp. Suntem chiar speriați de ceea ce se întâmplă în piață pentru că ne situăm între doi titani: costurile de producție – energie, combustibil, materie primă, ambalaje etc. și supermarketurile, care vor notificare pentru creșterea prețurilor cu trei luni înainte.

Rep.: Totuși, aceste scumpiri s-au resimțit pe finalul anului și în buzunarul clientului…

A.P.: Nu s-au revăzut complet. În ultimele trei luni din an am primit prețuri majorate la energie, gaze și așa mai departe, dar nu am reușit să modificăm prețurile în ritmul materiei prime al cărei preț s-a dublat față de prețul de la recoltare și am rămas cu elemente de costuri pe care să le acoperim după Sărbători. Însă acum primim notificări că, față de anul trecut, vor fi și alte majorări, care și acestea trebuie luate în calcul. Așadar, trebuie să știe toată lumea că prețurile ar putea creaște mai mult decât până acum. Și mai este un aspect foarte important: în urma unui studiu pe care noi l-am realizat, puterea de cumpărare a populației nu este pe măsură să absoarbă toate costurile pe care noi le majorăm.

Rep.: Și ce sprijin solicitați în acest sens?

A.P.: În primul rând solicităm să putem face și noi niște panouri fotovoltaice. Dacă, în viitorul apropiat, vom beneficia și noi de o schemă de sprijin precum HoReCa, dar nu pentru 100 kW, la noi e nevoie de 1.000 kW, atunci am putea ajuta sectorul de morărit, care este mare consumator de energie. În al doilea rând, solicităm să se instaureze și la noi același sistem de salarizare cum este în construcții. Adică un salariu minim mai mare și o contribuție a angajatorului mai mică decât până acum. Astfel, salariatul ar primi mai mulți bani și ar fi mai mulțumit pentru că deja noi am început să lucrăm cu forță de muncă din Nepal, Vietnam și alte țări asiatice. Nu asta ar fi o problemă, însă vrem ca românii să lucreze în țară, pe banii cuveniți. Desigur, ar mai fi elemente de costuri care ar necesita subvenționare din partea statului, cum ar fi, de exemplu, o schemă de garantare a creditelor la aprovizionare. Noi lucrăm la aceste aspecte, ne consultăm cu colegii din țară, după care vom merge în fața reprezentanților Guvernului să anunțăm ce putem face.

Rep.: Știu că ați solicitat sprijin încă din vara anului trecut. S-a soluționat ceva în urma acelei solicitări?

A.P.: Nu s-a rezolvat nimic, din păcate. Pot spune că industria alimentară a fost toată tratată cu indiferență, sperăm ca acum să găsim înțelegere pentru că ne aflăm în fața unui moment nemaiîntâlnit în ultimii 32 de ani. Nu am primit și nici nu puteam face investiții prin Planul Național Strategic, de aceea am solicitat și aici o schemă de ajutor pentru panificație, tocmai pentru a putea moderniza și automatizarea unităților și să facem investiții. Aici avem promisiuni că se va realiza o schemă de sprijin.

Rep.: Dacă ar fi să ne raportăm la prețul grâului, observăm că, de la momentul recoltării și până în prezent, prețul a crescut, lucru pe care l-ați menționat și dvs. Pe deoparte, fermierii vând la momentul recoltării cu un preț, apoi la câteva luni producătorii din sector îl cumpără la alt preț de la intermediari. Care ar fi și cum ar trebui realizat echilibrul corect între fermierii care cultivă cereale și reprezentanții din sectorul de panificație și morărit?

A.P.: Noi cumpărăm materie primă cu frică de la lună la lună. În perioada recoltării cumpărăm de la producători cu un preț mai mic care ne permite să recuperăm din pierderile anterioare, iar din septembrie luăm de la intermediari, unde avem un preț mai mare pentru că se adaugă alte costuri. De aceea am cerut credite garantate de către stat pentru achiziția de grâu încă de la recoltare de către toate morile. Dacă noi ne-am asigura materia primă încă de la recoltare am avea fără niciun fel de problemă grâu pentru tot anul, ne-am putea alege calitatea acestuia. Achiziționarea să se facă la momentul recoltării, iar preluarea grâului să se realizeze atunci când este nevoie. Asta ar presupune o subvenționare a depozitării astfel încât să avem costurile lineare din acest punct de vedere.

Rep.: Încă de la începutul pandemiei au fost sectoare care s-au plâns de lipsa ambalajelor, a etichetelor, dar și alte de elemente de acest gen care au impus creșterea costurilor. S-a resimțit acest lucru în acest sector?

A.P.: Da, este incredibil cum acum toată lumea vrea pâinea ambalată și feliată. Dau exemplul unei mici brutării: pâinea este proaspătă, iar clientul vrea să o feliezi, nu asta este o problemă, ci punga aceea în care pui pâinea feliată este 20 de bani, o sumă importantă, ținând cont că înainte era 3 bani. Și pentru că m-ați întrebat cum am fost afectați în această pandemie, pot spune că am fost foarte afectați pentru că cei care au magazine mici sau brutării pierd clienți deoarece, prin distanțarea care se impune, se creează cozi, iar unii oameni renunță și merg să cumpere inclusiv pâine de la supermarket. Am fost afectați pentru că și la noi au existat îmbolnăviri și a fost nevoie să facem echipe de lucru, dar și pentru că lanțul HoReCa a fost închis și a scăzut producția, care s-a reflectat în totalul nostru cu peste 10%.

Rep.: A rămas franzela cea mai vândută pâine ori pandemia a creat temeri și a determinat consumatorii să cumpere pâine ambalată?

A.P.: Să știți că au existat oameni lipsiți de colegialitate care au spus că pâinea se infectează și poate purta acest virus. Nicăieri în lume nu s-a pomenit ca o pâine să fie infectată, deci au vorbit tocmai pentru a crește vânzările pâinii ambalate.

Rep.: Din ce ați declarat până acum, înțeleg că vor urma noi scumpiri. Ați putea aproxima care va fi prețul unei franzele în prima jumătate a acestui an?

A.P.: Sincer vorbind, nici nu pot aprecia, dar nici nu am voie să declar4. Un lucru este clar: toți colegii spun că încă mai au de recuperat din costurile de anul trecut, iar acest lucru se va resimți în prețul pâinii. Suntem într-o situație critică și acceptăm că oamenii nu pot susține un preț ca cel din Vest, însă trebuie să ținem cont că elementele noastre de cost, cu excepția forței de muncă, corespund costurilor din Vest.

Larissa DINU

Morăritul, o meserie pe cale de dispariție

În anii 1990, membrii familiei unui electrician care nu s-au speriat să încerce ceva absolut nou pentru ei – morăritul, şi încurajați de câțiva localnici au pus cărămidă peste cărămidă și au construit prima moară de grâu și de porumb cu valțuri din localitatea Probota, județul Iași. Cu trecerea anilor, prin muncă și devotament, sprijinit de întreaga familie, morarul-electrician aduce comunității ieșene uleiului de floarea-soarelui presat la rece, ne spune Cecilia Țugulia, fiica morarului din comuna ieșenă, care a continuat tradiția și a dus business-ul la un alt nivel, investind într-o brutărie cu produse naturale.

Pe vremuri… curtea morii era plină!

morarit

„Aici am copilărit, aici am construit, aici am clădit, am pierdut, aici am câștigat, aici s-au întâmplat multe lucruri. Tatăl meu, aici de faţă, și mama au pornit această moară; este o afacere de familie pornită în anii ’90, după Revoluție. În momentul în care a venit această perioadă, lumea a înțeles libertatea cum a dorit, tatăl meu a înțeles libertatea în a-și schimba domeniul de activitate, el a fost electrician“, a precizat antreprenoarea ieșeană Cecilia Țugulia.

Morarul Mircea Păvăluță spune că a avut o cotitură în evoluția sa profesională. „Un gând divin m-a îndemnat să mă apuc de morărit. A fost o nevoie a comunei, a fost pur și simplu cheia pe care am împărtășit-o mai departe în familie. A fost greu, dar am izbutit, cu ajutorul Celui de Sus. Mă gândeam că fac ceva util oamenilor pentru că nu exista o moară de grâu aproape de localitatea Probota. Și atunci am plecat de la această idee: să vin în ajutorul oamenilor, sunt un fel de patriot“, adaugă morarul ieșean.

Era o nevoie locală, iar acest lucru i-a motivat spune Cecilia. „Putem spune că suntem niște oameni sensibili la nevoile celorlalți, am avut ocazia să facem ceva… și am făcut-o cu tot dragul pentru cei care aveau nevoie pentru că nu puteai să îți sacrifici o săptămână din viața ta ca să te duci până la moară și să vii cu câțiva saci înapoi. Pe vremuri, curtea morii era plină de căruțe, era neîncăpătoare, tata măcina zi și noapte în sezonul de vârf. După datele tehnice ale utilajelor, capacitatea morii este de 600 kg/oră, în funcţie de produs. Am și o presă de ulei de floarea-soarelui presat la rece, cu o capacitate de 120 kg/oră.“

„Hai să facem o brutărie!“

brutarie panificatie

A fost un parcurs firesc, spun aceștia. „De la moara de grâu și moara de porumb a apărut moara de furaje, din moara de furaje a apărut presa de ulei, ne-am îndreptat fix spre toate nevoile comunității din care facem parte. Am făcut acest lucru pentru că, la 30 de ani distanță de momentul în care tata a deschis această moară, meseria aceasta de morărit este pe cale de dispariție. Nu știu câți morari cunoașteți dumneavoastră. Eu îl știu doar pe tata! El este cel care a fost modelul meu de unicitate, de continuitate, modelul meu de dăruire și, atunci când am avut ocazia să am un timp de respiro și să mă uit mai atent către afacerea tatălui meu, am observat că este în declin. În acel moment am intervenit așa cum am considerat eu de cuviință, așa cum el i-a propus familiei acum 30 de ani, «Hai să facem o moară!», eu le-am propus acum «Hai să facem o brutărie!», dar hai să o facem într-un alt fel decât se face la ora actuală în Iași, și anume să facem o pâine cu maia fără drojdie, o pâine fără conservanți, aditivi, amelioratori și coaptă în mod tradițional, la cuptor cu lemne, așa cum coceau bunicii mei. Atunci tata a zis că nu o să fie ușor; recunosc, a și avut dreptate, dar ce mă motivează pe mine este ceea ce l-a motivat și pe el: dorința celor din jur de a consuma un produs cât mai bun, cât mai curat și de a oferi mai departe celorlalți din experiența noastră, din dăruirea noastră și din produsele noastre care sunt 100% curate și naturale. Și o să vă mai spun un lucru, tata nu ne-a spus lucrul acesta niciodată, că ar vrea să facă o brutărie; în momentul în care eu m-am apucat de această idee, prieteni de-ai lui mi-au mărturisit că acesta era de fapt visul lui“, adaugă Cecilia.

Era necesar să închidem lanțul, specifică morarul. „Una este să oferi un semiprodus și alta este să oferi un produs final; aceasta a fost ideea mea de la început, dar nu am avut curajul să o pun în aplicare.“

Beatrice Alexandra MODIGA

  • Publicat în Traditii

Industria de morărit și panificație se confruntă cu un deficit de forță de muncă din cauza salariilor reduse și a ajutoarelor sociale

Industria autohtonă de morărit și panificație se confruntă cu un deficit de forță de muncă din cauza salariilor reduse din sector, dar și a ajutoarelor sociale care s-au dat în ultimii ani și care "au stricat complet conceptul de muncă", iar pentru a-și proteja business-ul marii producători de pâine vor să aducă forță de muncă din afară.

"Din păcate, cea mai mare problemă a sectorului de panificație în momentul de față este forța de muncă. Avem mari probleme, întrucât aceste ajutoare care s-au dat ani de zile au stricat complet conceptul de muncă și, ca să fiu direct, nu prea mai există dor de muncă. Noi ne lovim acum de acest lucru pentru că mulți se bucură că intră în șomaj, își iau șomajul, dar lucrează 'la negru' și așa se face și evaziune fiscală", a declarat, pentru AGERPRES, președintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase — ROMPAN, Aurel Popescu.

Acesta susține că 4-5 societăți de morărit și panificație, membre ROMPAN, au solicitat patronatului să se adreseze ambasadelor prezente în România pentru a aduce forța de muncă din afară.

"Am primit de la 4-5 societăți din țară solicitarea să ne adresăm, dacă putem, la anumite ambasade pentru a aduce forță de muncă din afară. Situația este gravă, nu este de glumit. Noi (ROMPAN — n. r.), fiind și centru de formare profesională, am constatat că îi luăm de pe stradă, facem cursuri, îi calificăm, îi învățăm, iar ulterior ei pleacă. Numai de la brutărioara noastră pe care o avem așa, ca piesă de muzeu, și unde mai facem produse tradiționale, ne-au plecat doi salariați la Londra, pentru că pur și simplu se câștigă mai bine. Consider că nu mai putem ține forța de muncă la un nivel de salarizare așa de redus. Trebuie să-i plătim corespunzător ca să-i determinăm să rămână în țară pe cei care vor să muncească. La ora actuală, în România, prețul pâinii este de 4-5 ori mai mic decât în alte state europene, deși prețul grâului și cel al făinii este la fel, prețul gazelor și al energiei este la fel, în timp ce prețul forței de muncă este total diferit", a adăugat Popescu.

În opinia șefului ROMPAN, 2016 a fost un an "mult mai prost decât mulți alți ani" pentru sectorul morărit și panificație, întrucât au existat numeroase probleme din punct de vedere legislativ, care au afectat toată industria alimentară din România.

"Încheiem anul 2016 mult mai prost decât mulți alți ani și vă spun acest lucru pentru că, din punct de vedere legislativ, avem niște probeleme cu care ne confruntăm, nu numai noi, industria de morărit și panificație, ci toată industria alimentară. Aici este vorba de Legea 150 care modifică Legea 321 privind comercializarea produselor alimentare. S-a scos o lege ca să modifice altă lege de comercializare a produselor alimentare, dar a fost concepută prost. A fost făcută în pripă, ca să prindă alegerile locale, și acum mediul de afaceri are de suferit. Sperăm ca în martie, cu noul Parlament, să se schimbe această lege", a subliniat președintele ROMPAN.

O altă problemă ridicată de șeful patronatului din industria de panificație este cea legată de taxele impuse de autorități pentru recuperarea deșeurilor, în condițiile în care acestea vor avea influențe semnificative în prețul produselor alimentare. Chiar dacă la nivelul industriei de panificație impactul nu este atât de "dramatic" ca în sectoarele care utilizează ambalaje de sticlă, Popescu susține că și un impact de 1% reprezintă mult în condițiile în care "ajungi să te bucuri că ai luat 5 bani profit la o franzelă".

Nu în ultimul rând, Popescu este de părere că legea privind risipa alimentară este una "foarte proastă", deoarece anumite prevederi din lege favorizează crearea unei "zone gri de vânzare a alimentelor".

"Și legea cu risipa alimentară este o lege foarte proastă. Nu știu cum președintele, fără să se consulte cu mediul de afaceri, a promulgat-o. Ea intră în vigoare de anul viitor și s-ar putea crea o zonă gri de vânzare a alimentelor. Adică, toată lumea o să aștepte cu două zile înainte de expirarea termenului ca să își cumpere produse la o treime din preț. Or, industria nu poate să vândă jumătate din produse la o treime din preț, pentru că scrie faliment. Recent, vorbeam cu colegii din Austria, care au avut și ei o asemenea lege acum vreo 10-15 ani, și, într-adevăr, a fost o influență nefastă asupra mediului de producție și au schimbat-o. Noi vrem să o schimbăm chiar de anul viitor, pentru că, în primul rând, nu vrem să creăm probleme legate de sănătatea populației și, în al doilea rând, nu vrem să vindem sub costuri și să ajungem la faliment. Ne gândim să amendăm toate aceste legi", a explicat Aurel Popescu.

Pe de altă parte, reprezentantul brutarilor consideră că singurul lucru bun care s-a întâmplat în 2016 a fost legat de lansarea schemei de ajutor pentru panificație din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020), care permite realizarea unor investiții în sector.

"Trebuie să amintim și un lucru bun din acest an — și anume schema de ajutor pentru panificație din PNDR 2020 pentru prelucrarea secundară a cerealelor, pentru pâine, patiserie, paste făinoase și biscuiți. Cine vrea să facă investiții, sunt bani suficienți și putem să-i accesăm. Avem alocate fonduri de 80 de milioane de euro și, dacă sunt cereri, putem să accesăm bani și din anii următori", a adăugat Popescu.

În ceea ce privește închiderea fabricii de pâine Titan, care a făcut ultima livrare de produse proaspete de panificație în data de 12 decembrie 2016, și care se va concentra doar pe partea de morărit și pe livrarea de produse congelate, după cum a anunțat proprietarul fabricii, grupul GoodMills România, șeful ROMPAN susține că nu va exista un deficit de astfel de produse pe piața românească pentru că în altă zonă a Capitalei se dezvoltă un alt producător important de astfel de produse de panificație.

"Nostalgia mă face să mă gândesc că din fabricile vechi nu au mai rămas decât două în funcțiune, asta este o problemă. A doua este problema oamenilor, pentru că cei care activau la acest al doilea mare producător de pâine erau din zona de est a orașului București și sigur nu se pot muta în vest, unde s-a deschis o altă fabrică de pâine. Vel Pitar a cumpărat fostul Spicul București și acolo se dezvoltă și se realizează producția de cozonaci și de pâine în mare parte. Am înțeles de la conducerea Titan că angajații disponibilizați, în jur de 250 de oameni, vor primi salarii compensatorii", a subliniat președintele patronatului.

În România, consumul de pâine a scăzut în ultimii ani, de la 98 de kilograme pe locuitor într-un an la mai puțin de 96 kg în prezent, dar încă se menține peste media europeană de 82 kg/locuitor/an.

"La noi, consumul de pâine în cifre absolute scade, pentru că avem foarte mulți români plecați în afară, iar, pe de altă parte, consumul pe cap de locuitor se reduce, pentru că au apărut tot felul de alte produse. Eram anii trecuți la un consum de 98 de kilograme, s-a redus la 96 și acum suntem sub 96 de kilograme, în timp ce media europeană este de 82 de kilograme pe om anual", a menționat Popescu.

ROMPAN este prima asociație constituită în România în 1990 și cuprinde peste 300 de societăți din toate domeniile din industrie. Cota de piață este de 65% pe morărit, 40% la panificație, 70% la paste făinoase și 55% la biscuiți.

În industria de morărit și panificație lucrează 80.000 de salariați, peste jumătate din toată industria alimentară, unde sunt 150.000 de salariați, numai în societățile membre ROMPAN fiind peste 40.000. Sectorul înregistrează anual o cifră de afaceri de circa 2,5 miliarde de euro.

Sursa: AGERPRES