Kuhn GMx aprilie2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 13 Apr 2021

ANSVSA intensifică controalele în perioada premergătoare Sărbătorilor Pascale

În perioada premergătoare Sărbătorilor Pascale, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, prin intermediul structurilor de control de la nivel naţional, a demarat controalele tematice specifice, pentru a asigura cetăţenilor un comerţ cu alimente sigure și a preveni apariția de toxiinfecții alimentare.

La aceste acţiuni de control participă, alături de medicii veterinari și inspectori de specialitate din cadrul Direcţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) judeţene/ Municipiului București și a circumscripţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor oficiale (CSVSAO).

Pe baza unui Protocol, recent încheiat între Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, cele două instituții vor desfășura controale comune, fiecare urmărind aspectele specifice, conform competențelor, reducând astfel frecvența controalelor pentru operatorii din industria alimentară, mai ales în contextul pandemiei de Covid-19.

Controalele urmăresc verificarea respectării condiţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din toate pieţele agro-alimentare, abatoarele şi centrele de sacrificare cu activitate temporară, unităţile de tranşare a cărnii, unităţi de procesare şi depozitare a alimentelor de origine animal și nonanimală, precum şi în unităţile de vânzare cu amănuntul (carmangerii, măcelării, unităţi de alimentaţie publică, pizzerii, cantine, unităţi tip catering, cofetării, patiserii, laboratoare de cofetărie/patiserie, pensiuni turistice, unităţi de tip hipermarket/supermarket, magazine alimentare, etc).

Fiecare DSVSA judeţeană/Municipiul București a stabilit un program de lucru pentru perioada 22 martie – 1 mai 2021 (premergătoare Sărbătorilor Pascale Catolice și Sărbătorilor Pascale Ortodoxe), în baza căruia medicii veterinari/ inspectorii de specialitate vor efectua controale şi verificări asupra modului în care sunt respectate condiţiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, în obiectivele supuse controlului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor.

Astfel, în perioada 22.03.2020 – 01.05.2020 este asigurată permanenţa activității prin programul prelungit la nivelul DSVSA și CSVSAO teritoriale, inclusiv în zilele de sâmbată şi duminică. La sediul acestora vor fi afişate programul de lucru, numele medicului veterinar responsabil şi numărul de telefon la care consumatorii pot sesiza orice aspect privind nereguli în domeniul siguranţei alimentelor. Aceste informații vor fi postate și pe site-ul fiecărei DSVSA județene.

În zonele de restricție, consecutive confirmării unui focar de pestă porcină africană (PPA) la porcii domestici, mișcarea mieilor destinați sacrificării se va face cu respectarea prevederilor europene, care precizează că: în zona de protecție: ”nici o altă specie de animal domestic nu poate pătrunde în exploatație, nici nu poate ieși din aceasta și că în zona de supraveghere: ”nici o altă specie de animal domestic nu poate pătrunde sau ieși din exploatație fără autorizarea autorității competente în următoarele șapte zile de la stabilirea zonei”.

Având în vedere situația epidemiologică la nivel național în direcția pestei porcine africane (PPA), se vor respecta cu strictețe cerințele sanitare veterinare privind mișcarea porcinelor și a altor specii de animale.

Ca urmare a confirmării scrapiei în anumite județe se monitorizează circulația ovinelor și caprinelor destinate sacrificării, respectiv întregul traseu de la ferme sau exploatații de origine către abatoare autorizate sanitar veterinar sau centre de sacrificare autorizate temporar.

În toate pieţele agroalimentare şi în alte locuri special amenajate în care va fi valorificată carnea şi celelalte produse de origine animală, de sezon, este asigurat necesarul de personal sanitar-veterinar şi programul prelungit de activitate, inclusiv în zilele de sâmbată şi duminică.

Pentru eficientizarea acestor acţiuni, medicii veterinari vor solicita în baza tematicilor de control commune și ori de câte ori consideră necesar, sprijinul altor autorităţi competente judeţene sau locale (Primării, Consilii Judeţene, Instituţii ale Prefectului, ANAF, ANPC, MS etc), în vederea organizării unor acţiuni comune de inspecţie şi control, în limita competenţelor stabilite prin legislaţia în vigoare şi în baza protocoalelor de colaborare încheiate cu alte autorităţi.

Acţiunile de control vor avea în vedere verificarea modului în care sunt respectate următoarele cerințe:

Animalele destinate sacrificării

– fermele/exploataţiile de unde vor fi livrate animalele pentru tăiere, precum şi operatorii din domeniul alimentar care desfăşoară activităţi de tăiere, procesare, depozitare, transport/distribuţie şi comercializare a cărnii de miel şi a produselor derivate din aceasta deţin autorizare/înregistrare sanitară veterinară eliberată în conformitate cu prevederile legislaţiei sanitare veterinare în vigoare;

– vor fi admise pentru sacrificare în vederea consumului public numai animalele cu o stare corespunzătoare de sănătate certificate de sănătate (documente privind informațiile de lanț alimentar) şi care sunt identificate și înregistrate în Baza Națională de Date conform legislaţiei în vigoare, însoțite de documente sanitare veterinare de mișcare, crescute în ferme, localităţi şi zone indemne de boli transmisibile;

– respectarea regulilor de bunăstare a animalelor în timpul transportului, abatorizării sau tăierii, conform prevederilor legale în vigoare;

Inspectorii DSVSA în colaborare cu reprezentanţii Inspectoratelor de Poliţie judeţene, şi, respectiv, al municipiului Bucureşti, vor efectua controale în trafic asupra transporturilor de animale pentru:

  • verificarea condițiilor de igienă, a dezinfecției și a documentelor de autorizare sanitar veterinar a mijloacelor auto utilizate pentru transportul animalelor;
  • verificarea documentele însoțitoare ale animalelor (certificate veterinare care să ateste sănătatea mieilor şi documente care să cuprindă informaţii despre lanţul alimentar).

– sacrificarea mieilor se realizează în unităţi de abatorizare autorizate sanitar veterinar pentru schimburi intracomunitare pentru sacrificarea de ovine, publicate pe site-ul ANSVSA.

– sacrificarea mieilor poate fi realizată şi în spaţii amenajate și autorizate temporar, organizate în condiţiile legii în care să se asigure supravegherea sanitară veterinară şi în care sunt respectate condiţiile prevăzute de legislaţie, carnea rezultată în urma sacrificării fiind destinată direct consumatorului final, fiind interzisă comercializarea acesteia prin unitățile de comercializare cu amanuntul.

– spaţiile amenajate temporar pentru sacrificarea mieilor trebuie să fie situate în zone în care nu au fost impuse restricţii din motive de sănătate a animalelor;

Funcţionarea locurilor de sacrificare a mieilor este permisă numai în perioada 30 martie – 3 aprilie 2021 (premergătoare Paștelui catolic), respectiv, în perioada 21 aprilie-1 mai 2021 (premergătoare Paștelui ortodox), între orele 07:00 – 17:00.

DSVSA judeţene şi a municipiului Bucureşti vor permite înfiinţarea spaţiilor amenajate temporar numai în condiții în care:

– în aceste spaţii amenajate temporar sunt respectate condiţiile generale şi specifice de igienă, sănătate şi bunăstare a animalelor, gestionare a subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman şi de eliminare a deşeurilor, stabilite de legislaţia sanitară veterinară;

– există un număr suficient de medici veterinari oficiali instruiţi corespunzător cu privire la efectuarea examenului ante şi post-mortem, care să poată dispune măsuri de restricție sanitar-veterinară asupra cărnii, în cazurile în care constată încălcări ale prevederilor legislaţiei în vigoare la nivelul centrelor de tăiere autorizate temporar.

Carnea de miel

– loturile de carne de miel sunt livrate din abatoare însoţite de certificat sanitar-veterinar;

– carnea de miel rezultată în urma sacrificărilor în spaţiile amenajate temporar, se obţine numai la cererea directă a consumatorilor şi numai după efectuarea examenului ante şi post mortem, neputând fi livrată în vederea comercializării către alte unităţi din domeniul alimentar înregistrate/autorizate sanitar veterinar;

– marcarea carcaselor de miei se realizează cu respectarea prevederilor legale referitoare la marcarea şi certificarea sanitară veterinară a cărnii proaspete şi marcarea produselor de origine animală destinate consumului uman;

– marcarea cărnii de miel, rezultată în urma sacrificărilor în spaţiile amenajate temporar, se realizează cu o marcă de sănătate specială de formă rotundă cu diametrul de 3,5 cm, în interiorul căreia este înscris indicativul judeţului urmat de codul numeric acordat de DSVSA judeţeană/a municipiului București;

– depozitarea şi comercializarea cărnii de miel trebuie să se realizeze în spaţii adecvate, cu asigurarea temperaturii şi stării de igienă corespunzătoare;

– respectarea pe timpul transportului a temperaturilor pentru carnea de miel în stare refrigerată sau congelată.

Ouăle şi produse din ouă destinate consumului uman

– producătorii şi comercianţii care valorifică ouă pentru consum uman, fermele producătoare şi centrele de ambalare ouă, trebuie să fie autorizate/înregistrate sanitar veterinar conform legislaţiei sanitare veterinare în vigoare;

– transportul ouălor trebuie să se efectueze numai în mijloace auto autorizate sanitar veterinar, iar pe întreaga perioadă de depozitare şi comercializare să fie asigurate temperatura şi igiena corespunzătoare;

– ouăle trebuie să fie marcate cu codul producătorului şi să provină din centre de ambalare ouă autorizate în conformitate cu prevederile privind standardele de comercializare aplicabile ouălor;

– examenul ovoscopic este efectuat de către personalul veterinar din cadrul circumscripţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor oficiale teritoriale pentru ouăle valorificate de către micii producătorii particulari în pieţele agroalimentare şi/ sau târguri autorizate sanitar-veterinar;

– este interzisă comercializarea ouălelor cu coaja crapată sau lovită, acestea sunt retrase de la comercializare şi sunt dirijate către o unitate de neutralizare sau prelucrare tehnică;

Laptele şi produsele din lapte

– micii producători care comercializează lapte şi brânzeturi în pieţele agroalimentare şi târguri, trebuie să fie înregistraţi sanitar-veterinar, conform prevederilor Ordinului ANSVSA nr.111/2008;

– laptele crud care este destinat vânzării directe sau prelucrării în brânzeturi, trebuie să provină de la animale sănătoase, crescute în ferme/exploataţii autorizate/înregistrate sanitar veterinar și care nu suferă de boli care pot fi transmise la om prin intermediul laptelui și produselor lactate;

– micii producători care vând direct lapte crud şi produse din lapte către consumatorul final în pieţele agroalimentare şi târguri, trebuie să deţină carnete de sanătate pentru animalele de la care provine laptele, conform Ordinului mai sus menţionat;

– brânzeturile destinate comercializării de către micii producători, trebuie expuse la vânzare, în spaţii special amenajate din pieţe agroalimentare şi târguri, în vitrine destinate acestui scop, în recipiente (tăvi) confecţionate din materiale necorodabile, uşor de curăţat şi igienizat (plastic, ceramică, inox etc);

– brânzeturile să fie protejate corespunzător împotriva contaminării pe durata transportului şi a expunerii la vânzare către consumatorul final (de exemplu: în recipiente din material plastic, pungi din plastic etc);

– în cazul în care, transportul şi păstrarea brânzeturilor în vederea vânzării directe către consumatorul final se realizează în recipiente confecţionate tradiţional din lemn (putini), acestea trebuie să fie curate şi identificate corespunzător, pentru asigurarea trasabilităţii produselor şi prevenirea contaminării;

– comercializarea brânzeturilor în pieţele agroalimentare şi târguri, se va face numai în ambalaje de desfacere corespunzătoare de unică folosinţă (pungi de plastic alimentare, hârtie cerată alimentară etc.), sau alte tipuri de recipiente curăţate şi igienizate corespunzător;

– trebuie să fie asigurată trasabilitatea laptelui și brânzeturilor obţinute de micii producători, prin utilizarea unor metode de identificare/etichetare, care să conţină menţiuni referitoare la denumirea produsului, numele producătorului, locul producerii, data obţinerii, cum ar fi:

– aplicarea pe ambalajul de transport sau desfacere a unor etichete adezive;

– utilizarea de pungi imprimate;

– afişarea, în momentul expunerii la vânzare şi pe toată perioada comercializării, a unor informaţii înscrise pe tăbliţe şi/sau panouri aplicate deasupra sau în dreptul produsului prezentat etc.

Peştele şi produsele din pescuit 

– spaţiile şi locurile unde se comercializează peştele şi produsele din pescuit trebuie să fie înregistrate sanitar-veterinar şi să îndeplinească condiţiile stabilite pentru desfăşurarea acestor activităţi;

– trebuie să fie respectate condiţiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor stabilite de legislaţia în vigoare cu privire la transportul, depozitarea şi expunerea spre comercializare a peştelui şi produselor din pescuit;

– gheaţa utilizată pentru menţinerea temperaturii peştelui şi produselor din pescuit proaspete, trebuie să fie obţinută numai din apă potabilă și să fie asigurată pe întreaga perioadă de expunere;

– trebuie asigurată trasabilitatea peştelui şi produselor din pescuit prin etichete şi alte documente însoţitoare, inclusiv dacă acestea provin din acvacultură (sistem de creştere controlată) sau sunt capturate (pescuite) din mediul sălbatic;

– peştele şi produsele din pescuit comercializate trebuie să nu fie infestate cu paraziţi vizibili şi să fie corespunzătoare din punct de vedere al examenului organoleptic.

Controalele oficiale tematice în spaţiile şi locurile în care se comercializează peştele şi produsele din pescuit vor fi intensificate în perioadele 23 - 26.03.2021 și 28.03.2021, precum și în perioada 23 - 25.04.2021 (cu ocazia sărbătorilor religioase de Bunavestire, Florii catolice și Florii ortodoxe).

Alte produse alimentare tradiţionale: cozonaci, prăjituri, produse de panificaţie, legume de sezon, etc. se pot comercializa în spaţii amenajate şi înregistrate sau autorizate sanitar veterinar, aflate sub controlul personalului de specialitate din cadrul DSVSA județene respectiv a municipiului București.

În cazul în care, cu ocazia controalelor sanitare veterinare, se constată că nu sunt respectate condiţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, în funcţie de gravitatea abaterilor constatate, inspectorii din cadrul DSVSA județene respectiv a municipiului București, vor suspenda activitatea unităţii respective până la remedierea tuturor deficienţelor, vor aplica sancţiuni contravenționale, vor reține oficial produsele alimentare care pot constitui un pericol pentru sănătatea cetăţenilor, dirijându-se către unități de neutralizare.

Menționăm că aceste controale se vor desfășura în colaborare și cu reprezentanți ai Poliției Romîne și ai Ministerului Finanțelor.

Numărul de Call- Center al ANSVSA - 0800.826.787, unde se pot face sesizări, sau se pot obţine informaţii referitoare la diferite aspecte din domeniul siguranţei alimentelor, serviciu telefonic gratuit, apelabil din orice rețea de telefonie.

Ne garantează cineva că mâncăm legume sănătoase?

Imposibil să nu vă fi pus întrebarea cât de sănătoase sunt legumele pe care le cumpărăm din supermarketuri sau din piețele agroalimentare. Există tendința (deja larg exprimată) de a crede că tot ceea ce vine din exterior este nesănătos (poate și din cauza gustului mai puțin plăcut), iar toate produsele românești au cât de cât garanția de sănătate. Din capul locului excludem din discuție legumele crescute în sistem ecologic, fie că sunt de proveniență străină, fie că sunt autohtone. Dar în privința celorlalte, cultivate în sistem clasic, chiar e bine să avem rezerve sub aspectul conținutului în substanțe remanente, provenite din pesticidele cu care sunt tratate culturile. Și haideți să punem întrebarea fără ocolișuri: urmărește cineva în această țară modul în care fermierii mari și mici administrează îngrășămintele chimice, stimulatorii de creștere și pesticidele în general și dacă ei țin cont de perioada interdicțiilor tratamentelor înainte de recoltare?

Să spunem altfel. Cunoașteți faptul că, de exemplu, azotul în exces, aplicat fără nicio logică, mai ales în cazul verdețurilor (spanac, salată, ceapă, mărar, pătrunjel), chiar și cu câteva zile înainte de recoltare, generează un conținut ridicat de nitrați și nitriți, substanțe absolut nocive pentru organismul uman? Sau știți să tratamentele cu pesticide sau stimulatori de coacere sunt strict interzise cu până la 3 săptămâni înainte de recoltare? Orice stropire în această perioadă de pauză (carantină) înseamnă acumularea în legume (tomate, ardei, vinete, ridichii, rădăcinoase) a unor reziduuri de asemenea periculoase pentru sănătatea omului. Ei bine, știu aceste lucruri și fermierii? Respectă ei aceste obligativități? Îi supraveghează cineva pe legumicultori dacă aplică în mod corect tehnologia? Există vreo instituție care să garanteze accesul pe piață numai al legumelor sănătoase? În fine, face cineva analiza de laborator a produselor prezente în rafturi sau pe tarabe?

Multe instituții de control

În România există mai multe organisme de control, cu filiale teritoriale, cu referire inclusiv la piața de legume: Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Inspecția de Stat pentru Control Tehnic în Producerea și Valorificarea Legumelor și Fructelor și Autoritatea Națională Fitosanitară. Trei dintre acestea sunt în coordonarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Între noi fie vorba, inspecțiile respec­tive se cam calcă... pe picioare. Să vedem, pe scurt, cam ce face fiecare:

  • ANPC, printre alte atribuții, efectuează, prin prelevări de probe din produsele alimentare și nealimentare, analize și încercări în laboratoare acreditate conform legii sau în laboratoare proprii ori agreate (inclusiv în străinătate). Deci poate preleva probe și din loturile de legume.
  • Din practică însă se cunoaște că foarte rar ANPC recoltează aceste probe din proprie inițiativă, ci o face mai ales la sesizări ale consumatorilor sau în cadrul unor alerte la nivel național sau comunitar. Dinspre ANPC așadar slabe speranțe să facă analize de laborator pentru toate legume din supermarketuri sau din piețe;
  • ANSVSA asimilează controlul legumelor în foarte vastele domenii și compartimente „control oficial siguranța alimentelor, export-import și laboratoare“, dar frecvența de recoltare a probelor este o necunoscută. Ca și în cazul ANPC, norocul nostru se cheamă UE, acolo unde se efectuează controale periodice și sunt instituite alerte în cazul depistării unor produse neconforme;
  • ISCTPVLF nu are, culmea, atribuții sub aspectul recoltării de probe și analizarea lor în laboratoare de specialitate, dar are, vom vedea un pic mai târziu, alte pârghii pentru a urmări producătorii;
  • ANF este singura instituție ce are ca sarcină explicită verificarea reziduurilor de pesticide din legume. Dar cum producători și importatori sunt cu zecile de mii, cum loturile de legume intrate de piață sunt de asemenea diverse și poate de ordinul sutelor de mii, iar lista de substanțe lungă, vă imaginați că e un fel de hazard să fie descoperit musai un lot cu reziduuri peste limita admisă de lege. Bine, se face un fel de algoritm în recoltarea probelor, dar până una alta, dacă nu picăm pe loteria aceasta...

Multe legi, multe obligații...

Bine, noi avem și un teanc de legi, ordine și regulamente naționale și europene, internaționale, care ar trebui să ne pună la adăpost. În demersul nostru și în scopul articolului de față ne vom referi doar la Legea nr. 312 din 8 iulie 2003 privind producerea și valorificarea legumelor (republicată). Iar aici sunt enumerate obligații foarte clare privind sănătatea produselor. Cert este că ele trebuie să plece însoțite de certificate de conformitate și de calitate, emise de instituțiile statului de proveniență. Această lege spune câteva lucruri esențiale (cităm din lege):

  • se interzice comercializarea legumelor, în stare proaspătă sau procesată, destinate consumului uman, care conțin reziduuri de pesticide, arseniu și metale grele, azotați sau alte produse, care depășesc nivelurile maxime admise prin actele normative în vigoare;
  • analiza produselor privind conținutul în reziduuri de pesticide, arseniu, metale grele, azotați și alte substanțe utilizate pentru protecția plantelor, fertilizatori este obligatorie pentru producătorii de legume;
  • deținătorii terenurilor agricole cultivate cu legume, pepeni și ciuperci sunt obligați să țină evidența tratamentelor utilizate pentru protecția plantelor, fertilizare, tratarea solului sau a depozitelor și a mijloacelor de transport.

Totuși, cu ce ne hrănim?

Am văzut însă anterior în ce fel pot verifica diferitele instituții dacă fermierii români și din UE respectă aceste obligații, când recoltează probe pentru analize, cât de cuprinzătoare sunt controalele etc. Concluziile nu sunt deloc optimiste. Dar a mai rămas o variantă, cea prin care fermierii sunt obligați să aibă registre în care să consemneze data tratamentelor, substanța utilizată, concentrația etc. Cine ar trebui să-i verifice dacă ei au asemenea evidențe? Fix ISCTPVLF-urile din cadrul direcțiilor agricole! Fac angajații o asemenea treabă? Poate da, în cazul marilor ferme. Sigur nu, în cazul micilor grădinari, care totuși își vând produsele pe piață!

Și-atunci? Rămâne totul, veți spune, la latitudinea țăranului român, care are prea mult bun simț pentru a ne livra marfă nocivă. Asta era de mult! În fine, vor fi fiind și altfel de oameni, dar legumicultorul este și el interesat, ca oricare dintre noi, de ban. De producție mare și de bani mulți. Și-atunci nu prea îl va mai interesa cum atinge aceste ținte! Și am văzut legumiculori care stau cu sacul de azot la capătul rigolei de irigat chiar în timpul recoltării tomatelor! Sau am văzut fermieri care aplică stimulatori pentru a grăbi coacerea (programul tomate, pentru a prinde cele două perioade de livrare în piață). Pe de altă parte, sincer acum: câți dintre legumicultori fac legumicultură după carte? Așa că...

Maria BOGDAN

Primele roșii românești au ajuns în piețe si hypermarketuri

Primii producători de roșii românești produse prin Programul de sprijin pentru tomate cultivate în spaţii protejate au livrat deja marfa pe piețele din România și hypermarketuri.

Dintre aceștia, menționăm un număr de șase fermieri din localitatea Izbiceni, județul Olt care au scos deja la vânzare primele roșii autohtone în Piața din Pucheni, dar și în marile rețele comerciale. Un alt fermier provine din localitatea Nicolae Bălcescu, județul Constanța.

Este vorba despre Andrei Ianțoc, administrator al Societății Serra IVAS SRL. El este primul producător agricol care a depus dosarul pentru primirea sprijinului aferent pentru tomate cultivate în spaţii protejate. Andrei Ianțoc a cultivat tomate în seră pe o suprafață de 8.600 de metri pătrați, obținând o producție de 30 tone de roșii care au mers spre consumatorii din România.

Având în vedere numărul de beneficiari ai Programului, în perioada următoare tomatele produse în sere și solarii vor apărea din ce în ce mai mult pe piața internă, în piețe agroalimentare ori hypermarketuri.

Reamintim că producătorii agricoli din România sunt susținuți, printr-un program guvernamental, să cultive tomate în spații protejate (sere, solarii), astfel încât să asigure necesarul de consum intern din producția autohtonă, punând la dispoziție mărfuri de calitate și proaspete.

Programul are în vedere să diminueze importurile de tomate, odată cu crearea de noi locuri de muncă, așa cum este prevăzut în Programul de Guvernare.

Sursa: madr.ro

Fermierii, uitați de Legea Hypermarket-urilor...

După ce Comisia Europeană ne-a amenințat cu infringementul dacă „legea 51% produse românești“ se aplică, ei bine, Parlamentul a decis să modifice respectivul act normativ. Astfel, legea privind obligativitatea ca marile magazine să aibă peste jumătate din produse românești la raft va suferi în următoarea perioadă modificări importante. Dintre acestea amintim faptul că termenul „românesc“ urmează să fie înlocuit cu „autohton“, magazinele nu vor mai fi obligate să amenajeze spaţii speciale pentru comercializarea produselor agroalimentare româneşti, ci doar să le semnalizeze în interiorul magazinului. În ceea ce privește sintagma „lanţ scurt“, aceasta va fi înlocuită cu „parteneriate“ între producători şi retaileri.

Ce e de făcut?

Problema e că, potrivit modificărilor legislative, termenul de „autohton“ nu vizează produsele românești, ci orice produs din UE, pentru că, nu-i așa, facem parte dintr-o uniune economică. Cu alte cuvinte, spiritul legii care își dorea promovarea produselor 100% românești dispare. Oricum, se pare că nicio lege nu ar fi în stare să mai salveze ceva. De ce? Pentru că anul trecut, de exemplu, consumatorii români au consumat cu 12% mai multe produse agroalimentare din import decât în 2015. Iar cifra crește de la an la an. Așadar, ce este de făcut? Există o singură soluție, după cum ne-a declarat Lucian Florea, președintele organizației de lucrători din domeniul pomicol din județul Bacău. Acesta crede că marea problemă a fermierilor români e că se plâng și nu acționează în propriul interes. „Întrebarea nu este ce ar trebui să facă autoritățile statului pentru noi, ci ce ar trebui să facem noi pentru autorități. În primul și în primul rând, noi ar trebui să ne asociem și să reușim să lăsăm orgoliile la o parte, chiar dacă acest lucru doare pentru unii. Apoi, în deplină solidaritate ar trebui să mergem la Ministerul Agriculturii să ne spunem păsurile. Iar singurul lucru pe care ar trebui să-l facă MADR este să fie deschis către noi. Atât și nimic mai mult, pentru a găsi împreună o rezolvare.“ Florea crede că singurii „vinovați“ pentru problemele din agricultură nu sunt mărfurile străine, ci tocmai lipsa de solidaritate. „Noi lucrăm individual și fiecare are grijă doar de producția lui ca să iasă pe piață. În schimb, uitați, polonezii au învățat foarte repede că numai în forme asociative reușesc să se impună și au câștigat și piața din România. Deci trebuie să analizăm foarte serios aceste orgolii de care vă spuneam și să vedem cum facem ca să scăpăm de ele. Și toate problemele se vor rezolva...“

Singura soluție...

Cu alte cuvinte, fermierii autohtoni nu trebuie să inventeze apa caldă. În toate țările UE sau din lume unde există agricultură de succes există diverse forme de cooperare. „Agricultura românească are nevoie de o organizație de producători pentru a deveni o voce mult mai puternică pe piață, dar și în ceea ce privește negocierile cu UE. Numai așa, prin asociere, putem deveni competitivi pe piața românească sau pe cea europeană. Acum, problema noastră este că nu suntem o voce destul de puternică pentru a putea să promovăm produsele noastre“, a declarat Viorica Dăncilă, europarlamentar, vicepreședinte al Comisiei de agricultură din Parlamentul European.

Bogdan Panțuru

Revista Lumea Satului nr. 7, 1-15 aprilie 2017 – pag. 6

MADR are obligaţia ca până în 15 ianuarie 2017 să adopte normele metodologice de desfășurare a acțiunilor privind lanțul scurt de aprovizionare

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale are obligaţia ca până în 15 ianuarie 2017 să adopte normele metodologice de desfășurare a acțiunilor privind lanțul scurt de aprovizionare prevăzut în Legea nr. 150/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. Reamintim că definiţiile produselor agroalimentare sunt cele stabilite de legislaţia europeană, respectiv Regulamentele 852/2004 şi 178/2002.

De la adoptarea Legii 150/2016, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a iniţiat o serie de discuţii cu formele asociative din agricultură dar şi cu reprezentanţii marilor reţele comerciale cu scopul definitivării normelor metodologice privind Legea nr. 150/2016. Rezultatul acestor întâlniri de lucru cu toţi cei implicaţi s-a concretizat în proiectul de act normativ care se află postat pe site-ul http://www.madr.ro.

La iniţiativa Ernst&Young, a avut loc luni, 19 decembrie 2016, un seminar privind interpretarea și aplicarea Legii nr. 321/2009 precum și a proiectului de Hotărâre pentru aprobarea Normelor de aplicare a acestei legi, la care au participat Achim Irimescu, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Niculina Tâlvăr, secretar de stat, experţii din direcţia de specialitate şi reprezentanţii marilor reţele comerciale.

În cadrul dezbaterilor de astăzi, reprezentanţii hypermarket-urilor au avut o serie de comentarii, sugestii şi propuneri privind proiectul Normelor Metodologice. Având în vedere că proiectul este în dezbatere publică, MADR recomandă reprezentanţilor hypermarket-urilor, precum şi celorlalţi factori interesaţi, să transmită în scris propunerile privind completarea proiectului mai sus menţionat. După primirea acestora, reprezentanţii MADR le vor centraliza şi analiza, în vederea stabilirii unui echilibru cât mai corect pe lanţul agroalimentar.

PRO AGRO duce lupta cu rețelele comerciale la nivel european

Având în vedere modificările legislative din România, cu impact direct asupra activității marilor magazine și modul de implementare, ales în mod unitar de toate marile rețele, PRO AGRO consideră că se impune intervenția dvs. în așa fel încât filiala societății dvs. din România să respecte dispozițiile legale în vigoare.

Cadrul legislativ a fost modificat având în vedere situația dificilă în care producătorii români au ajuns ca și consecință directă a practicilor abuzive ale marilor magazine. În acest sens legea interzice în mod expres facturarea de către magazin a oricărui tip de taxă sau serviciu, ori marile rețele, speculând poziția dominantă, au ales sa calculeze contravaloarea taxelor și serviciilor în discounturi impuse unilateral. Aceasta situație nu se poate accepta, la foarte multe categorii de produs s-a ajuns în situația în care producătorii sunt forțați să vândă sub costul de producție, practică interzisă în mod expres de legislația în vigoare. Pentru aceste motive PRO AGRO solicită în mod ferm ca legislația în vigoare să fie respectată, respectiv prețul de vânzare către consumator să fie suma prețului de achiziție al produsului și adaosul comercial, fără orice alt tip de reduceri, discounturi sau alte practici care ar pune producătorul în situația anterioară modificărilor legislative.

Se menționează ca niciuna dintre prevederile legale în favoarea producătorilor nu a fost respectată de condițiile comerciale impuse de buyer, după cum urmează:

- termenul de maxim 7 zile pentru plata produselor alimentare proaspete a generat noi costuri în sarcina producătorilor, de aproximativ 1% din valoarea bunurilor vândute, cu alte cuvinte marile magazine pot respecta reducerea termenului de plata doar dacă producătorii suportă acest impact financiar;

- obligativitatea efectuării recepției la momentul livrării este nerespectată având în vedere ca marile magazine își rezervă dreptul de a returna eventualele neconformități oricând, ulterior livrării, returul produselor alimentare proaspete nefiind permis de legislația română;

- obligativitatea stabilirii de penalități în oglindă pentru nelivrare la termen și neplată la termen este nerespectată prin introducerea unor noi sancțiuni în cuantum extrem de mare.

În acest context PRO AGRO își manifestă încrederea că veți interveni pentru ca filiala dvs. din România să implementeze în mod legal aceste modificări și nu prin găsirea de subterfugii în comun cu celelalte rețele. Acest mod de lucru afectează în mod grav mediul concurențial, activitatea producătorilor români cât și drepturile consumatorului român.

În concluzie, se consideră absolut necesar anularea tuturor înțelegerilor comerciale semnate deja cu unii producători români, acestea fiind asumate în mod evident ca urmare a presiunii exercitată de perisabilitatea specifică produselor alimentare proaspete cât și de practica de a bloca orice plați datorate de marile magazine până la acceptarea acestor condiții stabilite și impuse în mod unilateral.

PRO AGRO: “Vă asigurăm de întreaga disponibilitate a producătorilor în vederea stabilirii de relații contractuale convenabile pentru ambele părți, însă daca practicile abuzive nu se vor opri, ne vom vedea puși în situația de a sesiza organele în drept, cât și de a solicita eliminarea societății dvs. dintre semnatarele codurilor de conduită la nivel local sau european la care ați aderat. Abordarea filialei dvs. în raport cu producătorii, în general, dar mai ales ca urmare a modificării cadrului legislativ nu este conform practicilor de etică specifice și asumate de societatea dvs.”.

Hipermarketurile - cel puțin 51% produse românești

Plenul Senatului a adoptat recent o propunere legislativă prin care marii comercianți sunt obligați să vândă carne, fructe și legume din producția românească în proporție de cel puțin 51% din fiecare categorie de produs.

Proiectul de act normativ mai prevede ca, în lunile de iarnă (decembrie-februarie), în marile magazine, legumele și fructele din import să reprezinte maxim 70% din ofertă, pe fiecare categorie. Nerespectarea acestor prevederi se sancționează cu amendă de la 25.000 lei la 50.000 lei, în măsura în care sunt aplicabile prevederile Legii Concurenței.

Vânzările de produse locale prin hypermarket-uri - un mit

Intrarea fermierilor mici şi medii în hypermarket-uri este mai mult un mit, cred fermierii români. Chiar dacă reuşesc să încheie un contract, condiţiile sunt foarte dezavantajoase, cheltuielile sunt mari, iar profitul aproape inexistent. În plus, nici vânzările nu sunt atât de mari încât să acopere producţia, susţin agricultorii.

Consumatorii români preferă fructele şi legumele autohtone, însă drumul acestora până la hypermarket este destul de anevoios, ceea ce îi face pe mulţi fermieri chiar să renunţe la prezenţa în marile lanţuri de magazine.

„Fermierii nu intră aşa uşor în hipermarket-uri. Aproape deloc. Au parte de tot felul de contracte secrete şi de taxe, de când intră pe uşă până la raft. În plus, hypermarket-urile se laudă că sunt furnizoare de servicii, dar tu duci marfa la ei, tu o iei la retur, tu o pui pe raft. Nu ştiu pentru ce se laudă că ar fi furnizori de servicii. Achită facturile la 60 sau chiar 90 de zile, nu-şi asumă nicio pierdere; relaţiile sunt foarte dezavantajoase pentru fermieri“, a declarat Bogdan Buzescu, preşedintele Confederaţiei Asociaţiilor Micilor Fermieri din România (CATAR). În aceste condiţii, o bună parte din producţia fermierilor se strică şi este aruncată.

„Peste jumătate din producţia fermierilor este aruncată. Nu reuşim să o comercializăm. Legumele le lăsăm pe câmp, laptele îl dăm la porci, pentru că preţul acestuia nu trece de 90 de bani pe litru. (…) Statul român trebuie să fie responsabil pentru bunăstarea socială şi sănătatea publică a cetăţenilor săi, nu pentru profiturile grase ale câtorva mii de acţionari ai hypermarket-urilor şi procesatorilor“, a continuat Buzescu.

În România hipermarket-urile fac legea

Asociaţiile de fermieri susţin intrarea în normalitate şi adoptarea unor legi similare cu cele din Europa Occidentală, unde nu este permisă funcţionarea hypermarket-urilor în oraşe, iar în week-end acestea sunt închise, tocmai pentru încurajarea micilor afaceri locale. În România lobby-ul hypermarket-urilor este atât de puternic, ceea ce face dificilă implementarea unor astfel de măsuri.

„Recent, într-o întâlnire cu fermierii şi hypermarket-urile la Parlament, am insistat pentru închiderea acestora de sâmbăta de la ora 14.00 până luni dimineaţa, astfel încât târgurile de producători, din ce în ce mai multe, să fie vizitate de publicul urban. Bineînţeles că hypermarket-urile au protestat. Ca o soluţie de compromis, 3-4 deputaţi au propus organizarea de pieţe în parcările hypermarket-urilor, un fel de schimb, ca să nu fie închise în week-end“, a conchis preşedintele CATAR.

În Bulgaria se poate, la noi nu…

Acesta a arătat că nici măcar nu s-a putut pune în discuţie o măsură similară cu cea adoptată de Bulgaria acum un an pentru limitarea importurilor de legume şi încurajarea producţiei locale din cauza opoziţiei hypermarket-urilor. Parlamentul bulgar a adoptat anul trecut o lege care prevede ca, din momentul recoltării legumelor şi până în momentul vânzării la raft, să nu treacă mai mult de 24 de ore, măsura urmărind tocmai dezvoltarea activităţii fermierilor aflaţi în proximitatea marilor centre comerciale.

Un exemplu edificator în ceea ce priveşte dificultăţile întâmpinate de fermieri în tentativa de a intra în hypermarket-uri este cel al unui legumicultor din judeţul Argeş.

„Anul trecut, în vară, m-a oprit directoarea de la Auchan – Piteşti care mă cunoştea. M-a întrebat dacă nu cunosc producători de legume care să devină furnizori pentru ei. Le-am zis că asociaţia noastră îndeplineşte toate condiţiile – aveam 20 ha cultivate cu legume, suntem fermieri locali şi putem livra produse proaspete zilnic. Mi-au zis să iau legătura cu directorul de achiziţii de la Bucureşti; l-am sunat, ne-am întâlnit, ne-a căutat în baza de date a Realul-ui care a fost preluat de Auchan. A rămas să livrăm la platformele din Piteşti. A trecut o săptămână, au trecut două, am sunat, i-am trimis SMS-uri. N-a mai fost de găsit. I-am sunat să-mi spună dacă facem sau nu un contract ca să ştiu şi eu ce pun în pământ că vine vara. Puteau să-mi spună că nu vor să încheiem contractul“, a arătat George Lazar, legumicultor şi vicepreşedintele Asociaţiei Micilor Fermieri Argeş.

Mai mult, susţine fermierul, i s-a solicitat livrarea cu mijloacele sale de transport la nivel naţional, lucru dificil, dacă nu imposibil de realizat.

„Le-am spus celor de la Auchan că nu ne putem încadra în preţ dacă facem livrare la nivel naţional. Dacă punem marfa în lădiţe de 5 kilograme, la un preţ de 2,8-3 lei/lădiţă, înseamnă o creştere de 60 de bani a preţului pe kilogram. Dacă mai pui şi costul benzinei pentru o maşină de 2 tone, automat ieşi cu un leu în plus pe kilogram. Dacă marfa pleacă de la noi cu un leu, ajunge la ei cu 2 lei, îşi mai pun ei adaosul de 26% ajungem deja la un preţ mare. Cu plata ne-am înţeles la 24 de zile, plus încă câteva zile cât durează procesarea plăţii, vreo 30 de zile în total. La Metro primeam banii după 17 zile, iar la Real după 21“, a mai spus legumicultorul din Argeş.

Schema de făcut profit pe banii fermierilor

Mai mult, fermierul a arătat şi una dintre schemele de maximizare a profitului la care apelează marile centre comerciale. Evident, pe spinarea agricultorilor.

„Chemau trei furnizori pentru că aveau nevoie de patru tone de ardei. Ajungea primul, îi luau ardeiul. Ajungea al doilea, mai completau şi cu cantitatea lui. Când venea al treilea îl dădeau afară şi-i refuzau marfa, pentru că îşi făcuseră deja plinul. Aşa că-i găseau ba că ardeiul este puţin strâmb, ba că are mici pete. Aşa că omul se întorcea înapoi cu marfa şi ardea benzina degeaba. Tu erai rezerva; te chemau degeaba ca să-ţi facă pagubă. M-au făcut ţăndări şi pe mine. M-au chemat de 5-6 ori la Bucureşti şi m-au întors cu marfa înapoi. Cinci milioane (lei vechi-n.r.) mă costa maşina şi mă întorceau cu ea înapoi. Păi, să nu faci infarct?!“, se întreabă retoric agricultorul.

Lazăr susţine că tema vânzării de legume autohtone prin hypermarket-uri este una pur electorală şi populistă.

„Este o mare gargară cu hypermarket-urile care cică vând legume. Dacă vând 500 kg -1 tonă de legume pe zi e bine. În toată reţeaua, Auchan vinde cam 40 de tone de legume pe zi. E o frecţie la picior de lemn. România produce într-o zi de vară zeci de mii de tone. Se cultivă minimum 30.000 de hectare de roşii la o producţie medie de 40-60 de tone/hectar. Aşa că foarte multe roşii se strică, rămân pe câmp“, a conchis Lazăr.

Marius Şerban

Jumătate din cantitatea de legume şi fructe comercializată în hypermarketuri este românească

Jumătate din cantitatea de fructe şi legume comercializată în hypermarketurile din România provine de la producători locali, iar ponderea produselor româneşti ar putea ajunge la 90%, nivel similar cu cel al pieţei din Polonia, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, duminică, la inaugurarea Standului produselor româneşti din Real AFI Cotroceni.

Pe piaţa românească 50% din legumele şi fructele comercializate în hypermarketuri sunt româneşti. Sper ca prin măsurile de stimulare luate, inclusiv cea care vizează certificatul de producător, ponderea produselor româneşti să crească. Ne putem uita la ţări ca Polonia, unde procentul este de 90%. Există potenţial şi în România şi puteam face lucrul acesta', a afirmat Daniel Constantin.

Real Hypermarket a lansat simultan, în cele 24 de magazine din reţea, Standul produselor româneşti, zonă de vânzare dedicată exclusiv fructelor şi legumelor provenite de la producătorii români.

'Noi încercăm să venim cu mai multe stimulente pentru producătorii agricoli, să promovăm produsele româneşti, pentru că au o calitate incontestabilă şi în România şi peste hotare. Am observat un naţionalism al românilor, care dacă văd că sunt produse româneşti în stand, se îndreaptă către el. Am considerat util să punem în evidenţă toate produsele româneşti, legumele şi fructele, pentru o desfacere mai bună a acestora', a adăugat Daniel Constantin.

Programul 'Produceţi româneşte, vindeţi româneşte' derulat de Real Hypermarket din 2010 este susţinut de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi urmăreşte identificarea şi dezvoltarea de parteneriate cu producătorii locali.

Ministrul Daniel Constantin a subliniat importanţa realizării asocierilor între producătorii români, pentru dezvoltarea pieţei.

'Am încercat să stimulăm asocierea. Din această lună, producătorii agricoli au la dispoziţie de 80 milioane de euro pentru crearea unor depozite de colectare de legume şi fructe, unde acestea sunt etichetate, ambalate, pregătite pentru piaţă în condiţiile impuse de supermarketuri', a spus oficialul MADR.

În prezent, aproximativ 90% din partenerii de afaceri ai Real Hypermarket sunt producători locali, potrivit companiei. În sectorul alimentar, Real colaborează cu peste 500 de companii care produc sau distribuie produse româneşti.

Sursa AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS