Populația în expansiune și schimbarea obiceiurilor culinare sunt factori care determină creșterea cererii de hrană. Sectoarele de producere a alimentelor încearcă să țină pasul cu această creștere continuă în contextul în care suprafața terenurilor agricole se dovedește insuficientă, sănătatea oceanelor este serios periclitată, iar resursele naturale sunt periculos diminuate. Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, în 2020 aproximativ 690 de milioane de oameni, adică 8,9% din populația globală, au suferit de foame, iar creșterea estimată este de 60 de milioane de oameni la fiecare cinci ani. În mod paradoxal, o treime din totalul hranei produse este irosită. Siguranța și securitatea alimentară vor fi tot mai dificil de realizat, mai ales în contextul în care, până în 2050, va trebui să producem cu 70% mai multă mâncare pentru a hrăni cele aproximativ 9 miliarde de oameni.

Provocări și obiective

În 2014, Organizația pentru Alimentație și Agricultură și cu Banca Mondială lansau conceptul integrat de manageriere a fiecărui lanț de producție din sistemul agricol, Climate-smart agriculture (CSA). Cele trei obiective majore pe care se sprijină conceptul Climate Smart Agriculture sunt creșterea productivității, rezistența sporită și reducerea emisiilor de gaze.

Trebuie să producem hrană mai multă și mai calitativă pentru a asigura securitatea și siguranța alimentară. Este important ca, în special în țările sărace, unde 75% din populație trăiește în mediul rural și agricultura este singura ocupație, veniturile din această sursă să crească.

Reducerea vulnerabilității în fața secetei, a bolilor și dăunătorilor, dar și a altor factori determinați de schimbările climatice este un deziderat care poate fi obținut, spun inițiatorii programului, prin îmbunătățirea capacității de adaptare a tehnologiilor agricole la modelele meteo haotice și scurtarea anotimpurilor.

Al treilea obiectiv este reducerea emisiilor de gaze pentru fiecare kilogram de hrană produs, reducerea defrișărilor și identificarea modalităților de a absorbi carbonul din atmosferă.

Începând cu 2014, Banca Mondială și partenerii săi au realizat profilul a 30 de state Climate Smart Agriculture și astfel au reușit să ajute țări din Asia, Africa și America Latină să înțeleagă modul în care schimbările climatice afectează sistemele de producere a hranei și ce soluții există. Provocarea aceasta este accentuată și de vulnerabilitățile agriculturii față de schimbările climatice care se resimt prin creșterea temperaturilor, variații ale vremii, fenomene meteo extreme, extinderea culturilor invazive, a bolilor și dăunătorilor. Sub presiunea acestor factori, suprafața terenurilor agricole se diminuează, calitatea nutritivă a principalelor cereale scade, la fel și productivitatea fermelor de animale. Există însă și un revers al medaliei. Agricultura nu este doar soluția, ci, în mod paradoxal, și o parte a problemei pentru că generează 19-29% din totalul emisiilor de gaze și există temeri că, odată cu dezvoltarea ei, și acest procent ar putea să crească.

Zece planuri de investiții cu peste 2,5 miliarde de dolari

Banca Mondială a dezvoltat peste 10 planuri de investiții (CSAIP) pentru Bangladesh, Zimbabwe, Zambia, Lesotho, Mali, Burkina Faso, Ghana, Coasta de Fildeș, Maroc și Republica Congo. CSAIP identifică investiții CSA în valoare totală de peste 2,5 miliarde de dolari, investiții de care vor beneficia peste 80 de milioane de oameni din țările agreate în proiect.

În Bangladesh investițiile derulate de Banca Mondială prin intermediul CSA sunt estimate la 500 de milioane de dolari, o parte din bani fiind redirecționați către proiectul Livestock and Dairy Development, dezvoltat în paralel cu planul de investiții CSAIP. Investițiile au vizat creșterea statusului de sănătate a animalelor, îmbunătățirea strategiilor de hrănire, reproducere, gunoi de grajd și gestionarea deșeurilor, precum și implementarea unor tehnologii cu nivel redus de emisie pentru activități precum răcirea și transportul laptelui.

În Lesotho, prin intermediul CSAIP s-a inițiat proiectarea celei de-a doua faze a Proiectului de Dezvoltare Agricolă pentru Micii Fermieri (SADP 2). În această etapă vor fi alocate 50 de milioane de dolari.

În China a fost dezvoltată o serie de proiecte în valoare de 755 milioane de dolari prin care se sprijină practicile și instituțiile agricole preocupate de agricultura inteligentă. Unul dintre proiectele care au contribuit la extinderea agriculturii inteligente din punct de vedere climatic a vizat asigurarea unei eficiențe mai bună a utilizării apei pe 44.000 de hectare de terenuri agricole și implementarea unor noi tehnologii care au îmbunătățit condițiile solului și au sporit producția de orez cu 12% și producția de porumb cu 9%. Peste 29.000 de cooperative au raportat venituri mai mari și o rezistență crescută la climă prin acest proiect. Un alt proiect finalizat recent a redus emisiile de gaze cu efect de seră cu 23.731,94 tone CO2 – eq și a crescut bazinul de carbon al solului cu 71.682,53 tone CO2.

Ce schimbări se prefigurează în agricultura mondială

În Uruguay, producția agricolă durabilă este sprijinită printr-o serie de inițiative. Din 2014, CSA a fost adoptat pe 2.946.000 de hectare și 5.139 de fermieri au fost beneficiarii acestui proiect. Datorită investițiilor derulate în Mexic prin planul CSAIP aproximativ 1.842 de companii agricole au putut adopta 2.286 de tehnologii durabile din punct de vedere ecologic – energie regenerabilă, tehnologii eficiente din punct de vedere energetic, gestionarea durabilă a deșeurilor și conversia biomasei. În Uzbekistan, Banca Mondială colaborează cu guvernul pentru a facilita trecerea de la monocultura de bumbac și grâu către un sistem agricol mai rezistent la șocurile climatice – inclusiv horticultura – și aplică practici climatice inteligente care îmbunătățesc sănătatea solului și reduc degradarea acestuia. În Niger, un proiect conceput special pentru a oferi o agricultură climatică inteligentă are ca scop distribuirea semințelor îmbunătățite, tolerante la secetă, implementarea unor sisteme de irigații mai eficiente și utilizarea extinsă a silviculturii. Se estimează că aproximativ 500.000 de fermieri și păstori din 44 de comune vor fi beneficiari ai acestui proiect. În Pakistan comunitățile extrem de vulnerabile la schimbările climatice se confruntă cu provocări legate de utilizarea apei, de aceea investițiile prin CSA s-au concentrat pe reabilitarea cursurilor de apă comunitare și implementarea unor sisteme de irigații moderne.

În Kenya, obiectivul CSA este de a crește productivitatea agricolă și de a dezvolta rezistență la riscurile generate de schimbările climatice în comunitățile agricole mici și pastorale. În Malawi, CSA are ca obiectiv îmbunătățirea rezistenței culturilor la secete tot mai accentuate și persistente și îmbunătățirea sănătății solului pentru o productivitate agricolă crescută, dar și adaptarea la schimbările climatice și atenuarea lor. Aproximativ 140.000 de fermieri au adoptat o serie de practici CSA, în timp ce sănătatea solului a fost îmbunătățită pe aproape 28.000 de hectare.

- Proiectul Maharashtram dezvoltat în India este unul dintre cele mai ample proiecte implementate de Banca Mondială, cu o valoare de 420 milioane dolari. Începând din iunie 2020, 309.800 de beneficiari ai proiectului au adoptat practici agricole inteligente din punct de vedere climatic, iar 56.602 hectare de teren au beneficiat de tehnologii moderne de irigații și drenaj.

- Se estimează că la nivel mondial există 500 de milioane de mici fermieri. Banca Mondială consideră o prioritate ajutorarea micilor fermieri deoarece aceștia pot contribui la atingerea obiectivelor Climate Smart Agriculture prin reducerea defrișărilor, a emisiilor de metan și a poluării solului.

- O evaluare preliminară sugerează că pandemia Covid-19 ar putea genera o creștere între 83 și 132 de milioane de oameni care se vor adăuga la numărul total de subnutriți din lume în 2020, în funcție de scenariul de creștere economică, se arată în rapoartele FAO.

- Potrivit FAO, țările cu venituri mici se bazează mai mult pe alimente de bază și mai puțin pe fructe și legume și alimente de origine animală decât țările cu venituri mari. Numai în Asia și la nivel global în țările cu venituri medii-superioare există suficiente fructe și legume disponibile pentru consumul uman pentru a putea îndeplini recomandarea FAO / OMS de a consuma minimum 400 g / persoană / zi.

- Omenirea și-a propus ca până în 2030 foametea să fie eradicată. Din nefericire, în momentul de față atingerea acestui obiectiv pare imposibilă. Mai mult decât atât, dacă se păstrează ritmul actual numărul oamenilor afectați de foamete va depăși 840 de millioane până în 2030.

Daniel ZMARANDA

Eurodeputatul ceh Olga Sehnalová a prezentat recent un raport în Parlamentul European în care salută iniţiativa anunţată de Comisia Europeană privind soluţionarea problemei standardelor duble ale calităţii produselor alimentare, în special promisiunea că metodologia comună de testare va fi gata în aprilie, ceea ce va permite statelor membre să lanseze în mai o campanie coordonată de testare a produselor alimentare.

Oficialul Parlamentului European a propus ca dublul standard privind calitatea alimentelor să fie inclus pe lista neagră a practicilor comerciale incorecte. Aceasta este de acord cu Comisia Europeană că, pe o piaţă unică, consumatorii nu se aşteaptă ca produsele de aceeaşi marcă vândute în ţările UE să difere între ele şi subliniază necesitatea respectării calendarului convenit, astfel încât rezultatele testelor derulate să fie disponibile şi analizate până la finele acestui an.

Eurodeputatul menţionează un studiu efectuat de Facultatea de Drept de la Universitatea din Olomouc, potrivit căruia standardele duble de calitate în diferite ţări sunt scoase în evidenţă de următoarele activităţi: producătorul plasează pe piaţă produse cu arome şi compoziţii diferite, cu un ingredient principal diferit, dar având acelaşi aspect şi acelaşi ambalaj; un producător plasează produse cu diferite calităţi pe piaţă, dar cu acelaşi ambalaj sau cu unul asemănător; un producător plasează produse cu greutăţi diferite pe pieţele europene, însă cu acelaşi ambalaj sau unul similar; atunci când lansează un produs nou pe o anumită piaţă, producătorul foloseşte un produs cu o compoziţie de o calitate superioară, cu scopul de a atrage atenţia consumatorilor şi a-i învăţa pe consumatori să cumpere produsul, iar, după o anumită perioadă, are loc o modificare a reţetei fără nicio schimbare în ceea ce priveşte ambalajul sau modul de prezentare al acestuia.

Potrivit propunerii de rezoluţie prezentată în Comisia pentru piaţă internă şi protecţia consumatorilor, toate aceste activităţi ale producătorilor conduc la situaţia în care consumatorul dintr-o ţară, care călătoreşte într-o altă ţară, nu mai poate fi sigur că acelaşi produs, cumpărat din locul în care se află, are aceleaşi calităţi cu cel pe care-l consumă în ţara sa de origine. 

În aceste condiţii, eurodeputatul Olga Sehnalová, este de părere că vânzarea a ceea ce consumatorul percepe ca fiind un produs identic cu o compoziţie diferită în diferite părţi ale UE este o practică incorectă şi deci inacceptabilă. Europarlamentarul consideră că adăugarea unui nou tip de practică comercială înşelătoare la Anexa I a Directivei privind practicile comerciale incorecte (Directiva 2005/29/EC) este cea mai eficientă soluţie pentru a răspunde la problema standardelor duble de calitate în Uniunea Europeană.

Luna trecută, Comisia Europeană a anunţat că metodologia comună de testare va fi gata în aprilie, ceea ce va permite statelor membre să lanseze în mai o campanie coordonată de testare a produselor alimentare. Testele vor îngloba compoziţia unui coş comun de produse, care sunt comercializate în majoritatea statelor membre şi vor include testări chimice şi senzoriale. Obiectivul este ca primele rezultate să fie prezentate până la sfârşitul acestui an, se arată în comunicatul Comisiei Europene. La teste vor participa cel puţin 16 state membre ale UE.

La rândul său, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, declara recent că Uniunea Europeană lucrează la realizarea unei metodologii unitare pentru alimentele cu dublu standard, reglementări care nu există la această dată. "(...) Uniunea Europeană la ora actuală este angajată cu echipele de experţi să realizeze o metodologie unitară pentru acest domeniu care nu există la această dată. Cele spuse de mine anul trecut şi transmise la UE încep să capete confirmarea faptului că trebuie şi se lucrează acum la reglementări unice. Pe o piaţă unică trebuie să faci reglementări unice şi să ai acelaşi instrument de măsură pentru a fi bine ştiut acest subiect şi corect controlat la nivelul ţării", a spus Daea în data de 28 februarie.

În urma analizelor comparative realizate anul trecut, în România, au fost identificate 9 din 29 de produse alimentare din categorii precum lactate, carne, peşte şi ciocolată cu standard dublu de calitate faţă de produsele similare din alte ţări ale UE, fiind identificate diferenţe din punct de vedere al conţinutului de grăsimi şi de proteine.

Sursa: AGERPRES

Președintele Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker, a afirmat că nu poate accepta ca alimente de calitate inferioară să fie vândute cetățenilor din Europa Centrală și de Est (CEE), transmit AP și Reuters.

Câteva studii au arătat că multe dintre produsele alimentare vândute de multinaționale în CEE conțin ingrediente mai ieftine, de calitate mai scăzută, în comparație cu versiunile identice vândute în Europa Occidentală.

Practica este deja ilegală, iar Comisia Europeană va adopta mai multe măsuri pentru a asigura calitatea alimentelor în Uniunea Europeană.

Jean-Claude Juncker a discutat problema luna trecută cu premierul slovac, Robert Fico.

"Nu-mi place ideea că ar exista un fel de categoria a doua în Europa. Vom face tot posibilul să încheiem acest mod discriminatoriu prin care se furnizează slovacilor produse alimentare și alte bunuri de o calitate mai scăzută", a afirmat Juncker, într-o conferință de presă comună.

Companiile alimentare și-au apărat practicile, susținând că piețele au gusturi diferite, iar ingredientele sunt specificate cu acuratețe. De asemenea, firmele susțin că, în Est, consumatorii sunt mai săraci decât în Vest. Alimentele sunt cu aproximativ 25% mai ieftine în Cehia decât în Germania.

Fico a afirmat că refuză în mod strict standardele duble la calitatea alimentelor și a apreciat că Juncker vede această problemă ca pe una europeană, nu doar regională.

AGERPRES