cemrom iulie 2018
update 14 Dec 2018

Fermierii, la un pas de egalitate cu marile lanțuri de distribuție

În ultimele zile ale lunii octombrie, Parlamentul European a aprobat mandatul său de negociere pentru o nouă reglementare a UE care să elimine practicile comerciale neloiale din lanțul de aprovizionare cu alimente.

Undă verde...

Echipa de negociere a Parlamentului a primit undă verde pentru a începe negocierile cu președinția austriacă a Consiliului cu privire la formularea finală a noii directive. Aceasta ar trebui să protejeze fermierii și producătorii din domeniul agricol și zootehnic împotriva practicilor comerciale neloiale ale cumpărătorilor. Lista neagră a practicilor comerciale neloiale (UTP) include:

– plățile efectuate mai târziu de 30 de zile pentru produsele agricole și alimentare perisabile și mai târziu de 60 de zile pentru produsele neperisabile, începând cu ultima zi a lunii în care a fost primită factura sau cu ziua de livrare convenită;

– anularea unilaterală a unei comenzi de produse perisabile cu o perioadă mai scurtă de 60 de zile de la data convenită a livrării.

Nu abuzurilor

De asemenea, deputații europeni au convenit și asupra faptului că alte practici ar trebui să fie în afara legii. Spre exemplu, atunci când un cumpărător refuză să semneze un contract scris cu furnizorul, acesta din urmă are dreptul să îl solicite sau să i se furnizeze condiții de furnizare suficient de detaliate.

Pe de altă parte, este strict interzis ca un cumpărător să împărtășească sau să abuzeze de informații confidențiale referitoare la contractul de furnizare.

Vânzările sub prețul de achiziție sunt interzise, cu excepția cazului în care asupra acestei situații s-a convenit în prealabil.

Termenii unui contract de furnizare nu trebuie să provină niciodată din dependența economică a furnizorului de cumpărător, spun eurodeputații. De asemenea, ei insistă că, dacă nu s-a convenit în prealabil, cumpărătorul nu ar trebui să vândă produse sub prețul de achiziție și apoi să ceară furnizorului să acopere diferența.

„Acum sau niciodată“

Pentru a ușura aplicarea reglementării, deputații europeni au hotărât ca producătorii să poată depune plângeri acolo unde sunt stabiliți, chiar dacă UTP s-au produs în altă parte a UE. Autoritățile naționale de aplicare a legii vor proceda la soluționarea plângerilor și, în urma unei investigații, vor impune sancțiuni.

Paolo De Castro, raportor și șef al echipei de negociere a Parlamentului European, a declarat: „A fost o situație de genul acum sau niciodată. M-am bucurat că, în ciuda presiunii venite în ultimele săptămâni de la lobby-ul supermarketurilor, care doreau să ucidă aceste prevederi, Parlamentul ne-a dat undă verde pentru a finaliza lucrările privind noile reguli pentru a elimina practicile comerciale neloiale din lanțul de aprovizionare cu alimente, de care fermierii noștri au nevoie atât de disperată.“

„Acum trebuie să începem discuțiile trialogului imediat și să le finalizăm până la Crăciun. Aceasta este singura noastră fereastră de oportunitate de a face acest lucru înainte de alegerile pentru PE și, trebuie să o spunem deschis, este o mare provocare“, a mai adăugat De Castro.

Alexandru GRIGORIEV

Controale în unitățile de alimentație publică pentru prevenirea răspândirii virusului Pestei Porcine Africane

În perioada 1 - 31 august 2018 au fost organizate controale tematice pentru prevenirea propagării pestei porcine africane (PPA), privind verificarea modului de respectare a condiţiilor sanitare veterinare şi de siguranţa alimentelor referitoare la trasabilitatea, ambalarea, marcarea, certificarea, transportul, depozitarea și comercializarea cărnii proaspete de porc, precum și a cărnii tocate, a cărnii preparate și a produselor obținute din carne de porc sau care conțin carne de porc.

Au fost verificați operatorii din sectorul alimentar care comercializează produse alimentare de origine animală în cadrul unităţilor de vânzare cu amănuntul, situate în zonele de agrement și în localităţile de interes turistic.

Inspectorii ANVSA au verificat 5.046 de unităţi, dintre care:   

  • 1.934 de unități de alimentație publică (restaurante, unități tip fast –food);
  • 697 de unități de tip carmangerie/măcelărie;
  • 131 de cantine
  • 112 unităţi de tip catering
  • 286 de rulote
  • 149 de pensiuni turistice
  • 1.737 de magazine alimentare

Pentru abaterile de la legislaţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, au fost aplicate 358 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 458.160 de lei.

De asemenea, au fost emise 6 Ordonanţe de suspendare a activităţii şi 7 Ordonanţe de interzicere a desfășurării activității unor unități din sectorul alimentar.

Totodată, inspectorii veterinari au dispus măsuri de reținere oficială  și expediere către unități de neutralizare pentru 2.678 de kg de carne de porc a cărei trasabilitate nu a putut fi stabilită.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel social și economic.

Sursa: ANSVSA

ANSVSA: Amenzi în valoare de 19200 de lei, în perioada 20-26 august, în zona litoralului

Seria controalelor în unităţile amplasate în cele 7 zone de interes turistic – Năvodari, Mamaia Nord, Mamaia Centru, Mamaia Sud, Eforie, Costineşti şi Mangalia – a continuat şi în săptămâna 20.08.2018 – 26.08.2018.

Astfel, inspectorii sanitari veterinari şi pentru siguranţa alimentelor care activează în cadrul Comandamentului Sezon Estival 2018, au verificat 177 de unități, respectiv 70 de restaurante, 4 pizzerii, 7 cantine, 21 de unităţi tip fast – food, 5 braserii, 15 unităţi tip bufet, 9 baruri, 3 snack – baruri, 2 cafe – baruri, 24 de magazine alimentare, 9 laboratoare de cofetărie/patiserie,  1 rulotă, 2 tonete de înghețată, 2 supermarket – uri și 2 unități de produse congelate.

În urma acestor controale s-au constatat deficienţe cu privire la:

  • manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • comercializarea directă către consumatorul final a produselor alimentare în spații neaprobate sanitar veterinar;
  • condiții necorespunzătoare de igienă în spațiile de producție;
  • depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare.

Pentru abaterile de la legislaţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, 3 restaurante, 4 unități tip fast-food, 3 baruri și 1 laborator cofetărie/patiserie au fost sancţionate contravenţional, cu amenzi în valoare de 19.200 de lei.

De asemenea A.N.S.V.S.A., prin intermediul D.S.V.S.A. Constanţa, pune la dispoziţia celor interesaţi numărul de telefon al Comandamentului Sezon Estival: 0786 577 007, unde se pot face sesizări, sau se pot obţine informaţii referitoare la diferite aspecte din domeniul siguranţei alimentelor.

Acest număr va funcţiona în paralel cu numărul Call – Center-ului ANSVSA: 0800.826.787, apelabil gratuit, din orice reţea de telefonie. 

D.S.V.S.A. Constanţa pune la dispoziţia turiştilor, pe site-ul instituţiei, un modul dedicat Comandamentului Sezon Estival 2018 (http://constanta.dsvsa.ro/comunicare/comandament-sezon-estival/), unde se pot găsi recomandări şi informaţii utile.

Unităţile aflate pe litoral sunt supravegheate şi verificate permanent de către inspectorii sanitari veterinari din cadrul Comandamentului Sezon Estival 2018.

Au fost reluate controalele sanitare veterinare în scopul prevenirii apariţiei toxiinfecţiilor alimentare

În scopul prevenirii apariţiei toxiinfecţiilor alimentare, inspectorii D.S.V.S.A Bucureşti au reluat controalele sanitare veterinare în incinta Halelor Centrale Obor, Aleea Câmpul Moşilor nr. 3-5, Sector 2, controalele având ca obiectiv, verificarea modului în care sunt respectate condiţiile de igienă generale şi specifice în unităţile care comercializează cu amănuntul produse alimentare de origine animală şi nonanimală.

Astfel, în dimineaţa zilei de 25.05.2018, au fost efectuate un număr de 16 controale specifice, fiind aplicate 13 sancţiuni contravenţionale, conform prevederilor H.G. nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare, în valoare totală de 32.200 lei şi 2 avertismente, conform prevederilor O.G. nr. 2/2001 cu modificări şi completări ulterioare.

Urmare controlului documentar şi expertizării sanitare veterinare a produselor alimentare, a fost retrasă/confiscată de la comercializare cantitatea de 788,19 Kg produse de origine animală (SNCU) şi dirijată spre neutralizare.

Pentru deficienţele constatate s-a dispus suspendarea temporară a activităţii pentru 7 operatori economici, fiind emise în acest sens Ordonanţe de suspendare temporară a activităţii (OSA).

Principalele neconformităţi constatate urmare controalelor efectuate de către inspectorii D.S.V.S.A Bucureşti au fost: comercializarea directă către consumatorul final a produselor alimentare în spaţii neaprobate/neautorizate/neînregistrate sanitar veterinar, nerespectarea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind întreţinerea igienică a spaţiilor de producere, depozitare, precum şi a utilajelor şi ustensilelor de lucru folosite, nerespectarea normelor privind etichetarea produselor alimentare, comercializarea necorespunzătoare a cărnii de pasăre, nedemonstrarea trasabilităţii acesteia.

Tototodată, având în vedere un grad de uzură avansat şi o stare de igienă şi de întreţinere necorespunzătoare, a fost dispusă masura indisponbilizării a unui număr de 12 mijloace/cărucioare utilizate la recepţia şi transportul produselor alimentare.

DSVSA Bucureşti va monitoriza asigurarea unui nivel înalt de protecţie a vieţii şi sănătăţii publice, precum şi a siguranţei produselor alimentare pe toată perioada minivacanţelor de Rusalii (24.05.2018-28.05.2018) şi de 1 Iunie (01- 03.06.2018).

Sursa: D.S.V.S.A Bucureşti

Recomandări privind aprovizionarea și consumul de alimente specifice Sărbătorilor de Paşte

Pentru prevenirea apariţiei unui discomfort alimentar, sau toxiinfecţii alimentare în perioada Sărbătorilor de Paşte, când în mod tradiţional, consumul unor alimente de origine animală şi vegetală creşte în mod considerabil, populaţia consumatoare de aceste bunuri, trebuie să cunoască următoarele:

Pentru masa de Paşte, în mod tradiţional, majoritatea populaţiei consumă carne de miel sau de ied. 

Potrivit nutriţioniştilor, carnea de miel reprezintă o sursă importantă de nutrienţi indispensabili corpului, în carnea de miel se găsesc acizi graşi Omega 3, aliaţi în prevenirea maladiile cardiovasculare.

Carnea de miel este o sursă esenţială de zinc, întăreşte imunitatea, grăbeşte vindecarea rănilor, intervine în metabolismul celular şi în sinteza ADN-ului şi ARN ului.

Este bogată în vitaminele B3 şi B12, conţine şi carnitină, un aminoacid esenţial, rar întâlnit în alte tipuri de carne, care are rolul de a stimula metabolismul, îmbunătăţeşte activitatea splinei şi a rinichilor, înlătură starea generală de slăbiciune.

Se recomandă aprovizionarea cu carne de miei în mod obligatoriu numai dacă are avizul medicului veterinar, mielul să aibă greutatea. în viu. cuprinsă între 14 şi 16 kilograme deoarece carnea celor mai cruzi conţine mult colagen şi prin urmare, este indigestă şi poate produce discomfort alimentar.

Carnea de miel trebuie consumată cu moderaţie, deoarece  consumată în exces, poate  cauza riscul de pancreatită acută, riscul de gută (inflamaţia articulaţiilor). sau creşterea nivelului de acid uric în sânge.

Carnea şi organele de miel sau ied, sunt admise pentru consumul public numai dacă sunt însoţite de un certificat de sănătate publică veterinară şi poartă marca de sănătate, care atestă că animalele, carnea şi organele obţinute în urma sacrificării, au fost supuse examenelor sanitare veterinare înainte de sacrificare precum şi după sacrificare iar în urma expertizelor specifice nu au fost identificate boli transmisibile de la animale la om sau alte aspecte care ar putea prezenta un risc pentru sănătatea consumatorilor.

Pentru perioada Sărbătorilor de Paşte, pe lângă carnea de miel, un aliment solicitat de consumatori în cantităţi mai mari îl reprezintă oul, în special de de găină, curcă, prepeliţă. având în vedere că : 

  • Oul reprezintă o sursă perfect echilibrată de proteină şi grăsimi uşor digestibile, fiind o sursă importantă de energie şi de nutrienţi.
  • Oul este unul dintre cele mai hrănitoare alimente. datorită valorii nutritive şi biologice ridicate. Un ou cu masa de 50 g. are o valoare energetică de 90-100 calorii, echivalentă, ca valoare nutritivă, cu aproximativ 150 g. lapte, 40 g. carne sau 20 g. brânză uscată.

De reținut că pentru asigurarea trasabilităţii, ouăle destinate comercializarii vor fi marcate obligatoriu cu codul producatorului. format din iniţiale care reprezinta ţara, judeţul, un număr de ordine in cadrul judeţului, data ouatului (ziua şi luna) şi o cifră in faţa codului ţării care va indica metoda de creştere, astfel :

  • cifra 0 – pentru ouă de găină care se cresc ecologic.
  • cifra 1 – pentru ouă de găină care se cresc în aer liber;
  • cifra 2 – pentru ouă de găină care se cresc în hale la sol;
  • cifra 3 – pentru ouă de găină care se cresc în baterii (cuşti, îmbunătăţite)

Marcarea ouălor cu codul producătorului se va face la locul de producţie sau la primul centru de ambalare la care sunt livrate ouăle, cu respectarea condiţiilor legale.

Data valabilităţii minime trebuie stabilită la maxim 28 de zile de la ouat.

Producătorii, comercianţii şi consumatorii de ouă, trebuie să respecte următoarele :

  • Valorificarea ouălor de consum se poate face numai in spaţii şi unităţi autorizate şi supuse controlului sanitar veterinar.;
  • Se interzice comercializarea ouălor care nu sunt marcate;
  • Este interzisă comercializarea ouălor cu coaja crăpată sau lovită şi a ouălor de raţă;
  • Transportul ouălor se va efectua numai în mijloace auto autorizate sanitar veterinar şi însoţite de document de comformitate, care să ateste salubritatea acestora şi sistemul de creştere a găinilor;
  • Se interzice depozitarea, expunerea în vederea comercializării a ouălor în aceleaşi locuri cu alte produse alimentare nepreambalate sau în spaţii necorespunzatoare care pot duce la alterarea sau contaminarea acestora;
  • Păstrarea ouălor se face în frigider sau încăperi cu temperatura de 4 până la 14 0 C;

  Produsele lactate care se comercializează în această perioadă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

  • Să fie obţinute din lapte crud în condiţiile respectării normelor de sănătate şi igienă;
  • Producătorul să deţină:
  • document de înregistrare sanitară veterinară pentru vânzare directă şi sau vânzare cu amănuntul, eliberat de D.S.V.S.A judeţeană,
  • certificat (atestat) de producător eliberat de primăria din localitate vizat de asociaţia profesională şi / sau de medicul veterinar oficial;
  • fişa de sănătate a animalelor vizat de medicul veterinar,
  • carnet de sănătate a producătorului cu viza medicului uman;
  • Să respecte condiţiile de igienă privind transportul, depozitarea şi comercializarea acestor produse;
  • Produsele să nu fie falsificate sau să prezinte modificări anormale ale aspectului, culorii, mirosului, gustului ori consistenţei;
  • Să ofere consumatorului date privind identitatea producătorului, sortimentul de produs, data obţinerii, valabilitatea, înscrise pe o etichetă ataşată pe ambalaj‚ sticla pentru lapte, cutia de plastic sau putina pentru brânzeturi;

Alte produse alimentare tradiţionale: cozonaci, prăjituri, produse de panificaţie, legume de sezon, etc. se pot comercializa în spaţii amenajate şi autorizate, sub controlul personalului de specialitate.

  • Se recomandă ca populaţia să achiziţioneze  produsele alimentare specifice acestei Sfinte Sărbători, numai din spaţii sau unităţi autorizate / înregistrate sanitar veterinar, evitând comerţul ”stradal”
  • Să verifice cu atenţie marca de sănătate pentru carne, instrucţiunile de pe etichetele produselor alimentare, cu respectarea informaţilor despre componente, a modului de păstrarea, preparare corectă şi valabilitatea lor.
  • Să apeleze la unităţiile sanitare veterinare din teritoriu, pentru a sesiza nereguli în domeniul igienei şi a siguranţei alimentelor.

   Dr. Penţea Ioan Viorel  - Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari din Judeţul Sibiu

Recomandări pentru perioada Postului premargător Sărbătorilor de Paşte

În perioada Postului premergător Sărbătorii de Paşte, cu o durată de şapte săptămâni, populaţia care respectă această tradiţie creştină, solicită pentru consum produse alimentare specifice, respectiv produse de morărit şi panificaţie, legume, fructe, produse de patiserie şi zaharoase, alimente conservate, ciuperci, cafea, produse naturiste, cu excepţia unor zile cu dezlegare la peşte.

Având în vedere cantitatea  de produse alimentare din această categorie care sunt la procesare şi în distribuţie pe piaţa de consum şi care este mai mare decât în mod obişnuit, există riscul ca pe parcursul fluxului tehnologic să fie supuse contaminarii cu microorganisme sau prin substanţe chimice (contaminanţi naturali care sunt introduşi accidental sau prin tratarea inadecvată a alimentelor), factori care se impart in doua categorii: 

  • contaminare biologică - bacterii, fungii, viruşi sau paraziţi,
  • contaminanţi chimici - care includ substanţe chimice provenite din mediu,conaminanţi, metale grele sau alte reziduuri.

Din acest motiv este absolut necesar ca siguranţa produselor alimentare să poată fi obţinută şi controlată prin metode care să asigure identificarea şi înlăturarea pericolelor potenţiale de contaminare, înainte de consumul produsului finit.

Legislaţia şi regulile din domeniul siguranţei alimentelor pe întregul lanţul alimentar, obligă operatorii din acest domeniu de activitate, să garanteze că alimentele sunt sigure pentru consumatorul final şi nu prezintă risc pentru sănătatea populaţiei.

În aceiaşi măsură pentru prevenirea apariţiei unui discomfort alimentar, sau toxiinfecţii alimentare  sunt responsabilizaţi, în contextul normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi consumatorii de alimente specifice aceastei perioade, cu respectarea unor recomandări care se referă la:

  • achiziţionarea alimentelor de origine non-animală specifice postului numai din spaţii sau unităţi înregistrate sanitar veterinar, care garantează, prin examen de specialitate, calitatea şi salubritatea acestora, evitând comerţul ”stradal”(atenţie la ciuperci, urzicuţe, sucuri sau produse diferite, conservate la domiciliul comerciantului, neautorizat);
  • citirea cu atenţie a instrucţiunilor de pe etichetele produselor alimentare, ambalate, care în mod obligatoriu trebuie să conţină informaţii privind elementele componente, modul de păstrare, preparare corectă şi termenul de valabilitate;
  • păstrarea corectă a alimentelor pentru a evita deprecierea calitativă,în frigider, în spaţii uscate la temperaturi optime, după caz;
  • evitarea manipulării alimentelor de către persoane care prezintă leziuni la nivelul degetelor de la mâini;
  • păstrarea în condiţii de maximă igienă a tuturor suprafeţelor destinate preparării alimentelor (mese, blaturi,veselă, etc);
  • folosirea la prepararea alimentelor numai a apei potabile;
  • spălarea atentă a fructelor, a zarzavaturilor şi verdeţurilor folosite în reţetele culinare sau când acestea se consumă crude;
  • asigurarea condiţiilor de protecţie necesare evitării oricărui contact între alimentele destinate consumului şi insecte, rozătoare, sau alte animale;
  • gestionarea corectă a resturilor vegetale;

Cu referire la aprovizionarea cu peşte sau produse din peşte, alimente care se pot consuma  în anumite zile din perioada Postului, atenţionăm ca populaţia să cunoască următoarele:   

Peştele se comercializează în stare vie, refrigerată, congelată, sărată, uscată, afumată, marinată, conservată etc. Comercializarea acestuia este admisă numai în unităţi specializate, sau secţii ale magazinelor alimentare înregistrate sanitar veterinar.

Peştele în stare vie - se păstrează în spaţii frigorifice sau în vase speciale cu apă. Temperatura optimă a apei trebuie să fie de plus 4‚ plus 6 grade Celsius (pe parcurs se răceşte cu gheaţă pînă la plus un grad Celsius). Peştele în stare vie, în condiţiile expuse mai sus, se păstrează nu mai mult de 24 de ore.

Suprafaţa peştelui trebuie să fie curată, fără lovituri şi semne de boală, solzii de culoarea naturală, caracteristică speciei date şi să fie lipiţi strîns de corpul peştelui.

  • Nu cumpăraţi peşte, dacă are ochii tulburi sau urechile dezlipite de bronhii, dacă are un miros specific neplăcut, iar la apăsare degetul intră cu uşurinţă în carne lăsînd urme care nu mai revin la normal.

Peştele refrigerat este acel peşte la care temperatura corpului în profunzimea ţesutului muscular variază de la minus un grad Celsius la plus 5 grade Celsius.

  • Nu cumpăraţi peşte refrigerat cu leziuni mecanice, cu consistenţă slab compactă, cu miros de fermentare în bronhii, cu prezenţa stratului exterior mucilaginos (cleios).

Peştele congelat se consideră acel peşte procesat la care temperatura în profunzimea ţesutului muscular este coborâtă pînă la minus 18 grade Celsius cu menţinerea calităţii gustative şi a valorii nutritive a peştelui viu.

  • Nu cumpăraţi peşte congelat cu prospeţime îndoielnică, cu miros de rînced, cu nuanţă gălbuie a pielii şi a stratului de grăsime, precum şi cu gust amar.
  • Verificaţi pe etichetă data recoltării şi data congelării.

Peşte în conserve şi semiconserve este divers: conserve naturale, conserve din peşte în suc propriu, conserve din peşte cu adaos de ulei vegetal, conserve din peşte în sos de tomate, şprote în ulei, semiconserve cu diferite adaosuri şi multe altele.

Conservele din peşte se ambalează în cutii metalice sau din sticlă.

Pe cutii trebuie să fie imprimate următoarele informaţii:

  • denumirea şi adresa producătorului;
  • denumirea ţării de origine;
  • data fabricării (ziua, luna, anul)
  • termenul de valabilitate
  • cantitatea netă a produsului;
  • condiţiile de păstrare;

Temperatura de păstrare a conservelor, optimă este până la plus 15 grade Celsius, dar să nu fie mai mică de 0 grade Celsius,  iar pentru semiconserve de la minus 6 pînă la plus 6 grade Celsius

  • Nu cumpăraţi conserve fără etichete, în cutii ruginite, cutii deformate, bombate şi cu ermeticitatea deteriorată.
  • Nu consumaţi conserve şi semiconserve din peşte înainte de a verifica aspectul exterior (miros, culoare), precum şi conţinutul (gustul), consistenţa (uniformitatea şi densitatea) acestora.

Sortimentele de peşte sunt însoţite obligatoriu de certificat de confirmitate privind calitatea, originea acestuia şi valabilitatea, eliberat sub responsabilitatea operatorului economic furnizor.

În situaţia în care consumatorii constantă necomformităţi privind calitatea produselor alimentare achiziţionate se recomandă solicitarea medicilor veterinari arondaţi, sau specialiştii în domeniu din cadrul D.S.V.S.A. judeţeană, pentru a se intervenii operativ şi efficient.

Dr. Penţea Ioan  -  Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari din Judeţul Sibiu

Comisia Europeană pune tunurile pe marile lanțuri alimentare

Comisia Europeană pare mai hotărâtă ca niciodată să rezolve problemele din lanțul alimentar, dar și a produselor neconforme din supermarketuri. Iar „fitilul“ a fost aprins în urmă cu un an de scandalul din estul Europei, când oficiali din mai multe țări au reclamat o reală discriminare în ceea ce privește plățile către fermieri a marilor retaileri, dar și calitatea mai slabă a produselor comparativ cu cele din vestul Europei. Drept urmare, anul trecut CE a comandat un studiu la care au luat parte peste 1.500 de fermieri, procesatori, distribuitori, angrosişti, consumatori, retaileri, dar şi membri ai guvernelor. Concluzia?

Greșeala recunoscută...

Din studiul european a reieșit fără putință de tăgadă că pe lanţul alimentar, de la producător la raft, au avut loc practici comerciale incorecte. Mai precis, potrivit studiului, 90% dintre respondenţi au fost total sau parţial total de acord cu existenţa practicilor comerciale neloiale, enumerând printre acestea plata la mai mult de 30 de zile sau schimbări ale contractelor unilaterale sau retroactive. Astfel, conform rezultatului studiului, practicile incorecte includ anulări ale comenzilor de produse perisabile în ultima oră, cereri de plată anticipată pentru a asigura sau păstra contractele sau plăți suplimentare pentru a avea produse afișate într-un loc preferenţial pe rafturi. Totodată, majoritatea respondenților au declarat că aceste practici au avut loc în mod regulat sau foarte regulat, iar majoritatea au fost de acord că agricultorii au fost cei mai afectați de acestea.

„Cele peste 1.500 de răspunsuri la consultare vor genera o evaluare a impactului practicilor comerciale neloiale şi vor ajuta la identificarea modalităților de îmbunătățire a fluidității și funcționării eficiente a lanțului de aprovizionare cu produse alimentare. Continuarea lucrărilor privind transparența pieței este așteptată mai târziu în 2018.

Pe baza rezultatelor evaluării actuale a impactului, Comisia Europeană dorește să facă propuneri legislative privind abordarea practicilor comerciale neloiale în prima jumătate a anului 2018“, a informat Comisia Europeană. La rândul său, Phil Hogan, comisarul pentru Agricultură al Comisiei Europene, a recunoscut că „agricultorii primesc o cotă din ce în ce mai scăzută din valoarea adăugată generată în lanțul alimentar al UE. De aceea, în 2018 Comisia va propune măsuri de îmbunătățire a funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente prin consolidarea poziției lor pe piață și prin sprijinirea protejării acestora de șocurile viitoare“.

Trebuie spus că, în ceea ce privește practicile comerciale neloiale, a mai existat un raport CE pentru piețele agricole din noiembrie 2016 care a semnalat, printre altele, întârzierea plăților pentru produse agricole, în special în cazul celor perisabile.

Statul român e obligat să apere fermierii

Autorităţile naţionale sunt obligate de Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale să intervină în conflictul dintre retaileri și producătorii români. Anunțul vine din partea europarlamentarului Daniel Buda, care a adresat Comisiei Europene o întrebare cu solicitare de răspuns scris, în baza procedurilor parlamentare de care dispune, pe tema conflictului dintre retaileri și producătorii români, informează eurostiri.eu. Astfel, potrivit presei din ultima perioadă, marile hypermarketuri au început un război împotriva companiilor românești care nu plătesc furnizorii nici la 90 de zile, în timp ce Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare impune maximum 30 de zile. Fermierii au anunțat că vor ieși în stradă, pentru că nu mai pot tolera această situație în care munca lor și a procesatorilor români nu este remunerată conform legii de către marile rețele de supermarketuri. Totodată, se pare că supermarketurile impun prețuri mai mici la produsele lactate și elimină procesatorii care nu vor să se conformeze. În același timp, cresc prețurile la raft pentru consumatori. „Am solicitat Comisiei Europene să îmi comunice care sunt instrumentele avute la îndemână în vederea eradicării acestui fenomen, astfel încât autoritățile din România să stabilească un echilibru corect și responsabil în ceea ce privește activitatea retailerilor din România și producătorii autohtoni“, a declarat Daniel Buda. La rândul său, Elżbieta Bienkowska, comisar european pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri, a declarat că „directiva privind întârzierea efectuării plăților este menită să creeze un mediu juridic și de afaceri favorabil efectuării la timp a plăților în cadrul tranzacțiilor comerciale, pentru a facilita accesul la finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). Aceasta prevede că, în cazul întârzierii plăților, creditorii au automat dreptul la dobândă pentru plăți efectuate cu întârziere și la o compensație de minimum 40 euro pentru costurile de recuperare“.

CE vizează și România

După ce s-a lămurit în privința viciilor lanțului alimentar, CE trece „la faza a doua“. Astfel, Comisia Europeană a anunțat că intenționează să desfășoare audituri în 2018 cu privire la sistemele de control legate de etichetarea produselor alimentare în patru state membre, printre care și România, potrivit eurostiri.eu. Celelalte state sunt Belgia, Franța și Italia.

Totul a plecat de la sesizarea Asociației Consumatorilor (Infocons) care a semnalat faptul că o cantitate semnificativă de produse semipreparate din carne care se comercializează sunt false. Astfel, 40% dintre aceste semipreparate din carne nu respectă standardele de calitate și de siguranță alimentară impuse atât de la nivel național, cât și de la nivel european. Mai mult, analizele realizate în cadrul laboratoarelor Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor au arătat că există o diferență semnificativă de compoziție față de cea indicată pe etichetă.

În aceste condiții, consumatorului nu i se respectă dreptul la o identificare corectă a conținutului produselor alimentare consumate, existând un risc la adresa sănătății sale. Astfel, pe lângă faptul că multe dintre semipreparatele din carne sunt nocive pentru sănătate, având un conținut ridicat de aditivi alimentari, rezultatele prezentei cercetări duc la concluzia că aceste alimente sunt mult mai toxice decât este specificat pe etichetă.

Problema e că nu doar produsele din carne ar avea eticheta viciată, ci și alte produse de la dulciuri la conserve, mezeluri sau chiar pâine.

Ce spune comisarul european

Comisarul european Vytenis Andriukaitis, responsabil pentru sănătate și siguranță alimentară, a recunoscut că, în acest moment, legislația UE nu este încă pusă la punct.

„Comisia ar dori să precizeze că produsele semipreparate din carne nu sunt definite în legislația UE. Ar trebui, de aceea, să se clarifice dacă se face referire la preparate din carne, produse din carne sau alte produse definite de origine animală pentru care au fost stabilite standarde armonizate de siguranță alimentară aplicabile direct. Condițiile de utilizare și nivelurile de utilizare menționate în legislația UE privind aditivii alimentari țin seama de avizele științifice ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară. Prin urmare, nivelurile de utilizare a aditivilor alimentari care sunt conforme cu legislația UE nu reprezintă niciun risc în ceea ce privește siguranța la adresa sănătății consumatorilor.

În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, informațiile referitoare la produsele alimentare nu trebuie să inducă cumpărătorul în eroare în ceea ce privește, printre altele, caracteristicile produsului alimentar și în special în ceea ce privește natura, identitatea, compoziția, metoda de fabricație sau producție și trebuie să fie precise, clare și ușor de înțeles de către consumator.

Deoarece sunt responsabile de punerea în aplicare a legislației UE, statele membre trebuie să se asigure că cerințele aplicabile sunt puse în aplicare corect de operatorii din sectorul alimentar care introduc produse alimentare pe piața UE“, conchide comisarul.

Bogdan Panțuru

Cercetarea, o investiție profitabilă pe termen lung

Agricultura, linia de start pentru producerea alimentelor pe care le consumăm, nu se mai face ca acum 100 de ani, iar la baza întregii dezvoltări este cercetarea. De fapt, piramida care s-a clădit în toți acești ani de evoluție se sprijină pe cercetare. S-au demontat tot felul de mituri cu privire la cum se face corect agricultură și cum se îngrijește pământul, s-au adus argumente științifice și asta a asigurat progresul. Totuși, provocarea continuă pentru că tindem acum spre o altă extremă. Aproape că nu mai există siguranța că ceea ce consumăm este sănătos. Profitul a fost pus mai presus de sănătatea consumatorului. Și iată că revenim la cercetare. Vrem să avem certitudinea că ceea ce mâncăm nu ne omoară? Atunci să investim mai mult în cercetare, pentru că de aici vin informațiile.

Paradoxul celor două grădini

cercetare c

– Dna director, se alocă puțini bani cercetării, iar acest lucru conduce și la o vizibilitate scăzută a acestui domeniu extrem de important. Sunt informații pe care cercetarea le poate oferi, dar care nu ajung la oameni.

– Așa este. Dacă cercetarea și-ar găsi locul și ar fi finanțată corespunzător, atunci și toți cei implicați în lanțul alimentar – producători, procesatori, consumatori – ar fi mai informați. Vă dau un exemplu. Metalele grele sau alți contaminanți pot să blocheze unele procese metabolice din organism și să ne îmbolnăvească. Sunt ca niște otrăvuri. Poate cu mai multă educație și informare în sensul acesta nu am mai auzi că există agricultori care cultivă o grădină pentru ei și o alta pentru piață. Firește, aceasta din urmă este tratată cu tot felul de substanțe chimice pentru a obține cât mai multă producție, fără însă ca agricultorul să se fi consultat în prealabil cu un inginer agronom, așa că dozele aplicate sunt stabilite după ureche. La final se obțin producții bune, ademenitoare ca aspect, dar problema este că nu știm cantitatea de substanțe agrochimice care se află în aceste produse. Un lucru la care puțini agricultori se gândesc este faptul că, deși pentru ei cultivă separat o grădină în care nu folosesc substanțe chimice sau cel puțin nu la fel de multe, apa freatică este aceeași și până la urmă este contaminat și solul grădinii personale, ca să spun așa. Și atunci se consumă resurse, dar nu obținem produse de calitate care pot fi consumate în siguranță. Este păcat, pentru că pământul nostru este roditor. La fel este și în industria alimentară. Se folosește carne de bună calitate, dar după aceea se pun mulți aditivi, se mai și afumă peste măsură și se obține un produs care ne poate îmbolnăvi.

Informarea este cheia

– Este îngrijorător, mai ales că măsurile de control al acestui fenomen sunt limitate.

– Oricâte instituții și laboratoare de control ar fi, nu pot să verifice sute și sute de mii de produse. Toate con­troalele se fac prin sondaj. Ai găsit un produs nociv și l-ai scos. Informarea este cheia. Oamenii trebuie să fie educați din școli, prin proiecte, seminarii. Și vă spun, cercetarea își are rolul ei în dezvoltarea societății. Nu este vorba doar despre a scoate un produs mai bun pe piață, pentru că e posibil ca între alte sute de produse acesta să nu se vadă, dar este vorba despre informațiile noi pe care cercetarea le poate oferi. Ar trebui în acest sens să existe niște programe cu asociațiile de producători. Prin intermediul lor se pot disemina foarte multe informații. Oamenii ar trebui să știe, spre exemplu, că cenușa frunzelor arse toamna în grădini și curți conține dioxină, o substanță toxică, și de aceea nu este recomandat să fie împrăștiată. Aceasta trebuie strânsă și pusă într-o groapă. Sunt multe lucruri care pot fi spuse, însă doar prin proiecte se poate face o diseminare pe scară largă. În momentul de față Institutul de Bioresurse Alimentare București are în derulare un proiect privind transferul de tehnologie și de cunoștințe către întreprinderi. Astfel se va mări aria de cunoaștere a nevoilor industriei din România și vor putea fi realizate proiecte mai mici în colaborare cu parteneri din acest sector. Acest proiect are o valoare de aproape 3 milioane de euro, iar acum s-a ajuns la stadiul de încheiere a contractelor subsidiare cu diferite companii care au solicitat ajutorul IBA București pentru găsirea unor soluții.

cercetare a

Lipsesc verigi importante din lanțurile alimentare

– Să vorbim despre producătorul român care, deși are resurse financiare limitate, realizează totuși un produs sănătos și de bună calitate. Problemele lui încep când ajunge pe piață și trebuie să concureze, spre exemplu, cu produsele de import care nu sunt de calitate, dar sunt ieftine și, implicit, preferate de consumatori.

– Vă dau un exemplu. Înainte se cultivau roșii, dar exista și industria procesatoare. Roșiile românești sunt gustoase, dar sunt mai puțin rezistente și faptul că puteau fi procesate imediat era un avantaj. Nu exista riscul pierderilor. Faptul că s-au distrus lanțurile alimentare este o problemă. Dacă avem industrie procesatoare putem produce oricât, pentru că există această plasă de siguranță. Nu s-a vândut produsul direct în piață, atunci poate fi transformat și vândut sub altă formă. Înainte existau niște lanțuri bine stabilite, dar s-au distrus după Revoluție. Nu putem interzice importurile, dar putem dezvolta niște proiecte naționale prin care să stimulăm producătorii și procesatorii mici.

„Din nimic nu iese cercetare, dar se știe că un leu investit în acest sector înseamnă zece în economie. Se invocă de multe ori faptul că se dau bani la cercetare, dar nu se alocă pentru investiții. Dar haideți să privim cercetarea ca o investiție. Vă spun, a fost o perioadă scurtă, prin 2007-2008, când au fost mai mulți bani pentru cercetare și s-a văzut acest lucru. Chiar și managerii întreprinderilor spuneau că au exportat mai mult, că au avut cunoștințe mai multe datorită colaborării cu noi și că au intrat și pe alte nișe de producție. Investiția în cercetare se vede într-un an sau doi la nivelul societății.“

Laura ZMARANDA

„România, prea săracă pentru a-şi permite să mănânce ieftin“

Care este sursa de progres a unei naţiuni? Învăţământul. De ce anume are nevoie învăţământul din România pentru a fi o sursă de progres? „Este nevoie de toate etapele de formare, nu doar de studenţi, ci şi de tehnicieni, şi chiar de muncitori. Avem nevoie de pregătire de specialitate, dar asta înseamnă o decizie de sus în jos, care să modifice învăţământul liceal, post-liceal şi superior. Este o decizie care se poate lua chiar acum“, ne-a spus prof. Petru Alexe, prorector al Universităţii Dunărea de Jos din Galaţi. Discuţia avută cu domnia sa a făcut referire nu doar la necesităţile sistemului de învăţământ, ci şi la realizările obţinute de instituţia la care predă şi care are o misiune dublă. Aceea de a pregăti specialişti pentru domeniul alimentar, nu doar la nivel de teorie, ci şi de practică şi de a transfera rezultatele cercetării în piaţă pentru beneficiul consumatorilor.

Staţii-pilot unice în Europa

Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi, spun reprezentanţii ei, este singurul centru universitar care, prin Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor, promovează o practică integrată în programul universitar. Facultatea dispune astăzi de trei staţii-pilot în cadrul cărora studenţii din anii II şi III pot face practică în condiţii reale de muncă. Existenţa staţiilor a fost posibilă ca urmare a implementării unui proiect complex susţinut cu fonduri structurale. Rezultatul, spune prof. Petru Alexandru, este că studenţii pot câştiga experienţă în cercetare făcând practică în aceste laboratoare cu infrastructură complexă, dotate cu echipament de ultimă oră, dincolo chiar de cele care există acum în Europa. Practic, aceste staţii-pilot sunt constituite în nişte făbricuţe unde studenţii se pregătesc pentru a deveni ingineri în industria alimentară, învaţă să facă produse sănătoase şi să găsească soluţii durabile pentru viitor. Pentru că principala miză a practicii desfăşurate aici este transferul rezultatelor cercetării către mediul economic, este important să se găsească soluţii şi răspunsuri pentru întrebările agenţilor economici. Un alt proiect important al Universităţii Dunărea de Jos este realizarea unui centru de remodelare a sistemelor recirculante în acvacultură, cu o dotare excepţională.

De la cercetare în industrie

„Am venit în întâmpinarea mediului economic cu nişte proiecte de cercetare aplicativă, pentru că sperăm astfel să stabilim un contact direct. Pot spune deja că avem semnale încurajatoare şi promisiuni ferme de aplicare a unor produse în industrie. Avem o gamă variată de produse din lapte şi carne, unele au fost premiate şi chiar brevetate, iar oferta noastră este luată în considerare. Plus că avem promisiunile unor contracte de cercetare în domeniul bioprotecţiei, membrane comestibile etc. Sunt teme pe care noi le-am propus. Este o nişă pe care o abordăm, mai cu seamă pentru că există măsuri ca din 2017 să dispară o foarte mare parte din ambalajele, farfuriile şi paharele din plastic existente acum pe piaţă. Facem cercetări şi în ceea ce priveşte utilizarea unor microorganisme pentru conservarea produselor care să înlocuiască substanţele dăunătoare folosite astăzi.“ În discuţia avută cu prof. Petru Alexandru, acesta a menţionat cât de important este ca agricultura şi industria alimentară să devină priorităţi reale ale economiei naţionale şi ca finanţarea să se facă pe probleme aplicative.

„Nu putem elimina, spre exemplu, aditivii alimentari atât de huliţi, decât dacă venim cu soluţii. Am găsit firme mari dispuse să lupte pentru diminuarea drastică a numărului lor, iar asta înseamnă că vorbim aceeaşi limbă. Încă mai cred că industria alimentară poate deveni vârf de lance, alături, evident, de o agricultură sustenabilă. Sunt două ramuri care pot împinge România mai departe. În momentul de faţă există o colaborare între agricultură şi industria alimentară, doar că nu s-a acordat o prioritate politică acestor două sectoare. Toate politicile în acest sens au fost făcute sporadic şi separat.“

Prof. Petru Alexe, Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor:

„Tot ceea ce îţi poţi imagina este real, spunea Picasso. Asta le spun şi eu studenţilor mei la cursuri. Totul se poate. Putem reconstrui, dacă vrem. Acum ne aflăm într-o situaţie dificilă pentru că trebuie să decidem între siguranţa alimentară, care înseamnă produse sănătoase, şi securitatea alimentară, care presupune să asiguri suficientă mâncare. Aici a apărut compromisul. Însă România este prea săracă pentru a-şi permite să mănânce ieftin.“

Alina Chirilă, studentă: „Sunt studentă în anul III la specializarea Controlul şi Expertiza Alimentelor. Este o experienţă inedită, nu am fost absolut deloc dezamăgită, iar faptul că dispunem de aceste staţii-pilot ne-a permis să punem în practică foarte repede ceea ce am învăţat şi este o şansă extraordinară. Astfel căpătăm experienţă şi este un plus enorm.“

Simon Neagu, studentă: „Studiez Ingineria Produselor Alimentare şi sper să devin un tehnolog bun. Îmi place ceea ce fac şi sper să pot oferi oamenilor alimente corecte din punct de vedere nutriţional. Ar trebui să existe un dialog între mediul academic şi cel economic. Acesta din urmă ar trebui să îmbrăţişeze ideile cercetării care propune, spre exemplu, sugestii de înlocuire a substanţelor şi aditivilor periculoşi pentru sănătate. O relaţie deschisă între cele două medii este în beneficiul consumatorului.“

Mihai Cerbu, student: „Existenţa staţiilor-pilot este un avantaj pentru că, în lipsa practicii, ar fi foarte greu să pătrundem pe piaţa muncii, unde se cere experienţă. Plus că în aceste staţii învăţăm să facem mâncare naturală după reţete clasice, tradiţionale. Fireşte că nu va depinde doar de noi ce va ajunge pe piaţă, dar vom încerca să ne impunem punctul de vedere, astfel încât românii să aibă acces la mâncare sănătoasă.“

Cristian Vasile Dima, asistent Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor: „Prin aceste staţii-pilot venim nu doar în sprijinul studenţilor, ci şi al agenţilor economici care pot face aici anumite teste ce nu se pot realiza în alte unităţi. În plus, şi persoane din afara sistemul de învăţământ al universităţii pot face o pregătire suplimentară în cadrul staţiilor-pilot. Infrastructura modernă, complexă de care dispunem permite consolidarea cunoştinţelor şi derularea unei cercetări fundamentale, dar şi aplicative.“

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 2, 16-31 ianuarie 2017 – pag. 40-41

România găzduiește Forumul Internațional pentru Suveranitate Alimentară

Asociația Eco Ruralis organizează Forumului Nyéléni Europa pentru Suveranitate Alimentară în perioada 26 și 30 octombrie 2016 la Cluj-Napoca. Evenimentul reprezintă cea mai amplă reuniune pentru cooperare și strategie în alimentație și agricultură a asociațiilor de țărani și susținătorilor agriculturii țărănești din peste 42 de țări din Europa geografică și Asia Centrală.

Forumul va reuni în Cluj-Napoca peste 600 de participanți - delegații naționale constituite din țărani/țărănci, pescari, ciobani, apicultori, comunități indigene, consumatori, organizații ale societății civile pentru protecția mediului / drepturile omului / solidaritate / justiție, muncitori în agricultură și industria alimentară, cercetători și jurnaliști din țări precum Franța, Germania, Olanda, Italia, Suedia, Spania, Ungaria, Serbia, Belarus, Estonia, Armenia, Kosovo, Rusia, Turcia, Georgia, Tajikistan etc.

În România, delegația națională va fi formată de către Asociația Eco Ruralis împreună cu partenerii săi locali, Asociația pentru Susținerea Agriculturii Țărănești - ASAT și Asociația Mai Bine și va include țărani, organizații ale societății civile, grupuri de consumatori, reprezentanți ai mediului academic, încurajând participarea femeilor și a tinerilor. În timpul Forumului, delegația României va prezenta viziunea asupra suveranității alimentare, creată în urma unui proces consultativ condus de Eco Ruralis la nivel național, prin: șase consultări publice pe tema hranei și agriculturii, un chestionar derulat în mediul online, precum și printr-un sondaj național de tip OMNIBUS. Procesul consultativ a fost inițiat în luna aprilie, în București și a continuat în Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, comuna Sâncraiu, urmând a se încheia în luna septembrie cu un eveniment în comuna Hosman, județul Sibiu.  

Forumul își propune să reprezinte un cadru pentru schimbul de bune practici și experiențe din cadrul mișcării europene, pentru reflecție asupra conceptului de suveranitate alimentară, precum și pentru extinderea și consolidarea mișcării în regiune și a acțiunilor sale la nivel politic.

Pe parcursul celor cinci zile, programul va fi structurat în sesiuni plenare și tematice, abordând următoarele cinci axe tematice, esențiale pentru îndeplinirea suveranității alimentare în Europa:

  • Producție a hranei: schimbarea modului de producție și consum ale hranei;
  • Distribuție a hranei: schimbarea modului de distribuție a hranei;
  • Muncitori agricoli: echitatea muncii și îmbunătățirea condițiilor sociale în sectoarele agricol și alimentar;
  • Resurse naturale: revendicarea dreptului la resurse naturale și patrimoniu natural comun;
  • Politici publice: schimbarea politicilor publice care guvernează sistemele agro-alimentare.

Forumul va include o piață agroalimentară volantă zilnică, deschisă publicului larg, la care vor participa familii de țărani producători și artizani din regiunea Clujului. Seara vor avea loc activități culturale, precum și proiecții de filme pe tema hranei și agriculturii. Pe lângă programul oficial, vor avea loc vizite de teren în sate din județele Cluj și Alba.

  • Publicat în Social

Peste 50 de firme româneşti din domeniul alimentar au participat săptămâna trecută la IFE Londra

Peste 50 de firme româneşti din domeniul alimentar au participat, săptămâna trecută, la cea mai importantă manifestare expoziţională de profil IFE (International Food & drink Event), de la Londra, Marea Britanie, informează un comunicat al Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc-APAR, remis AGERPRES.

Firmele româneşti şi-au expus produsele în trei standuri, grupate pe o suprafaţă totală de circa 400 mp. Standurile au fost localizate în zona pavilioanelor naţionale, în imediata apropiere a sectorului destinat produselor din carne, fapt ce a creat o vizibilitate sporită pentru firmele româneşti. 

România a participat la acest eveniment cu produse din domeniile: carne, panificaţie, patiserie şi dulciuri, apă minerală, ceaiuri, dulceţuri, miere, condimente, vinuri, produse lactate şi uleiuri vegetale. 

"În ciuda frământărilor interne şi internaţionale pe tema siguranţei alimentare, vreau să vă informez că, din discuţiile avute cu toţi partenerii externi, cunoscători ai industriei alimentare, a reieşit că România a acţionat corect şi nu există reproşuri pe această linie. Mai mult, a fost salutat şi faptul că, pentru prima oară în ultimii 20 de ani, industria a fost susţinută de mediul politic, fapt ce a mai atenuat din efectele neîncrederii consumatorilor. Am regăsit în rândul celor care au degustat produsele şi "cititori de tabloide" care făceau afirmaţii preluate din presă. fără să cunoască subiectul, dar aceştia nu erau în targetul delegaţiei române în ceea ce priveşte parteneriatul de afaceri. Chiar dacă prezenţa vizitatorilor nu a fost la fel de mare ca la Anuga şi Sial, rezultatele au fost peste aşteptări, prin faptul că întâlnirile au fost în stil englezesc, având un puternic caracter pragmatic", a spus Ştefan Pădure, preşedintele APAR, la terminarea evenimentului. 

Pavilionul Romaniei a beneficiat de prezenţa lui Valentin Soneriu - secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a lui Ion Jinga, ambasadorul României la Londra, şi a lui Ioan Oleleu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj. 

Ediţia IFE 2013, care s-a desfăşurat în perioada 17-20 martie 2013, a înregistrat un număr de circa 30.000 de vizitatori, din care aproape 4.000 străini. În cadrul târgului a fost lansat, pentru prima dată, şi programul "Meet the Buyer", acţiune dedicată activităţilor B2B.

 

Asociaţia pentru Promovarea Alimentului Românesc-APAR reuneşte un număr de peste 50 de membri, care totalizează o cifră de afaceri la nivelul anului 2011 de aproximativ un miliard de euro şi peste 10.000 de angajaţi. Obiectivele Asociaţiei sunt de a promova intern şi internaţional alimentul românesc.

Sursa: AGERPRES

 

 

 

Proiectul privind înscrierea produselor în Registrul Industriilor Alimentare ar putea fi aprobat în trei săptămâni

Proiectul de act normativ privind înscrierea tuturor produselor agroalimentare în Registrul Industriilor Alimentare (RIA) ar putea fi aprobat în cel mult trei săptămâni, a declarat, luni, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Gheorghe Albu.

"Cred că în trei săptămâni acest act normativ ar putea fi promovat şi adoptat. În prima şedinţă de dialog social îl vom dezbate cu actorii din sector, deşi el a mai fost deja prelucrat şi au avut loc discuţii la nivelul MADR pentru a nu încălca anumite regulamente europene. Astfel, consumatorii au certitudinea că vor cumpăra un produs alimentar verificat şi sănătos", a spus Albu.
Potrivit proiectului MADR, toţi operatorii economici din România, care desfăşoară activităţi în domeniul producerii şi comercializării produselor alimentare, vor trebui să se înregistreze gratuit într-un Registru al Industriilor Alimentare (RIA) în termen de 60 de zile de intrarea în vigoare a actului normativ, altfel riscând să îşi piardă dreptul de a mai comercializa produsele pe piaţă.

Reprezentantul MADR a precizat că prin introducerea Registrului Industriilor Alimentare, producătorii nu vor fi nevoiţi să-şi divulge reţeta, ci doar ingredientele folosite în fabricarea produsului.
"Au mai fost discuţii pe marginea acestui proiect legate de reţeta produsului alimentar, dar noi nu le cerem să ne ofere reţeta ci doar compoziţia produsului respectiv, aşa cum există şi pe etichetă, astfel încât, atunci când un comerciant de produse alimentare pune pe piaţă un anumit produs, să poate fi identificat. Prin laboratorul nostru de la Institutul de Bioresurse Alimentare (IBA) vom putea face analize şi vom putea urmări dacă se folosesc anumiţi aditivi în compoziţia unui produs alimentar, respectiv dacă este conform legii", a spus Albu.

Analizele vor fi suportate de IBA dacă vor exista controale prin sondaje pe anumite produse, iar în cazul unor reclamaţii sau sesizări şi litigii comerciantul va suporta aceste cheltuieli.
Potrivit actului normativ, obligaţia de înscriere în RIA este valabilă pentru toţi operatorii economici de pe piaţă din domeniul producţiei de lapte şi produse lactate, carne şi produse din carne, pâine şi a produselor de morărit şi panificaţie, al prelucrării şi conservării fructelor şi legumelor, uleiurilor şi grăsimilor vegetale alimentare, zahărului şi produselor zaharoase, băuturilor, amidonului, glucozei şi drojdiilor de panificaţie, al aromelor şi a sosurilor utilizate în industria alimentară, fabricării altor produse alimentare.

Producătorii de alimente se vor înscrie în RIA cu datele de identificare şi de contact, activitatea economică şi denumirea produselor, urmând să fie verificaţi dacă la fabricarea produselor respectă etapele procesului tehnologic de fabricaţie şi compoziţia produsului declarată în caietul de sarcini, dar şi respectarea condiţiilor de calitate impuse de lege. Confidenţialitatea documentelor primite pentru înscrierea în RIA este obligatorie pentru gestionarul registrului.

Operatorii economici care vor desfăşura activităţi de producere şi comercializare a produselor alimentare, fără înscrierea în RIA, vor fi sancţionaţi cu o amendă cuprinsă între 1.000 lei şi 2.000 lei, iar pentru nerespectarea etapelor procesului tehnologic de fabricaţie declarat cu amendă cuprinsă între 2.000 lei şi 4.000 lei. De asemenea, se mai aplică sancţiuni între 4.000 şi 8.000 de lei pentru nerespectarea compoziţiei produsului declarat şi pentru interzicerea accesului în unitate şi secţia de producţie a organelor de inspecţie şi control.

Secretarul de stat a fost prezent la întâlnirea ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, cu tânărul Mihai Varga, recomandat de fundaţia 'Hope and homes for children Romania', în cadrul proiectului 'O zi cu tine'. Prin intermediul acestui program, tinerii din sistemul de protecţie a copilului urmează în decursul unei zile oamenii de decizie, pentru o zi în activitatea lor obişnuită. AGERPRES

Ziua Mondială a Alimentaţiei

Aniversată în data de 16 octombrie, printr-o Dezbatere Naţională, Ziua Mondială a Alimentaţiei a reprezentat un nou prilej de a pleda pentru soluţiile şi tehnologiile agricole sustenabile care pot oferi un viitor mai bun oamenilor. Acesta a fost de altfel şi mesajul pe care l-au transmis oficialităţi, academicieni, cercetători şi profesori prezenţi cu toţii la evenimentul organizat de Academia Română. Evenimentul închinat Zilei Mondiale a Alimentaţiei a fost marcat printr-o serie de lucrări prezentate în cadrul conferinţei plenare, toate având ca principală temă „Agricultura - domeniu strategic pentru securitatea şi siguranţa alimentară“.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Valentina ŞOIMU
LUMEA SATULUI NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2012

Importanţa alimentaţiei sănătoase, subliniată de specialişti de Ziua mondială a nutriţiei

Un test din salivă pe baza căruia se va putea prevedea la copii şi adulţi eventualitatea dezvoltării unor boli grave va fi disponibil şi în România, a anunţat medicul nutriţionist Ligia Alexandrescu marţi, într-o conferinţă de presă prilejuită de Ziua mondială a nutriţiei.

În conferinţă, prof. dr. Chirilă Pavel a evidenţiat că, din păcate, România se situează pe un prim loc în Europa privind cancerul. Se estimează că sunt 480.000 de bolnavi cu cancer în România iar în Bucureşti mor anual 8.000 de pacienţi din cauza acestuia, a arătat medicul. Potrivit acestuia, din cele 480.000 de persoane cu cancer 150.000 nu s-ar îmbolnăvi dacă ar avea o viaţă echilibrată.

Prof. dr. Chirilă Pavel a menţionat că cele mai frecvente cazuri de cancer sunt cele de col uterin, plămâni şi creier iar o treime din toate aceste forme de boală sunt cauzate de un stil de viaţă şi o alimentaţie nesănătoase.

Alimentele sunt implicate în cancerul de tub digestiv din cauza nitraţilor din agricultură, precum şi a nitriţilor din mezeluri. Sărurile nitrice şi zahărul sunt principalele cauze de creştere a incidenţei cancerului, a exemplificat medicul.

Referindu-se la nitriţii din mezeluri, prof. dr. Pavel Chirilă a explicat că aceştia împreună cu PH-ul din stomac (aciditatea din stomac) produc nişte substanţe care determină apariţia cancerului de tub digestiv.

În ceea ce priveşte zahărul, acesta are un mecanism mai complex, slăbind capacitatea florei saprofite de a ţine piept factorilor cancerigeni.
Prof. dr. Pavel Chirilă a spus că sunt aproximativ 1.000 de aditivi alimentari, nu toţi cancerigeni, dar există studii despre benzoatul de sodiu şi despre aspartam care relevă că acestea ar avea un rol în declanşarea cancerului.

El a subliniat că alimentaţia care creşte aciditatea, e-urile şi alimentele rafinate cresc cantitatea de radicali liberi de oxigen toxici în corpul omului şi a accentuat că alimentaţia joacă un rol foarte important în sănătatea oamenilor.

La rândul său, Natalia Cucu, specialist în epigeneză, a accentuat faptul că procesarea alimentelor este periculoasă, influenţând sănătatea.
Ea a evidenţiat importanţa alimentaţiei încă din perioada reproductivă, pentru că aceasta poate transmite nişte greşeli până la a patra generaţie.

Potrivit acesteia, 99,9% din gene sunt identice, ceea ce ne diferenţiază unii de alţii fiind restul de 0,1%.
Natalia Cucu a subliniat şi necesitatea capacităţii de regenerare. "Trebuie să ne responsabilizăm atitudinea atât faţă de noi, cât şi faţă de generaţiile viitoare şi asta printr-un stil de viaţă cât mai sănătos", a afirmat ea.

Dr. Ligia Alexandrescu a făcut referire la metabolismul pancreasului, evidenţiind că trebuie să avem cinci mese pe zi, trei principale şi două mese de fructe. Din cele două mese de fructe, cea de dimineaţă este de preferat să includă fructe dulci, desigur, la cei care nu au probleme glicemice, iar cea de după-amiază, fructe mai puţin dulci.

Dr. Alexandrescu a subliniat şi importanţa calităţii somnului, precum şi pericolul stresului asupra stării de sănătate, starea de oboseală ducând la scăderea imunităţii. Trebuie să existe un echilibru între alimente, să se evite consumul exagerat de mezeluri şi să nu se renunţe la pâine, din secară sau intermediară, a susţinut medicul, care a adăugat că, totodată, trebuie citite foarte bine etichetele nutriţionale de pe produse.

Sursa: AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS