reclama youtube lumeasatuluitv
update 23 Sep 2022

Letiția Orșivschi Heiser: „Sunt omul închistritului ouălor, nu al cuvintelor“

În frumoasa Bucovină este situat Muzeul Oului Vama, considerat ca fiind cel mai mare muzeu de acest gen din lume. Este un loc unic, de unde n-ai vrea să pleci poate decât după câteva ceasuri bune în care ai privit oul din alte perspective, dar parcă nici atunci, pentru că sigur ți se va părea că ai omis detalii importante. Fondatoarea acestui muzeu este Letiția Orșivschi Heiser, o doamnă în adevăratul sens al cuvântului, care nu transmite mai departe doar tradițiile din zonă, ci aduce în fața turiștilor obiceiuri de realizare a ouălor din toată lumea.

Înainte de a porni în incursiunea poveștilor cu și despre ouăle pe care le putem vedea la Vama, aș vrea să aflăm o parte din povestea Letiției Orșivschi Heiser, pentru că da, omul sfințește locul și, dincolo de talentul pe care-l transpune pe coaja fiecărui ou pe care-l lucrează, a reușit în cei aproximativ 28 de ani de activitate să adune o adevărată comoară. Începuturile pe acest drum au fost alături de bunica, iar atunci lucra doar ouă cu tuș și realiza în special motive florale. În timp, doamna Letiția a devenit unul dintre cei mai apreciați artiști ai României și a reprezentat țara cu mândrie peste tot în lume.

„Sunt profesor de artă textilă și decorativă, absolventă a Facultății de Textile-Pielărie a Universității «Gheorghe Asachi» din Iași, promoția 1991, dar și a patru masterate în cadrul universităților din Suceava și București. M-am născut la Vama, am profesat la București timp de 5 ani după care, născându-l pe fiul meu Rareș, am revenit acasă pentru perioada de maternitate. În acel timp, asociația belgiana OVR - Organisation Village Roumain căuta locuri frumoase din România pentru a dezvolta o rețea de turism rural. Aflată la Vama, care era propusă drept comuna de referință pentru turismul bucovinean, delegația OVR a dorit să includă și casa părinților mei în acest circuit turistic rural pentru că existau camere spațioase ce puteau fi oferite spre închiriere, exista  baie pe fiecare nivel și dețineam și un muzeu de familie, cu exponate care au aparținut bunicilor și străbunicilor, mama fiind nepoata Mitropolitului Nectarie Cotlarciuc.

Printre obiecte vechi, costume populare, covoare, ștergare și icoane, în covată erau expuse  ouăle sfințite de familie de-a lungul timpului. Dorindu-și cei din delegație astfel de ouă, mama a refuzat să le ofere, însă le-a sugerat să își aleagă fiecare modelul preferat pe care eu, acasă fiind, puteam să-l reproduc pe un ou golit de conținut. Atunci când au revenit, fiind mulțumiți de rezultatul muncii mele, mi-au propus să organizez ateliere și să fac demonstrații turiștilor care aveau să fie cazați în zonă. Astfel, primele mele demonstrații de închistrire a ouălor s-au desfășurat în muzeul de familie, însă pentru că era un loc mic cu obiecte valoroase, iar turiștii veneau însoțiți de copii de toate vârstele, s-a impus organizarea demonstrațiilor într-un spațiu mai mare. Așa că în casa renovată a străbunicilor am primit primele grupuri mai numeroase. Tot acolo, la sugestia turiștilor, am amenajat un colț unde am pus 2 vitrine cu ouă. Într-o vitrină erau expuse ouăle vechi, din covata familiei, în alta cele lucrate de mine după modelele vechi. Cele 2 vitrine aveau să fie completate ulterior cu exponate internaționale care provin din 82 de țări ale lumii, fie achiziționate în călătoriile din țările pe care le-am vizitat, fie primite în dar de la turiști, de la diverse personalități sau delegații oficiale“, a declarat doamna Letiția.

Oul, dar pascal

Așa a început povestea celui mai mare muzeu dedicat oului, iar în acest moment colecția familiei reunește 15.000 de exponate. Ouă din 82 de țării ale lumii, realizate prin diverse tehnici, de diferite dimensiuni, culori și mărimi. Însă cred că tehnica pe care o îndrăgește cel mai mult este cea a cerii în relief, despre care mi-a spus încă de când am vizitat-o prima dată că este tehnica ce presupune aplicarea a 6 straturi de ceară, dar nu întâmplător, ci pentru că în Bucovina această cifră înseamnă cele 6 zile de lucru, în care Dumnezeu a creat lumea.

Practic, în cadrul acestui muzeu poți vedea adevărate opere de artă, deci mai mult decât ideea oului ca dar pascal. Este greu de imaginat și de explicat câte simboluri și imagini pot fi văzute pe aceste exponate pentru că nu doar costumele populare și motivele tradiționale sunt transpuse pe coaja ouălor, ci și imagini și simboluri din diverse culturi. Și pe mine, la fel ca pe majoritatea turiștilor, alături de ouăle vechi, parte din „zestrea“ familiei, m-au impresionat cu adevărat ouăle de struț transformate în capelă, cele transformate în cutii muzicale ori cutii pentru bijuterii, în suporturi de parfum, dar și caruselele care funcționează. La fel de impresionante sunt și colecțiile speciale precum cele din cristal de Sankt Petersburg, cristal de Bohemia ori cristal de Rosenthal, dar și cele din colecția Franklin Mint, precum și ouăle realizate în tehnica Cloisonné.

Mi-am dorit să aflu de la dumneaei care tehnică ori ce motiv îi place în mod deosebit să lucreze, așa am aflat și cum și-ar defini cartea de vizită: „În afară de elementul crucii, cred că mă reprezintă foarte mult și coada de păun despre care știm că este simbolul frumuseții interioare. Deci cred că acesta ar putea fi cartea mea de vizită. Mereu am lucrat cu toată inima și fără a mă gândi nici la costurile pe care le presupune fiecare lucrare și nici la ceea ce înseamnă efort din partea mea. Dar, pentru că sunt profesor de artă textilă și decorativă, nu lucrez niciun ou fără să mă gândesc la mesajul pe care îl sugerează.“

O viață care pornește dintr-un ou

Ultimii doi ani nu au semănat cu nimic din ceea ce am trăit până acum, iar pentru fiecare dintre noi ceea ce însemna viața zilnică nu a mai fost la fel. Știm că în mare parte artiștii au avut cel mai mult de suferit, însă unii dintre ei au reușit să depășească perioada într-un mod cât se poate de productiv.

„Eu nu am simțit deloc pandemia pentru că la Vama există pensiuni unde au fost mereu turiști, exceptând perioada în care județul Suceava se afla pe lista roșie. Bineînțeles că am creat condiții speciale pentru turiști, am avut un program mai redus, dar și înțelegere din partea lor. Însă, pentru că am avut timp, am reușit să finalizez amenajarea unei case tradiționale. De aceea muzeul dispune acum de spațiu triplu, peste 800 mp, unde avem aproximativ 15.000 de exponate. Am optat pentru o altfel de amenajare, față de primele încăperi. Există acum o zonă special dedicată mănăstirilor, dar și minorităților din Bucovina. Am mai amenajat altă încăpere unde am expus costume populare atât din Vama, cât și din Bucovina, unde apare viața țăranului bucovinean care la hora satului își găsește jumătatea, urmând ca pe parcursul vieții să lucreze pământul, apoi am ilustrat familia care lucrează pentru zestrea fetei, toate simbolizate prin diverse obiecte.

Există și o cameră unde am expus doar lucrările mele pentru că la multe expoziții internaționale avem câte o temă unică și acele lucrări nu am avut unde să le încadrez de-a lungul timpului în muzeul inițial, așa că le-am expus acum, în altă manieră. Foarte apreciată este crucea pascală, gândită cu vitrină, care domină încăperea și în interiorul căreia am pus doar exponate pe care apare simbolul crucii. Există și zone cu ouă mai noi, cărora le-a fost adăugată foița de ceară; am amenajat și o zonă cu tablouri pentru că nu demult am avut și prima expoziție de acest gen, așa că în tablouri am respectat anumite tonuri și am creat ouă în concordanță cu acestea pentru a avea un tot unitar. Există și o încăpere pe care o denumim casa mare, unde am lăsat soba tradițională și am expus elemente vechi.

Desigur că există și o zonă mai nouă cu acele ouă de struț care au apărut mai târziu și astfel am amenajat și un candelabru format din 5 ouă de struț. Tot aici există și colecția internațională, o zonă dedicată copiilor, una de diplome, una de povești; fiecare are povestea ei pentru că mereu încercăm să surprindem vizitatorii. Încăperea dedicată diplomelor și aparițiilor internaționale, dar și anumitor ouă speciale pe care le-am creat pentru diverse evenimente. Adică evenimentul este însoțit nu doar de imagini de acolo sau diplome, ci și de oul pe care l-am creat pentru acel eveniment este deosebită. Există și o mică expunere cu personalitățile care ne-au călcat pragul, dar pentru că nu aveam spațiu am creat și albume și cine dorește poate să le vadă pe fiecare. Deci pot spune că am avut doi ani foarte productivi“, a declarat artista din Bucovina.

Deoarece, adeseori clase de copii vin să viziteze tot mai des muzeul, doamna Letiția s-a gândit să-i surprindă cu o expoziție inedită unde sunt prezentate ouă pe care apar personaje pe care cei mici le cunosc: Harry Potter, Angry Birds, Spiderman etc., alături de personaje din basmele și poveștile populare.

Colecția internațională a muzeului s-a îmbogățit și ea pentru că au fost aduse noi exponate de porțelan de secol XIX, și mai mult decât atât, în cadrul unei licitații online doamna Letiția a achiziționat fragmente de ou de dinozaur ce provin din Cretacic.

Urmează expoziții temporare

Orice artist dorește să creeze mai mult pentru că vrea ca de la an la an să prezinte noutăți turiștilor fiindcă nu puțini sunt cei care revin la Vama; de aceea simte că trebuie să-i surprindă și să-i încânte mereu. Așa că, începând cu aceste Sărbători Pascale, doamna Letiția va organiza și expoziții temporare, pentru că, în afara ouălor deja expuse în muzeu, mai are și alte câteva sute de exemplare pe care nu a reușit să le încadreze niciunde deoarece sunt și exponate de mari dimensiuni. Așa că, într-o zonă de trecere, pe care nu a folosit-o până acum pentru expoziție, s-a gândit să organizeze expoziții pe diverse teme care nu vor avea statut permanent. Prima astfel de temă este intitulată Păpuși. 

Cei interesați să aibă în propria colecție ouă realizate la Vama, semnate de doamna Letiția, trebuie să știe că le poate achiziționa de la muzeu sau atunci când există expoziții unde dumneaei participă. În prezent nu mai realizează foarte multe comenzi speciale, ci colaborează doar cu câteva firme pentru care realizează ouă ce se oferă în dar pentru Sărbătorile Pascale.

La muzeu este ajutată de fiul său, care este cel mai important sprijin al acesteia. De asemenea, turiștii sunt întâmpinați de sora dumneaei, Cătălina, dar și de o fostă elevă. De fapt, pot spune că într-un astfel de muzeu cei care îi întâmpină pe turiști trebuie să aibă puterea de a le transmite ceea ce artistul principal înțelege prin opera sa, iar dumnealor fac acest lucru. Pentru că da, pasiunea pentru tradiții poate fi transmisă și prin vorbe.

„Avem foarte mulți turiști străini. Mulți vin din Elveția, dar ne-au vizitat și foarte multe familii de francezi și olandezi care vin în România pe cont propriu, dar și grupuri organizate, chiar dacă grupuri mai mici. Noi colaborăm și cu diverse agenții și în ultimul an chiar a fost neașteptat de bine din acest punct de vedere. Bineînțeles, am observat că s-a mărit și interesul turiștilor din țara noastră, ceea ce ne bucură. Noi credem că prin ceea ce am reușit să facem în ultimul timp putem să-i surprindem plăcut și pe cei mai pretențioși turiști. Construcția nouă respectă stilul tradițional, am folosit piatră de Vama, lemn vechi și bine păstrat, chiar am pus suflet. Așa că eu zic că în prezent totul este foarte bine structurat, spațiile sunt atent amenajate, vitrinele sunt altfel iluminate, tocmai pentru a pune în evidență oul“, a mai punctat doamna Letiția.

Și cum în lume lucrurile încep să reintre pe făgașul normal, doamna Letiția a redevenit ambasadorul ouălor închistrite și a participat deja la 3 expoziții în Germania, Franța și Elveția.

Mi-a plăcut foarte mult cum s-a încheiat discuția cu dumneaei pentru că a spus o replică pe care eu o văd ca pe o invitație pentru toți turiștii: „Eu sunt omul închistritului ouălor, nu al cuvintelor.“ Adică, aș îndrăzni să spun eu, cei care doresc să o cunoască cu adevărat trebuie să-i vadă lucrările acasă, la Vama.

Larissa DINU

GALERIE FOTO

Recomandări pentru perioada Postului premergător Sărbătorilor de Paşte

În perioada Postului premergător Sărbătorilor de Paşte, populaţia care respectă această tradiţie creştină, solicită pentru consum produse alimentare specifice, respectiv, produse de morărit şi panificaţie, soia, fasole, mazăre, alte sortimente de legume, fructe, verdețuri proaspete, produse de patiserie şi zaharoase, alimente conservate, ciuperci, produse naturiste, solicitare care determină operatorii din domeniul alimentar să pună pe piață cantități mai mari de astfel de alimente decât în mod obişnuit.

Având în vedere volumul mare de produse alimentare din aceste sortimente care se regăsesc la procesare sau în distribuție pe piața de consum, există riscul ca pe parcursul lanţului alimentar să fie supuse contaminării cu microorganisme sau prin substanţe chimice (contaminanți naturali care sunt introduși accidental sau prin tratarea inadecvată a alimentelor) respectiv prin:

  • contaminare biologică – bacterii, fungii, viruși sau paraziţi;
  • contaminanți chimici – care includ substanțe chimice provenite din mediu,conaminanţi, metale grele sau alte reziduuri.

Din acest motiv este absolut necesar ca siguranţa produselor alimentare să poată fi obţinută şi controlată prin metode care să asigure identificarea şi înlăturarea pericolelor potenţiale de contaminare, înainte de consumul produsului finit.

Legislația şi regulile din domeniul siguranţei alimentelor pe întregul lanţul alimentar, obligă operatorii din acest domeniu de activitate, să garanteze că alimentele sunt sigure pentru consumatorul final şi nu prezintă risc pentru sănătatea populației.

În aceiași măsură pentru prevenirea apariţiei unui discomfort alimentar, sau toxiinfecţii alimentare sunt responsabilizaţi, în contextul normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi consumatorii de alimente specifice aceastei perioade, cu respectarea unor recomandări care se referă la:

  • achiziționarea alimentelor de origine non-animală specifice postului numai din spaţii sau unităţi înregistrate sanitar veterinar, care garantează, prin examen de specialitate, calitatea şi salubritatea acestora, evitând comerţul „stradal“;
  • citirea cu atenţie a instrucţiunilor de pe etichetele produselor alimentare, ambalate, care în mod obligatoriu trebuie să conţină informaţii privind elementele componente, modul de păstrare, preparare corectă şi termenul de valabilitate;
  • păstrarea corectă a alimentelor pentru a evita deprecierea calitativă, în frigider, în spaţii uscate la temperaturi optime, după caz;
  • evitarea manipulării alimentelor de către persoane care prezintă leziuni la nivelul degetelor de la mâini;
  • păstrarea în condiţii de maximă igienă a tuturor suprafeţelor destinate preparării alimentelor (mese, blaturi,veselă, etc);
  • folosirea la prepararea alimentelor numai a apei potabile;
  • spălarea atentă a fructelor, a zarzavaturilor şi verdeţurilor folosite în reţetele culinare sau când acestea se consumă crude;
  • asigurarea condiţiilor de protecţie necesare evitării oricărui contact între alimentele destinate consumului şi insecte, rozătoare, sau alte animale;
  • gestionarea corectă a resturilor menajere.

Cu referire la aprovizionarea cu peşte sau produse din peşte, alimente care se pot consuma în anumite zile din perioada Postului premergător Sărbătorilor Paște, atenţionăm ca populaţia să cunoască următoarele:

  • Peștele se comercializează în stare vie, refrigerată, congelată, sărată, uscată, afumată, marinată, conservată etc.
  • Comercializarea acestuia este admisă numai în unităţi specializate, sau secţii ale magazinelor alimentare înregistrate sanitar veterinar.
  • Nu cumpărați pește, dacă are ochii tulburi sau urechile dezlipite de branhii, dacă are un miros specific neplăcut, iar la apăsare degetul intră cu ușurință în carne lăsînd urme care nu mai revin la normal.
  • Nu cumpărați pește refrigerat cu leziuni mecanice, cu consistenţă slab compactă, cu miros de fermentare în branhii, cu prezența stratului exterior mucilaginos (cleios).
  • Nu cumpărați pește congelat cu prospeţime îndoielnică, cu miros de rânced, cu nuanţă gălbuie a pielii şi a stratului de grăsime, precum şi cu gust amar.
  • Nu cumpăraţi conserve fără etichete, în cutii ruginite, cutii deformate, bombate şi cu ermeticitatea deteriorată.
  • Sortimentele de peşte sunt însoţite obligatoriu de certificat de confirmitate privind calitatea, originea acestuia şi valabilitatea, eliberat sub responsabilitatea operatorului economic furnizor.

În situaţia în care consumatorii constantă necomformităţi privind calitatea produselor alimentare achiziţionate se recomandă solicitarea medicilor veterinari arondaţi, sau specialiştii în domeniu din cadrul DSVSA judeţeană, pentru a se intervenii operativ şi eficient.

Dr. Ioan Viorel PENȚEA

Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Un simbol al veșniciei și renașterii

Puţine simboluri sunt dăruite cu atâtea înţelesuri precum Oul de Paşte.

„Orice viață se naște dintr-un ou“, spuneau latinii și, peste tot, în vechile credințe, din Grecia și Mespopotamia până în Anzi, oul înseamnă începutul vieții pe Pământ.

În tradiția populară românească oul este creație, echilibru, fecunditate, veșnică reînnoire și renaștere... În credințele străvechi oul avea și puteri miraculoase, vindecătoare, de alungare a răului, de putere şi de spor. Dar, înainte de toate, a rămas un simbol creștin, cu înțelesuri adânci, care pleacă de la jertfa supremă și învierea lui Iisus. Etnograful maramureșean Pamfil Biltiu spune că legendele românești despre oul de Paște pleacă de la scena biblică a crucificării. „În folclorul nostru se zice că Maica Domnului a vrut să-i înduplece pe cei care-l chinuiau pe Iisus și s-a dus la crucea Mântuitorului cu un coș de ouă ca să-i înduplece pe cei care-l chinuiau. A pus coșul lângă cruce și ouăle s-au înroșit de la sângele scurs din rănile lui Iisus. Credința populară spune că de atunci se fac ouă roșii.“

Chiar dacă pare să fie o găselniță din Evul Mediu, transmisă epocii moderne, ouăle pictate au apărut în Antichitate. În străvechea Persie erau folosite la sărbătorirea Anului Nou care corespundea, în calendarul persan, echinocțiului de primăvară. Ouăle vopsite sau încondeiate le regăsim, apoi, în Egipt și în Roma A.

Oul încondeiat, simbol al satului

oua incondeiate

La noi se mai află locuri unde oul de Paște s-a transformat, cu timpul,  într-o adevărată artă sau chiar într-un simbol local. Cel mai reprezentativ, din acest punct de vedere, este satul Ciocănești din Bucovina, unde motivele de pe ouăle încondeiate le regăsim și pe case. Peste 30 de meșteri încondeiază încă ouă la Ciocănești și în satele din vecinătate. Cristina Timu s-a apucat de încondeiat în urmă cu peste 20 de ani. Am învățat de la o bătrână pricepută din sat. „La noi în zonă se moștenește din generație în generație. Încerc să transmit și eu tradiția mai departe, am învățat-o pe fetița mea să încondeieze.“ O altă încondeietoare pricepută este Elena Vențel. Ne mărturisește că avea doar 15 ani când s-a apucat de încondeiat. Motivele le-am deprins de la bătrânele satului. „Tehnica am învățat-o de la o vecină, care era vestită pentru meșteșugul ei. Ea ne spunea să învățăm pentru că ne va prinde bine, cândva, și a avut dreptate.“

La Ciocănești se află și un muzeu al ouălor încondeiate, unic în țară. Marinela Niculiță este custodele muzeului și cunoaște povestea întregii colecții, cu mii de exponate din Bucovina, dar și din alte zone ale țării.

„În colecție avem ouă care au și o sută de ani vechime, provenite dintr-o colecție particulară care a fost donată muzeului. Dar avem și exponate foarte reușite făcute de copii. Motivele de pe ouă sunt foarte diverse, de la crucea pascală la spicul de grâu, motive stelare sau solare, brâie cu motive geometrice pe care le găsim și pe casele de la noi din Ciocănești. Cel mai vechi stil de încondeire este cu ceară de albine. În primă fază se golesc ouăle, se spală bine, se desenează motivele pe un fond alb, cu ceară, apoi se scufundă în băi succesive de culoare. Se țin, apoi, deasupra unei surse de căldură, se va topi ceara, se șterg cu un șervet și oul încondeiat este gata. Gospodinele pot lucra și două-trei zile până termină un ou mai mare, de rață sau de gâscă, dar le trebuie o săptămână dacă vor să încondeieze un ou de struț.“

Pentru a nu pierde tradiția din ultimii 20 de ani, comuna suceveană găzduiește în fiecare an, în preajma Paștelui, un festival al ouălor încondeiate și al tradițiilor legate de acestea, unde sunt invitați meșteri populari și specialiști în etnografie și folclor din toată țara.

Încondeietoarele din Țara Lăpușului

Trecem munții și vom continua povestea noastră în zona Lăpușului. Aici tehnica încondeierii ouălor sau împistrirea, cum spun localnicii, este diferită de cea din Bucovina, iar coloritul și motivele care apar pe ou au semnificații străvechi. Tradiția se mai păstrează doar în câteva sate. Cupșeniul este un cătun piedut printre colinele înalte ale Lăpușului. Poate de aceea aici s-a păstrat cel mai bine această tehnică specială a încondeierii. Într-o căsuță bătrânească de la marginea satului, Mariana Butcure este una dintre puținele femei care mai știu să încondeieze. Etnologul Pamful Bilțiu, care ne-a însoțit la Cupșeni, ne povestește că, pe vremuri, se încondeiau ouă în toată zona Lăpușului. „Erau vopsite în culori vegetale, de la roșu la galben sau chiar în negru. Culorile le scoteau din coji de ceapă, flori de mac, coajă de nuc sau de arin. Se spălau cu paie de ovăz, apoi se desenau pe ele diferite motive. Printre motivele specifice zonei regăsim și unelte din gospodărie, plugul stilizat, grebla sau suveica de la războiul de țesut.“ Pe ouă descoperim și motive din alte regiuni ale țării. „Sunt și motive florale sau stelare, ne explică Mariana. După ce facem motivele cu ceară le scufundăm în vopsea, le lăsăm să se usuce, apoi dăm ceara jos de pe ele și, ca să lucească frumos, le dăm cu slănină sau ulei.“

„La Ungureni, în satul vecin, dar și în alte sate din Lapuș cojile de ouă se aruncă pe drum“, ne spune Maria Buda, una dintre ultimele încondeietore. „Se aruncă cojile pe drum ca sa fie găinile cu spor la ouat, așa cum umblă pe drum trecătorii. Se aruncă și pe apă, ca să aducă spor în casă și să vestească Învierea Domnului.“

Ouăle roșii din ținutul cengăilor

La Ghimeş, în ținutul ceangăilor, aproape de monumentul lui Emil Rebreanu şi de Pădurea spânzuraților, un ou de Paşte uriaş, așezat lângă șosea, stârnește, în fiecare an, curiozitatea trecătorilor. Aici s-a organizat, până anul trecut, în preajma marii Sărbători creștine, un mare concurs de încondeiat ouă la care participau, cu mic, cu mare, localnicii din satele dimprejur. „Am făcut și un atelier de încondeiat pentru a ne păstra tradițiile și a duce mai departe această adevărată artă a încondeierii. Au venit  foarte mulți copii care învață repede cum să mânuiască chișița, instrumentul special de încondeiat“, ne spune Perică Pal, cel care a inițiat festivalul și care a reușit, în urmă cu trei ani, să ducă acest simbol pascal de pe Valea Trotușului până la Vatican.

Încondeiatul ouălor este o tradiţie veche în satele ceangăilor din Harghita și Bacău. Oamenii ţin la respectarea cu stricteţe a modelelor şi tehnicilor tradiţionale, transmise din bătrâni. Aici toate ouăle sunt roșii, iar motivele desenate cu chișița sunt specifice zonei: trandafirul, bradul, șarpele sau masa Domnului sunt câteva dintre ele și le găsim doar aici.

Oul cu mărgele

În satele de pe Valea Mureșului se fac ouă din lemn, îmbrăcate în mărgele. Tehnica ne-o explică meșterul popular Maria Culcear: „Îmi amintesc că mama și bunica lucrau cu mărgele, în special costume populare. M-am gândit și eu, cum am văzut la alții, că pot să pun mărgele pe ouăle din lemn. Motivele sunt tradiționale, sunt cele pe care le găsim și în portul popular.“

Și ne întoarcem la istorie. Documentele ne spun că primele ouă lucrate cu mărgele și pietre prețioase au apărut la curtea imperală rusă. Meșteșugite cu un rafinament artistic deosebit, celebrele ouă Fabergé erau la modă în lumea aristocratică rusă la sfârșitului secolului al XIX-lea și au rămas cele mai scumpe ouă de Paște din istorie. Și în Ținutul Năsăudului, la Salva, în preajma Paștelui se fac ouă cu mărgele, dar lucrate după gustul și priceperea țăranului român. Motivele sunt cele pe care le regăsim pe costumele populare năsăudene.

Aurul regilor și aurul câmpului

La Salva, ca în multe regiuni din Ardeal, se păstrează și tehnica străveche a vopsirii ouălor cu coji de ceapă. Pentru împodobirea lor se culeg frunze și plante care apar printre primele primăvara, pe câmp.

Virginia Linul, cunoscut meșter popular, ne spune că „după ce gospodinele aduc ouăle direct din cuibar sau din cămară se culeg trifoi, frunze de păpădie, salată sălbatică și tot felul de buruieni care pot să dea o formă frumoasă oului. Plantele se așază pe ou într-un ciorap și se lasă la fiert în coji de ceapă. Când le scoatem, le dăm luciu cu slănină. Cele mai frumoase se duc de Paște la biserică sau se dau la copii.“

Și ne întoarcem iar la istorie. Se spune că primele ouă decorate cu frunze au apărut, cu sute de ani în urmă, la curtea regelui englez Eduard I, doar că frunzele erau făcute din aur. Țăranii noștri culegeau aurul câmpului și poate de aceea ne par mai expresive decât ouăle poleite de la curțile princiare…

Am făcut această excursie jurnalistică prin țară, în căutarea celor mai frumoase ouă încondeiate, pentru a ne reaminti că și în vremuri apăsătoare și triste există simboluri care ne pot bucura mintea și inima, măcar la ceas de Sărbătoare

Domeniile Ostrov recomandă vinurile potrivite pentru masa de Paște

Masa de Paște este mai mult decât un prilej de bucurie, este o filă de poveste scrisă alături de familie și persoanele dragi. Este unul dintre acele momente ale vieții de care îți vei aminti cu drag, de aceea totul trebuie să fie perfect. Conform tradiției, în această sfântă zi, nu trebuie să lipsească de pe masă preparatele din carne de miel, ouăle roșii, cozonacul sau pasca, ori alte bucate tradiționale care pot diferi în funcție de specificul fiecărei zonă geografice, dar nu trebuie să lipsească nici vinul. Știm că vinul înnobilează mâncarea, însă mai presus de atât, vinul este considerat o băutură sacră, un simbol al legăturii dintre om și Dumnezeu.

“Pentru fiecare dintre noi, masa pascală are o semnificație aparte. Tocmai de aceea noi credem că trebuie stropită cu vinurile potrivite. Bucătăria românească este excepțională, iar vinurile Domeniile Ostrov, produse din strugurii obținuți pe tărâmurile mirifice ale teraselor Dunării, nu sunt mai prejos. Ba chiar aș îndrăzni să spun că vinurile noastre pot transforma orice masă obișnuită, într-o masă de sărbătoare. Iubitorii de vin trebuie să știe că încercăm să oferim produse pe toate gusturile și că pot fi achiziționate din marile magazine sau online, așa că de aceste sfinte sărbători, îi îndemnăm să surprindă frumusețea Dobrogei într-un pahar de vin Domeniile Ostrov. Paște Fericit vă dorim vouă, iubitorilor de România și de frumos! Hristos a Înviat!” – Oana Belu, administrator Domeniile Ostrov.

Așadar, ouăle roșii, preparatele din carne de miel și vinul definesc masa pascală. Însă de ce elemente trebuie să ținem cont atunci când alegem vinul și de câte tipuri de vin avem nevoie pentru această masă de sărbătoare? Ei bine, conform etnologilor, pe masa de Paște se așază douăsprezece feluri de mâncare, iar cei mai buni somelieri adaugă faptul că o masă de asemenea amploare are nevoie de vinuri roșii, albe și rosé. 

Deși este răspândită ideea conform căreia vinul roșu este cel mai potrivit pentru această zi, ei bine, trebuie să știm că la începutul mesei, care începe de obicei cu ciocnitul ouălor și se consuma mai întâi pasca, diverse brânzeturi, legume și preparate din carne nu foarte grele, ori drob de miel, este bine să începem cu un vin tânăr, alb sau rosé.

În ceea ce privește vinurile albe, nu ar trebui să lipsească cele seci, iar din gama, Naiada, reprezentanții Domeniile Ostrov recomandă vinurile Sauvignon Blanc sau Crâmpoșie.

Primul dintre ele, Naiada Sauvignon Blanc, este un vin sec, aromat, care prezintă arome de citrice și note de flori de câmp, salcâm și miere. Are o culoare galben verzui, iar gustul său bine definit îl poziționează cu brio în prima parte a mesei pascale.

La fel de potrivit este și un pahar de Crâmpoșie, un vin obținut dintr-un soi vechi de struguri, atractiv și bine structurat. Vinul este rustic, bogat olfactiv și prezintă arome de fructe și legume verzi. Dacă nu vreți un vin alb pentru începutul mesei, atunci puteți opta pentru unul rosé, pe care, de altfel, îl puteți consuma pe tot parcursul mesei. Naiada Cuvée Rosé, este alegerea optimă în acest caz. Este un cupaj fresh, creat din soiurile Fetească Neagră și Pinot Noir, obținut prin metoda Saignée. Are o culoare plăcută, somon pal, este un vin tânăr, proaspăt, cu arome de cireșe coapte, căpșune și petale de trandafir.

Toate cele trei vinuri din startul mesei vor deschide apetitul și vor conduce plăcut la următoarea etapă, cea a vinurilor roșii.

Preparatele din carne de miel, friptura la cuptor cu sau fără sos, ori stufatul de miel, necesită un vin roșu complex, echilibrat cum ar fi vinul Naiada Fetească Neagră, ori Naiada Merlot. De ce aceste vinuri? Pentru că vor întregi festinul de sărbătoare. Feteasca Neagră din gama Naiada este acel vin elegant, roșu purpuriu, ce poate fi asociat preparatelor din carne de miel pentru că are tanini puternici, o tentă lemnoasă și catifelată, este bine structurat și are un postgust prietenos.

Vinul Naiada Merlot surprinde mai întâi prin culoarea sa deosebită, roșie purpurie, strălucitoare. Este suplu și atractiv, bogat în arome de fructe de pădure bine coapte. Are un buchet bine definit și complex, note echilibrate de cafea și piper, iar datorită taninilor bine structurați, oferă un postgust persistent.

Periplul culinar pascal nu poate fi complet fără deserturile tradiționale, cozonacul și, din nou, ca la începutul mesei, pasca. Și în această etapă a mesei este important vinul. Putem continua cu un vin roșu, mai lejer decât cele consumate la felul principal, ori ne putem întoarce la un pahar de rosé. Dacă rămânem în linia vinurilor roșii, atunci ar trebui să alegem un Pinot Noir. Vinul Pinot Noir din gama Naiada este sec, prietenos și fermecător, asemenea celei mai bune felii de cozonac pe care ai mâncat-o vreodată. Surprinde mai întâi prin culoarea sa roșie cărămizie, apoi prin miros, pentru că este delicat și te trimite cu gândul la flori și fructe de pădure uscate. Are un buchet complex, este echilibrat și are taninii fini, astfel că oferă un postgust prietenos.

Despre Domeniile Ostrov

Compania Ostrovit deține Domeniile Ostrov, una dintre cele mai renumite podgorii din piața românească. Podgoria este situată pe malul Dunării, în sud-vestul județului Constanța, în imediata apropiere a graniței cu Bulgaria. Plantațiile viticole beneficiază de condiții excelente, sunt întreținute cu minuțiozitate, strugurii sunt culeși la momentul potrivit, iar procesul tehnologic de obținere a vinurilor se desfășoară sub atenta supraveghere a specialiștilor. Fiecare vin obținut are povestea lui și uimește prin calitate, gust, miros și culoare. Aceste calități nu trec neobservate și adesea vinurile de Ostrov obțin medalii la cele mai importate concursuri din țară și străinătate.

Recomandări privind aprovizionarea cu alimente specifice Sărbătorilor de Paşti

În mod tradițional la masa de Paşti majoritatea populaţiei consumă carne de miel sau de ied, ouă, brânzeturi, cozonac, legume și verdețuri de sezon și alte alimente specifice după zona geografică și obiceiuri locale.

Pentru prevenirea apariţiei unui disconfort alimentar, sau toxiinfecţii alimentare în perioada Sărbătorilor de Paşti, când în mod tradiţional, consumul acestor alimente de origine animală şi vegetală creşte în mod considerabil, populaţia consumatoare  trebuie să cunoască următoarele:

Carnea de miel, potrivit nutriţioniştilor, este importantă în alimentaţie, deoarece reprezintă o sursă importantă de nutrienţi indispensabili corpului, în carnea de miel se găsesc acizi graşi Omega 3, aliaţi în prevenirea maladiilor cardiovasculare.

Carnea de miel este o sursă esenţială de zinc, întăreşte imunitatea, grăbeşte vindecarea rănilor, intervine în metabolismul celular şi în sinteza ADN-ului şi ARN ului.  Este bogată în vitaminele B3 şi B12, conţine şi carnitină, un aminoacid esenţial, rar întâlnit în alte tipuri de carne, care are rolul de a stimula metabolismul, îmbunătăţeşte activitatea splinei şi a rinichilor, înlătură starea generală de slăbiciune.

Se recomandă aprovizionarea cu carne de miel în mod obligatoriu numai dacă are avizul medicului veterinar, mielul să aibă greutatea cuprinsă între 14 şi 16 kilograme, deoarece carnea mieilor mai cruzi ca vârstă, conţine mult colagen este indigestă şi poate produce disconfort alimentar.

Carnea de miel trebuie consumată cu moderaţie, deoarece  consumată în exces, poate cauza riscul de pancreatită acută, riscul de gută (inflamaţia articulaţiilor). sau creşterea nivelului de acid uric, de asemenea nu este recomandată persoanelor care au un nivel ridicat de colesterol în sânge.           .

Carnea şi organele de miel sau ied, sunt admise pentru consumul public numai dacă sunt însoţite de un certificat de sănătate publică veterinară şi poartă marca de sănătate, care atestă că animalele, carnea şi organele obţinute în urma sacrificării, au fost supuse examenelor veterinare înainte de sacrificare  precum şi după sacrificare iar în urma rezultatelor nu au fost identificate boli transmisibile de la animale la om sau alte aspecte care ar putea prezenta un risc pentru sănătatea consumatorilor.

Pentru perioada Sărbătorilor de Paşti, pe lângă carnea de miel, un aliment solicitat de consumatori în cantităţi mai mari îl reprezintă oul, în special oul de găină, având în vedere că: 

  • oul reprezintă o sursă perfect echilibrată de proteină şi grăsimi uşor digestibile, fiind o sursă importantă de energie şi de nutrienţi.
  • oul este unul dintre cele mai hrănitoare alimente, datorită valorii nutritive şi biologice ridicate. Un ou cu masa de 50 g are o valoare energetică de 90-100 calorii, echivalentă, ca valoare nutritivă, cu aproximativ 150 ml lapte, 40 g carne sau 20 g brânză uscată.

Pentru consum, cel mai mult se folosesc ouăle de găină, în cantităţi mai mici se consumă ouă de raţă, gâscă, curcă, prepeliţă.

Pentru asigurarea trasabilităţii, ouăle destinate comercializării vor fi marcate obligatoriu cu codul producătorului, format din iniţiale care reprezintă ţara, judeţul, un număr de ordine în cadrul judeţului, data ouatului (ziua şi luna) şi o cifră în faţa codului ţării care va indica metoda de creştere, astfel:

  • cifra 0 – pentru ouă de găină care se cresc ecologic.
  • cifra 1 – pentru ouă de găină care se cresc în aer liber;
  • cifra 2 – pentru ouă de găină care se cresc în hale la sol;
  • cifra 3 – pentru ouă de găină care se cresc în baterii (cuşti, îmbunătăţite)

Data valabilităţii minime trebuie stabilită la maxim 28 de zile de la ouat.

Producătorii, comercianţii şi consumatorii de ouă, trebuie să respecte următoarele:

  • valorificarea ouălor de consum numai în spaţii şi unităţi autorizate şi supuse controlului sanitar veterinar, marcate, însoţite de document de conformitate, care să ateste salubritatea acestora şi sistemul de creştere a găinilor.,
  • se interzice depozitarea și expunerea în vederea comercializării a ouălor în aceleaşi locuri cu alte produse alimentare nepreambalate sau în spaţii necorespunzătoare care pot duce la alterarea sau contaminarea acestora.
  • este interzisă comercializarea ouălor cu coaja crăpată sau lovită şi a ouălor de raţă;
  • păstrarea ouălor se face în frigider sau încăperi cu temperatura de 4 până la 14 °C.

Produsele lactate care se comercializează în această perioadă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

  • să fie obţinute din lapte crud în condiţiile respectării normelor de sănătate şi igienă.
  • producătorul să deţină:
  • document de înregistrare sanitară veterinară pentru vânzare directă şi sau, vânzare cu amănuntul, eliberat de D.S.V.S.A judeţeană,
  • actul de identitate;
  • atestatul de producător şi carnetul de comercializare a produselor agricole;
  • carnet de sănătate personală;
  • fişa de sănătate a animalelor vizată de medicul veterinar din localitate;
  • produsele să nu fie falsificate sau să prezinte modificări anormale ale aspectului /culorii, mirosului, gustului ori consistenţei;
  • să ofere consumatorului date privind identitatea producătorului, sortimentul de produs, data obţinerii, valabilitatea, înscrise pe o etichetă ataşată pe ambalaj‚ sticla pentru lapte, cutia de plastic sau putina pentru brânzeturi.
  • Alte produse alimentare tradiţionale: cozonaci, prăjituri, produse de panificaţie, legume de sezon, etc. se pot comercializa în spaţii amenajate şi autorizate, sub controlul personalului de specialitate.

Populaţia trebuie să se protejeze prin:

  • Achiziţionarea cărnii de miel, ouă, brânzeturi, produse vegetale, numai din spaţii sau unităţi înregistrate sanitar veterinar, evitând comerţul „stradal“.
  • Verificarea cu atenţie a mărcii de sănătate (ştampila) pentru carne, a instrucţiunilor de pe etichetele produselor alimentare, cu respectarea informaţilor despre producător, componente, a modului de păstrarea, preparare corectă şi valabilitatea lor.
  • Păstrarea alimentelor în frigider la temperaturi mai mici sau egale de 4 grade Celsius.
  • Asigurarea condiţiilor de protecţie a alimentelor destinate consumului uman faţă de insecte sau animale.
  • Spălarea legumelor și a fructelor înainte de a fi consumate.
  • Să apeleze la numărul de telefon al unităţilor sanitare veterinare din teritoriu, pentru a sesiza nereguli în domeniul igienei şi a siguranţei alimentelor.

Personalul de specialitate din cadrul D.S.V.S.A. judeţene, efectuează controale şi asigură asistenţă de specialitate în toată perioada premergătoare Sărbătorilor de Paşti, prioritar, la obiectivele considerate cu risc alimentar ridicat (unităţi de sacrificare, pieţe agroalimentare, carmangerii, depozite alimentare, hiper şi supermarketuri, restaurante, pensiuni turistice, locuri de agrement.

În derularea acestor acţiuni serviciile sanitare veterinare vor colabora cu alte instituţii judeţene D.A,J. D.S.P, I.P.J. C.P.C. şi cu autorităţile locale cu scopul de a asigura populaţiei produse alimentare de calitate, salubre şi pentru a le proteja sănătatea.

Dr. Penţea Ioan Viorel, Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Primele rezultate ale controalelor ANSVSA specifice Sărbătorilor de Paște

În perioada premergătoare Sărbătorilor Pascale, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, prin intermediul structurilor de control de la nivel naţional, desfășoară controalele tematice specifice, pentru a asigura cetăţenilor un comerţ civilizat, cu alimente sigure.

Din centralizarea primelor date furnizate de către Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene, rezultă că au fost realizate, în intervalul 14 – 29 martie, un număr 6.174 de controale, în: unităţi de depozitare a produselor de origine animală autorizate sau înregistrate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, pieţe agro-alimentare, târguri, unităţi de tip hipermarket/supermarket, unităţi de comercializare ale produselor alimentare de origine animală şi nonanimală, precum şi în unităţi de alimentaţie publică.

Neregulile identificate în timpul controalelor au fost sancţionate prin aplicarea unui număr de 530 de amenzi, în valoare totală de 614.240 de lei.

Dintre deficienţele identificate şi sancţionate, menţionăm:

  • depozitarea şi etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • comercializarea produselor alimentare fără respectarea condiţiilor de igienă, sau în spaţii neînregistrate sanitar veterinar;
  • manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • nerespectarea legislaţiei în vigoare privind ambalarea şi etichetarea produselor;
  • lipsa documentelor care să ateste conformitatea sau trasabilitatea produselor;
  • transportul de produse alimentare cu mijloace de transport neînregistrate sanitar veterinar;
  • personal fără echipament de protecţie.

O parte dintre aceste acţiuni au fost realizate împreună cu reprezentanţi ai IGPR, ai autorităților locale și ai altor instituții cu atribuții de control.

Până la această dată, au fost sacrificaţi 135.579 de miei, atât în cele 86 de spații amenajate temporar, cât şi în cele 117 unităţi de abatorizare autorizate sanitar veterinar, în care se asigură supravegherea sanitară veterinară.

ANSVSA continuă supravegherea operatorilor din industria alimentară în perioada următoare, prin acţiuni de inspecţie şi control şi prin asigurarea serviciului de permanenţă de către personalul sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor.

Numărul de telefon al „Call Center”-ului A.N.S.V.S.A. - 0800 826 787 -  care poate fi apelat gratuit, din orice reţea de telefonie, pentru a sesiza nereguli în domeniul siguranţei alimentelor.

Recomandări privind aprovizionarea și consumul de alimente specifice Sărbătorilor de Paşte

Pentru prevenirea apariţiei unui discomfort alimentar, sau toxiinfecţii alimentare în perioada Sărbătorilor de Paşte, când în mod tradiţional, consumul unor alimente de origine animală şi vegetală creşte în mod considerabil, populaţia consumatoare de aceste bunuri, trebuie să cunoască următoarele:

Pentru masa de Paşte, în mod tradiţional, majoritatea populaţiei consumă carne de miel sau de ied. 

Potrivit nutriţioniştilor, carnea de miel reprezintă o sursă importantă de nutrienţi indispensabili corpului, în carnea de miel se găsesc acizi graşi Omega 3, aliaţi în prevenirea maladiile cardiovasculare.

Carnea de miel este o sursă esenţială de zinc, întăreşte imunitatea, grăbeşte vindecarea rănilor, intervine în metabolismul celular şi în sinteza ADN-ului şi ARN ului.

Este bogată în vitaminele B3 şi B12, conţine şi carnitină, un aminoacid esenţial, rar întâlnit în alte tipuri de carne, care are rolul de a stimula metabolismul, îmbunătăţeşte activitatea splinei şi a rinichilor, înlătură starea generală de slăbiciune.

Se recomandă aprovizionarea cu carne de miei în mod obligatoriu numai dacă are avizul medicului veterinar, mielul să aibă greutatea. în viu. cuprinsă între 14 şi 16 kilograme deoarece carnea celor mai cruzi conţine mult colagen şi prin urmare, este indigestă şi poate produce discomfort alimentar.

Carnea de miel trebuie consumată cu moderaţie, deoarece  consumată în exces, poate  cauza riscul de pancreatită acută, riscul de gută (inflamaţia articulaţiilor). sau creşterea nivelului de acid uric în sânge.

Carnea şi organele de miel sau ied, sunt admise pentru consumul public numai dacă sunt însoţite de un certificat de sănătate publică veterinară şi poartă marca de sănătate, care atestă că animalele, carnea şi organele obţinute în urma sacrificării, au fost supuse examenelor sanitare veterinare înainte de sacrificare precum şi după sacrificare iar în urma expertizelor specifice nu au fost identificate boli transmisibile de la animale la om sau alte aspecte care ar putea prezenta un risc pentru sănătatea consumatorilor.

Pentru perioada Sărbătorilor de Paşte, pe lângă carnea de miel, un aliment solicitat de consumatori în cantităţi mai mari îl reprezintă oul, în special de de găină, curcă, prepeliţă. având în vedere că : 

  • Oul reprezintă o sursă perfect echilibrată de proteină şi grăsimi uşor digestibile, fiind o sursă importantă de energie şi de nutrienţi.
  • Oul este unul dintre cele mai hrănitoare alimente. datorită valorii nutritive şi biologice ridicate. Un ou cu masa de 50 g. are o valoare energetică de 90-100 calorii, echivalentă, ca valoare nutritivă, cu aproximativ 150 g. lapte, 40 g. carne sau 20 g. brânză uscată.

De reținut că pentru asigurarea trasabilităţii, ouăle destinate comercializarii vor fi marcate obligatoriu cu codul producatorului. format din iniţiale care reprezinta ţara, judeţul, un număr de ordine in cadrul judeţului, data ouatului (ziua şi luna) şi o cifră in faţa codului ţării care va indica metoda de creştere, astfel :

  • cifra 0 – pentru ouă de găină care se cresc ecologic.
  • cifra 1 – pentru ouă de găină care se cresc în aer liber;
  • cifra 2 – pentru ouă de găină care se cresc în hale la sol;
  • cifra 3 – pentru ouă de găină care se cresc în baterii (cuşti, îmbunătăţite)

Marcarea ouălor cu codul producătorului se va face la locul de producţie sau la primul centru de ambalare la care sunt livrate ouăle, cu respectarea condiţiilor legale.

Data valabilităţii minime trebuie stabilită la maxim 28 de zile de la ouat.

Producătorii, comercianţii şi consumatorii de ouă, trebuie să respecte următoarele :

  • Valorificarea ouălor de consum se poate face numai in spaţii şi unităţi autorizate şi supuse controlului sanitar veterinar.;
  • Se interzice comercializarea ouălor care nu sunt marcate;
  • Este interzisă comercializarea ouălor cu coaja crăpată sau lovită şi a ouălor de raţă;
  • Transportul ouălor se va efectua numai în mijloace auto autorizate sanitar veterinar şi însoţite de document de comformitate, care să ateste salubritatea acestora şi sistemul de creştere a găinilor;
  • Se interzice depozitarea, expunerea în vederea comercializării a ouălor în aceleaşi locuri cu alte produse alimentare nepreambalate sau în spaţii necorespunzatoare care pot duce la alterarea sau contaminarea acestora;
  • Păstrarea ouălor se face în frigider sau încăperi cu temperatura de 4 până la 14 0 C;

  Produsele lactate care se comercializează în această perioadă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

  • Să fie obţinute din lapte crud în condiţiile respectării normelor de sănătate şi igienă;
  • Producătorul să deţină:
  • document de înregistrare sanitară veterinară pentru vânzare directă şi sau vânzare cu amănuntul, eliberat de D.S.V.S.A judeţeană,
  • certificat (atestat) de producător eliberat de primăria din localitate vizat de asociaţia profesională şi / sau de medicul veterinar oficial;
  • fişa de sănătate a animalelor vizat de medicul veterinar,
  • carnet de sănătate a producătorului cu viza medicului uman;
  • Să respecte condiţiile de igienă privind transportul, depozitarea şi comercializarea acestor produse;
  • Produsele să nu fie falsificate sau să prezinte modificări anormale ale aspectului, culorii, mirosului, gustului ori consistenţei;
  • Să ofere consumatorului date privind identitatea producătorului, sortimentul de produs, data obţinerii, valabilitatea, înscrise pe o etichetă ataşată pe ambalaj‚ sticla pentru lapte, cutia de plastic sau putina pentru brânzeturi;

Alte produse alimentare tradiţionale: cozonaci, prăjituri, produse de panificaţie, legume de sezon, etc. se pot comercializa în spaţii amenajate şi autorizate, sub controlul personalului de specialitate.

  • Se recomandă ca populaţia să achiziţioneze  produsele alimentare specifice acestei Sfinte Sărbători, numai din spaţii sau unităţi autorizate / înregistrate sanitar veterinar, evitând comerţul ”stradal”
  • Să verifice cu atenţie marca de sănătate pentru carne, instrucţiunile de pe etichetele produselor alimentare, cu respectarea informaţilor despre componente, a modului de păstrarea, preparare corectă şi valabilitatea lor.
  • Să apeleze la unităţiile sanitare veterinare din teritoriu, pentru a sesiza nereguli în domeniul igienei şi a siguranţei alimentelor.

   Dr. Penţea Ioan Viorel  - Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari din Judeţul Sibiu

Recomandări pentru perioada Postului premargător Sărbătorilor de Paşte

În perioada Postului premergător Sărbătorii de Paşte, cu o durată de şapte săptămâni, populaţia care respectă această tradiţie creştină, solicită pentru consum produse alimentare specifice, respectiv produse de morărit şi panificaţie, legume, fructe, produse de patiserie şi zaharoase, alimente conservate, ciuperci, cafea, produse naturiste, cu excepţia unor zile cu dezlegare la peşte.

Având în vedere cantitatea  de produse alimentare din această categorie care sunt la procesare şi în distribuţie pe piaţa de consum şi care este mai mare decât în mod obişnuit, există riscul ca pe parcursul fluxului tehnologic să fie supuse contaminarii cu microorganisme sau prin substanţe chimice (contaminanţi naturali care sunt introduşi accidental sau prin tratarea inadecvată a alimentelor), factori care se impart in doua categorii: 

  • contaminare biologică - bacterii, fungii, viruşi sau paraziţi,
  • contaminanţi chimici - care includ substanţe chimice provenite din mediu,conaminanţi, metale grele sau alte reziduuri.

Din acest motiv este absolut necesar ca siguranţa produselor alimentare să poată fi obţinută şi controlată prin metode care să asigure identificarea şi înlăturarea pericolelor potenţiale de contaminare, înainte de consumul produsului finit.

Legislaţia şi regulile din domeniul siguranţei alimentelor pe întregul lanţul alimentar, obligă operatorii din acest domeniu de activitate, să garanteze că alimentele sunt sigure pentru consumatorul final şi nu prezintă risc pentru sănătatea populaţiei.

În aceiaşi măsură pentru prevenirea apariţiei unui discomfort alimentar, sau toxiinfecţii alimentare  sunt responsabilizaţi, în contextul normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi consumatorii de alimente specifice aceastei perioade, cu respectarea unor recomandări care se referă la:

  • achiziţionarea alimentelor de origine non-animală specifice postului numai din spaţii sau unităţi înregistrate sanitar veterinar, care garantează, prin examen de specialitate, calitatea şi salubritatea acestora, evitând comerţul ”stradal”(atenţie la ciuperci, urzicuţe, sucuri sau produse diferite, conservate la domiciliul comerciantului, neautorizat);
  • citirea cu atenţie a instrucţiunilor de pe etichetele produselor alimentare, ambalate, care în mod obligatoriu trebuie să conţină informaţii privind elementele componente, modul de păstrare, preparare corectă şi termenul de valabilitate;
  • păstrarea corectă a alimentelor pentru a evita deprecierea calitativă,în frigider, în spaţii uscate la temperaturi optime, după caz;
  • evitarea manipulării alimentelor de către persoane care prezintă leziuni la nivelul degetelor de la mâini;
  • păstrarea în condiţii de maximă igienă a tuturor suprafeţelor destinate preparării alimentelor (mese, blaturi,veselă, etc);
  • folosirea la prepararea alimentelor numai a apei potabile;
  • spălarea atentă a fructelor, a zarzavaturilor şi verdeţurilor folosite în reţetele culinare sau când acestea se consumă crude;
  • asigurarea condiţiilor de protecţie necesare evitării oricărui contact între alimentele destinate consumului şi insecte, rozătoare, sau alte animale;
  • gestionarea corectă a resturilor vegetale;

Cu referire la aprovizionarea cu peşte sau produse din peşte, alimente care se pot consuma  în anumite zile din perioada Postului, atenţionăm ca populaţia să cunoască următoarele:   

Peştele se comercializează în stare vie, refrigerată, congelată, sărată, uscată, afumată, marinată, conservată etc. Comercializarea acestuia este admisă numai în unităţi specializate, sau secţii ale magazinelor alimentare înregistrate sanitar veterinar.

Peştele în stare vie - se păstrează în spaţii frigorifice sau în vase speciale cu apă. Temperatura optimă a apei trebuie să fie de plus 4‚ plus 6 grade Celsius (pe parcurs se răceşte cu gheaţă pînă la plus un grad Celsius). Peştele în stare vie, în condiţiile expuse mai sus, se păstrează nu mai mult de 24 de ore.

Suprafaţa peştelui trebuie să fie curată, fără lovituri şi semne de boală, solzii de culoarea naturală, caracteristică speciei date şi să fie lipiţi strîns de corpul peştelui.

  • Nu cumpăraţi peşte, dacă are ochii tulburi sau urechile dezlipite de bronhii, dacă are un miros specific neplăcut, iar la apăsare degetul intră cu uşurinţă în carne lăsînd urme care nu mai revin la normal.

Peştele refrigerat este acel peşte la care temperatura corpului în profunzimea ţesutului muscular variază de la minus un grad Celsius la plus 5 grade Celsius.

  • Nu cumpăraţi peşte refrigerat cu leziuni mecanice, cu consistenţă slab compactă, cu miros de fermentare în bronhii, cu prezenţa stratului exterior mucilaginos (cleios).

Peştele congelat se consideră acel peşte procesat la care temperatura în profunzimea ţesutului muscular este coborâtă pînă la minus 18 grade Celsius cu menţinerea calităţii gustative şi a valorii nutritive a peştelui viu.

  • Nu cumpăraţi peşte congelat cu prospeţime îndoielnică, cu miros de rînced, cu nuanţă gălbuie a pielii şi a stratului de grăsime, precum şi cu gust amar.
  • Verificaţi pe etichetă data recoltării şi data congelării.

Peşte în conserve şi semiconserve este divers: conserve naturale, conserve din peşte în suc propriu, conserve din peşte cu adaos de ulei vegetal, conserve din peşte în sos de tomate, şprote în ulei, semiconserve cu diferite adaosuri şi multe altele.

Conservele din peşte se ambalează în cutii metalice sau din sticlă.

Pe cutii trebuie să fie imprimate următoarele informaţii:

  • denumirea şi adresa producătorului;
  • denumirea ţării de origine;
  • data fabricării (ziua, luna, anul)
  • termenul de valabilitate
  • cantitatea netă a produsului;
  • condiţiile de păstrare;

Temperatura de păstrare a conservelor, optimă este până la plus 15 grade Celsius, dar să nu fie mai mică de 0 grade Celsius,  iar pentru semiconserve de la minus 6 pînă la plus 6 grade Celsius

  • Nu cumpăraţi conserve fără etichete, în cutii ruginite, cutii deformate, bombate şi cu ermeticitatea deteriorată.
  • Nu consumaţi conserve şi semiconserve din peşte înainte de a verifica aspectul exterior (miros, culoare), precum şi conţinutul (gustul), consistenţa (uniformitatea şi densitatea) acestora.

Sortimentele de peşte sunt însoţite obligatoriu de certificat de confirmitate privind calitatea, originea acestuia şi valabilitatea, eliberat sub responsabilitatea operatorului economic furnizor.

În situaţia în care consumatorii constantă necomformităţi privind calitatea produselor alimentare achiziţionate se recomandă solicitarea medicilor veterinari arondaţi, sau specialiştii în domeniu din cadrul D.S.V.S.A. judeţeană, pentru a se intervenii operativ şi efficient.

Dr. Penţea Ioan  -  Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari din Judeţul Sibiu