În perioada Postului premergător Sărbătorii de Paște, populația care respectă această tradiție creștină solicită pentru consum produse alimentare specifice, respectiv produse de morărit și panificație, produse de patiserie și zaharoase, soia, fasole, mazăre, legume, fructe, verdețuri proaspete, alimente conservate, ciuperci, produse naturiste, solicitare care determină operatorii din domeniul alimentar să pună pe piață cantități mai mari de astfel de alimente decât în mod obișnuit.

Având în vedere volumul mare de produse alimentare din aceste sortimente, care se regăsesc la procesare sau în distribuție pe piața de consum, există riscul ca pe parcursul lanțului alimentar să fie supuse contaminării cu microorganisme sau prin substanțe chimice (contaminanți naturali care sunt introduși accidental sau prin tratarea inadecvată a alimentelor) respectiv prin:

• contaminare biologică – bacterii, fungii, viruși sau paraziți;
• contaminanți chimici – care includ substanțe chimice provenite din mediu, contaminanți, metale grele sau alte reziduuri.

Din acest motiv este absolut necesar ca siguranța produselor alimentare să poată fi obținută și controlată prin metode care să asigure identificarea și înlăturarea pericolelor potențiale de contaminare, înainte de consumul produsului finit.

Legislația și regulile din domeniul siguranței alimentelor pe întregul lanțul alimentar obligă operatorii din acest domeniu de activitate să garanteze că alimentele sunt sigure pentru consumatorul final și nu prezintă risc pentru sănătatea populației.

În aceeași măsură, pentru prevenirea apariției unui disconfort alimentar sau a unor toxiinfecții alimentare sunt responsabilizați, în contextul normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, și consumatorii de alimente specifice acestei perioade, cu respectarea unor recomandări care se referă la:

-          achiziționarea alimentelor de origine non-animală specifice postului numai din spații sau unități înregistrate sanitar-veterinar, care garantează, prin examen de specialitate, calitatea şi salubritatea acestora, evitând comerțul „stradal“ (atenție la ciuperci, urzicuțe, sucuri sau diferite produse conservate la domiciliul unor comercianți neautorizați);

-          citirea cu atenție a instrucțiunilor de pe etichetele produselor alimentare ambalate, care în mod obligatoriu trebuie să conțină informații privind elementele componente, modul de păstrare, prepararea corectă și termenul de valabilitate;

-          păstrarea corectă a alimentelor pentru a evita deprecierea calitativă, în frigider, în spații uscate, la temperaturi optime, după caz;

-          păstrarea în condiții de maximă igienă a tuturor suprafețelor destinate preparării alimentelor (mese, blaturi, veselă etc.);

-          folosirea la prepararea alimentelor numai a apei potabile;

-          spălarea atentă a fructelor, zarzavaturilor și verdețurilor folosite în rețetele culinare sau când acestea se consumă crude;

-          asigurarea condițiilor de protecție necesare evitării oricărui contact între alimentele destinate consumului și insecte, rozătoare sau alte animale;

-          gestionarea corectă a resturilor menajere.

Cu referire la aprovizionarea cu pește sau produse din pește, alimente care se pot consuma în anumite zile din perioada Postului, atenționăm ca populația să cunoască următoarele:

Peștele se comercializează în stare vie, refrigerată, congelată, sărată, uscată, afumată, marinată, conservată etc. Comercializarea acestuia este admisă numai în unități specializate sau secții ale magazinelor alimentare înregistrate sanitar-veterinar.

• Peștele în stare vie se păstrează în vase speciale cu apă nu mai mult de 24 de ore.
• Suprafața peștelui trebuie să fie curată, fără lovituri și semne de boală, solzii de culoarea naturală, caracteristică speciei date, și să fie lipiți strâns de corpul peștelui.
• Nu cumpărați pește dacă are ochii tulburi sau urechile dezlipite de branhii, dacă are un miros specific neplăcut, iar la apăsare degetul intră cu ușurință în carne, lăsând urme care nu mai revin la normal.
• Peștele refrigerat este acel pește la care temperatura corpului în profunzimea țesutului muscular variază de la minus un grad Celsius la plus 5 grade Celsius.
• Nu cumpărați pește refrigerat cu leziuni mecanice, cu consistență slab compactă, cu miros de fermentare în branhii, cu prezența stratului exterior mucilaginos (cleios).
• Peștele congelat se consideră acel pește procesat la care temperatura în profunzimea țesutului muscular este coborâtă până la minus 18 grade Celsius, cu menținerea calității gustative și a valorii nutritive a peștelui viu.
• Nu cumpărați pește congelat cu prospețime îndoielnică, cu miros de rânced, cu nuanță gălbuie a pielii și a stratului de grăsime, precum și cu gust amar.
• Verificați pe etichetă data recoltării și data congelă
• Peștele în conserve și semiconserve ambalat în cutii metalice sau din sticlă este divers: conserve naturale, conserve din pește în suc propriu, conserve din pește cu adaos de ulei vegetal, conserve din pește în sos de tomate, şprot în ulei, semiconserve cu diferite adaosuri și multe altele.
• Nu cumpărați conserve fără etichete, în cutii ruginite, cutii deformate, bombate și cu ermeticitatea deteriorată.
• Nu consumați conserve și semiconserve din pește înainte de a verifica aspectul exterior (miros, culoare), precum și conținutul (gustul), consistența (uniformitatea și densitatea) acestora.
• Sortimentele de pește sunt însoțite obligatoriu de certificat de conformitate privind calitatea, originea acestuia și valabilitatea, eliberat sub responsabilitatea operatorului economic furnizor.

În perioada cu tradiții religioase (cum este Postul Paștelui) personalul de specialitate din cadrul serviciilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor se implică cu profesionalism în protejarea populației, prin monitorizarea și intensificarea acțiunilor de control tematic, urmărind respectarea normelor de funcționare și igienă în obiectivele furnizoare de materii prime, în unități de procesare, unități de depozitare și comercializare, piețe agroalimentare și alte obiective care pot fi considerate în anumite condiții cu risc alimentar.

În situația în care consumatorii constată neconformități privind calitatea produselor alimentare achiziționate, se recomandă solicitarea medicilor veterinari arondați sau a specialiștilor în domeniu din cadrul DSVSA județeană pentru a se interveni operativ și eficient.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Crescătorii de ovine încep să își facă primele calcule privind prețul mieilor în acest an. Ciobanii spun că fătările la oi deja au început în anumite zone, decurg bine, iar în acest an mieii vor atinge până la Sărbătorile Pascale greutatea optimă pentru vânzare. Fie că vând direct de la stână sau în spații special amenajate din piețe, pentru carcasă, crescătorii de ovine și-au făcut deja o idee privind prețul pe care îl vor cere de Paști.

În contextul inflației mari și a creșterii prețurilor la alimente, și masa de Paște va fi mai scumpă în acest an. Desigur, mai sunt circa 3 luni până la Sărbătorile Pascale, dar costurile mâncării se majorează continuu. Crescătorii de animale anunță astfel prețuri mai mari față de anul trecut pentru carnea de miel. Ei precizează că nu au încotro și trebuie să vândă mai scump ca urmare a creșterii costurilor la cereale și inputuri, astfel că trebuie să își acopere cheltuielile și să mai facă și profit. În anul 2023, Paștele ortodox va fi sărbătorit pe 16 aprilie, iar cel catolic pe 9 aprilie.

Investiție de 50.000 lei pentru un efectiv redus de Țurcane breze

Andreea Florentina Acsinciuc din comuna Vața de Jos, județul Hunedoara, ne spune că a crescut printre oi.

„Am avut prima dată Țurcane oacheșe, bucălăi și băle. În urmă cu 4 ani le-am vândut și am început cu doar două oi Țurcane breze, dar cu timpul le-am înmulțit, am mai achiziționat, iar în prezent avem un efectiv de 70 de Țurcane breze. Ne-am axat pe această rasă datorită faptului că producția de lapte este mai mare ca la celelalte Țurcane. Și greutatea mieilor la fătare este mai mare în comparație cu mieii de la celelalte varietăți. Majoritatea mieilor îi vindem în alte zone, berbecuții mai precis, iar mieluțele le păstrăm pentru reproducție. Această varietate de oi sunt puțin mai pretențioase, dar trebuie neapărat hrană bună și condiții, mai ales pe timpul iernii și în timpul fătărilor. Investiția ne-a costat până în prezent undeva la 50.000 lei, iar un asemenea exemplar poate să intre 1.000 și 5.000 lei, chiar și mai mult. De toată ferma mă ocup eu împreună cu soțul. Pe viitor am vrea să ne extindem și să ajungem la un efectiv de 250 oi mame. Prețul mielului anul aceasta va fi undeva între 20-22 lei kg în viu și în jur de 40 lei/kg/carcasă“, spune crescătoarea.

Lipsa forței de muncă rămâne primordială

Din județul Hunedoara ajungem în județul Constanța, în comuna Adamclisi, la ferma crescătorului Ștefan Mocanu, care se ocupă cu creșterea oilor de la vârsta de 11 ani.

„Am 20 de ani de ciobănie, am plecat de la un efectiv de 70 de capre și o mieluță care sugea la capre; acum am un efectiv de 450 capre și 500 de oi, lucrăm în familie și avem și doi ciobani. De la an la an este tot mai greu din mai multe cauze: lipsă de oameni, fermierii mari nu ne lasă pe miriște, islazul comunal se ară și nu se ia nicio măsură, statul nu ne ajută la timp. Anul trecut am dat 7 lei la tuns / oaie și apoi i-am dat foc; laptele îl dăm la Olympus de 9 ani, cu un preț de nimic. Îmi doresc să le înmulțesc, să ajung măcar la vreo 1.000 de oi și 500 capre, dar nu avem cu cine, nu sunt oameni, din ce în ce este tot mai greu, din toate punctele de vedere. Toate s-au scumpit anul acesta. Dacă anul trecut a fost 30 lei / kg / carcasă și 15 lei / kg în viu, la Paște sperăm să ajungem 35 / kg / carcasă și 20 lei / kg / viu, altfel nu mai putem merge înainte“, adaugă hunedoreanul.

Un alt crescător este Ionel Dobrea din comuna Vetrișoaia, județul Vaslui, care deja a pus la vânzare 180 de miei, rasa Țigaie, și zice că cere prețul de 20 lei / kg în viu, dar nu știe dacă acest preț este unul corect și nici nu a apucat să se consulte cu colegii de breaslă.

Costi Totto din Cluj-Napoca este de părere că în țara aceasta nu o să fie niciodată ciobanii și fermierii uniți pentru că sunt foarte mulți care trăiesc din asta și nu au ce face, iar acest lucru strică piața. „Spre exemplu, eu am 150 de femele, dacă este preț bun vând, dacă nu, nu! Dacă fermierii ar fi uniți s-ar schimba lucrurile! În Anglia, Turcia, Germania, Franța, prețurile la carnea de miel încep de la 10-15 euro / kg“, adaugă crescătorul.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ieșenii vor scoate mai mulți bani din buzunare, anul acesta, pentru masa de Paște. Crescătorii de ovine din Iași vor vinde carnea de miel cu prețuri mai mari cu 30-40% față de anul trecut. Primele luni din 2022 au adus scumpiri în agricultură, pe fondul crizei din energie. Totodată, războiul din Ucraina riscă să genereze o adevărată criză alimentară, în special pe piața cerealelor. Prețul furajelor a crescut, prețurile la îngrășăminte și carburanți au crescut și ele foarte mult, ceea ce va duce, automat, la majorarea prețului cărnii de miel.

Cauzele scumpirii

Alexandru Pașaniuc din comuna Țibănești, județul Iași, este un tânăr crescător de ovine și caprine, cu un efectiv de 400 capete, întors din străinătate pentru a le oferi ieșenilor produse din cheag natural. Acesta susține că seceta și frigul de anul acesta au determinat scumpirea prețului la miei. „Noi vindem anul acesta cu 30 de lei kilogramul, în viu. Ne temem că nu vor crește mieii suficient până la Paște. Voi avea un efectiv de cca 150 de capete. Am deschis deja lista cu clienții care vor să cumpere“, susține Alin Pașaniuc.

Un crescător din comuna Erbiceni, sat Totoești, județul Iași, spune că a resimțit scumpirile pe bandă rulantă atât la furaje, cât și la motorină. Florin Gaman s-a apucat de creșterea ovinelor în urmă cu 16 ani și a început cu un efectiv de 120 de oi, iar mai târziu a ajuns la un efectiv de peste 500 de oi. „Am început cu rasa Karakul și după am schimbat-o cu rasa Țurcană, varietatea Bucălae, rasă pe care o am și acum. Produsele pe care le facem sunt cașul, telemeaua și urda și le distribuim în două piețe din Iași și la clienți acasă, în funcție de cerere. Pe viitor sper să pot menține același efectiv, dar știu că va fi foarte greu din cauza scumpirilor. În acest moment, fătările sunt pe terminate, în proporție de peste 97%. După cum se estimează, kilogramul de carne de miel va fi 18 lei/kg în viu și 35 lei/kg în carcasă.“

Majorarea prețului va acoperi costurile din ce în ce mai mari

Ionuț Acostăchioaie din Focuri, județul Iași, se ocupă cu creșterea ovinelor din tată în fiu, iar în prezent fătările din ferma sa s-au finalizat. „Tatăl meu de mic are oi și ducem tradiția mai departe. În prezent avem un efectiv de 500 de oi, rasa Țurcană, varietatea Bucălae. Mieii îi mai sacrificăm la Paști, mai dăm și la tir, iar cu cașul mergem la piață. Cât despre lână, nu avem cum să o valorificăm, de aceea o ardem. Kilogramul de miel cred că o să ajungă 40-45 lei/kg în carcasă și între 20-24 lei/kg, în viu.“ Rămâne de văzut însă câți români își vor putea permite să pună pe masa de Paște carne de miel, având în vedere noile prețuri preconizate.

Casete

Crescătorii de ovine și caprine primesc de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) ajutorul național tranzitoriu pentru sectorul zootehnic, stabilit anul acesta la 4,73 euro pe cap de animal, adică 23,40 lei. De asemenea, crescătorii din Iași pot depune cererile unice de plată în campania derulată de APIA în perioada 15 martie – 15 mai 2022. Ca și în anii precedenți, agricultorii se vor înscrie în aplicația IPA online, un program informatic gratuit care îi permite fermierului să completeze electronic cererea unică de plată.

Aplicația IPA poate fi folosită oriunde există un computer conectat la Internet: la domiciliu, la sediul exploatației, la Primărie, la centrul APIA. IPA online pune la dispoziție lista parcelelor pentru care agricultorul a solicitat sprijin în anul anterior, cu suprafețele determinate în urma controalelor realizate de specialiștii Agenției, precum și schița parcelelor agricole. Crescătorii nu mai trebuie să se prezinte la sediul APIA să depună cererile de plată.

Beatrice Alexandra MODIGA

În frumoasa Bucovină este situat Muzeul Oului Vama, considerat ca fiind cel mai mare muzeu de acest gen din lume. Este un loc unic, de unde n-ai vrea să pleci poate decât după câteva ceasuri bune în care ai privit oul din alte perspective, dar parcă nici atunci, pentru că sigur ți se va părea că ai omis detalii importante. Fondatoarea acestui muzeu este Letiția Orșivschi Heiser, o doamnă în adevăratul sens al cuvântului, care nu transmite mai departe doar tradițiile din zonă, ci aduce în fața turiștilor obiceiuri de realizare a ouălor din toată lumea.

Înainte de a porni în incursiunea poveștilor cu și despre ouăle pe care le putem vedea la Vama, aș vrea să aflăm o parte din povestea Letiției Orșivschi Heiser, pentru că da, omul sfințește locul și, dincolo de talentul pe care-l transpune pe coaja fiecărui ou pe care-l lucrează, a reușit în cei aproximativ 28 de ani de activitate să adune o adevărată comoară. Începuturile pe acest drum au fost alături de bunica, iar atunci lucra doar ouă cu tuș și realiza în special motive florale. În timp, doamna Letiția a devenit unul dintre cei mai apreciați artiști ai României și a reprezentat țara cu mândrie peste tot în lume.

„Sunt profesor de artă textilă și decorativă, absolventă a Facultății de Textile-Pielărie a Universității «Gheorghe Asachi» din Iași, promoția 1991, dar și a patru masterate în cadrul universităților din Suceava și București. M-am născut la Vama, am profesat la București timp de 5 ani după care, născându-l pe fiul meu Rareș, am revenit acasă pentru perioada de maternitate. În acel timp, asociația belgiana OVR - Organisation Village Roumain căuta locuri frumoase din România pentru a dezvolta o rețea de turism rural. Aflată la Vama, care era propusă drept comuna de referință pentru turismul bucovinean, delegația OVR a dorit să includă și casa părinților mei în acest circuit turistic rural pentru că existau camere spațioase ce puteau fi oferite spre închiriere, exista  baie pe fiecare nivel și dețineam și un muzeu de familie, cu exponate care au aparținut bunicilor și străbunicilor, mama fiind nepoata Mitropolitului Nectarie Cotlarciuc.

Printre obiecte vechi, costume populare, covoare, ștergare și icoane, în covată erau expuse  ouăle sfințite de familie de-a lungul timpului. Dorindu-și cei din delegație astfel de ouă, mama a refuzat să le ofere, însă le-a sugerat să își aleagă fiecare modelul preferat pe care eu, acasă fiind, puteam să-l reproduc pe un ou golit de conținut. Atunci când au revenit, fiind mulțumiți de rezultatul muncii mele, mi-au propus să organizez ateliere și să fac demonstrații turiștilor care aveau să fie cazați în zonă. Astfel, primele mele demonstrații de închistrire a ouălor s-au desfășurat în muzeul de familie, însă pentru că era un loc mic cu obiecte valoroase, iar turiștii veneau însoțiți de copii de toate vârstele, s-a impus organizarea demonstrațiilor într-un spațiu mai mare. Așa că în casa renovată a străbunicilor am primit primele grupuri mai numeroase. Tot acolo, la sugestia turiștilor, am amenajat un colț unde am pus 2 vitrine cu ouă. Într-o vitrină erau expuse ouăle vechi, din covata familiei, în alta cele lucrate de mine după modelele vechi. Cele 2 vitrine aveau să fie completate ulterior cu exponate internaționale care provin din 82 de țări ale lumii, fie achiziționate în călătoriile din țările pe care le-am vizitat, fie primite în dar de la turiști, de la diverse personalități sau delegații oficiale“, a declarat doamna Letiția.

Oul, dar pascal

Așa a început povestea celui mai mare muzeu dedicat oului, iar în acest moment colecția familiei reunește 15.000 de exponate. Ouă din 82 de țării ale lumii, realizate prin diverse tehnici, de diferite dimensiuni, culori și mărimi. Însă cred că tehnica pe care o îndrăgește cel mai mult este cea a cerii în relief, despre care mi-a spus încă de când am vizitat-o prima dată că este tehnica ce presupune aplicarea a 6 straturi de ceară, dar nu întâmplător, ci pentru că în Bucovina această cifră înseamnă cele 6 zile de lucru, în care Dumnezeu a creat lumea.

Practic, în cadrul acestui muzeu poți vedea adevărate opere de artă, deci mai mult decât ideea oului ca dar pascal. Este greu de imaginat și de explicat câte simboluri și imagini pot fi văzute pe aceste exponate pentru că nu doar costumele populare și motivele tradiționale sunt transpuse pe coaja ouălor, ci și imagini și simboluri din diverse culturi. Și pe mine, la fel ca pe majoritatea turiștilor, alături de ouăle vechi, parte din „zestrea“ familiei, m-au impresionat cu adevărat ouăle de struț transformate în capelă, cele transformate în cutii muzicale ori cutii pentru bijuterii, în suporturi de parfum, dar și caruselele care funcționează. La fel de impresionante sunt și colecțiile speciale precum cele din cristal de Sankt Petersburg, cristal de Bohemia ori cristal de Rosenthal, dar și cele din colecția Franklin Mint, precum și ouăle realizate în tehnica Cloisonné.

Mi-am dorit să aflu de la dumneaei care tehnică ori ce motiv îi place în mod deosebit să lucreze, așa am aflat și cum și-ar defini cartea de vizită: „În afară de elementul crucii, cred că mă reprezintă foarte mult și coada de păun despre care știm că este simbolul frumuseții interioare. Deci cred că acesta ar putea fi cartea mea de vizită. Mereu am lucrat cu toată inima și fără a mă gândi nici la costurile pe care le presupune fiecare lucrare și nici la ceea ce înseamnă efort din partea mea. Dar, pentru că sunt profesor de artă textilă și decorativă, nu lucrez niciun ou fără să mă gândesc la mesajul pe care îl sugerează.“

O viață care pornește dintr-un ou

Ultimii doi ani nu au semănat cu nimic din ceea ce am trăit până acum, iar pentru fiecare dintre noi ceea ce însemna viața zilnică nu a mai fost la fel. Știm că în mare parte artiștii au avut cel mai mult de suferit, însă unii dintre ei au reușit să depășească perioada într-un mod cât se poate de productiv.

„Eu nu am simțit deloc pandemia pentru că la Vama există pensiuni unde au fost mereu turiști, exceptând perioada în care județul Suceava se afla pe lista roșie. Bineînțeles că am creat condiții speciale pentru turiști, am avut un program mai redus, dar și înțelegere din partea lor. Însă, pentru că am avut timp, am reușit să finalizez amenajarea unei case tradiționale. De aceea muzeul dispune acum de spațiu triplu, peste 800 mp, unde avem aproximativ 15.000 de exponate. Am optat pentru o altfel de amenajare, față de primele încăperi. Există acum o zonă special dedicată mănăstirilor, dar și minorităților din Bucovina. Am mai amenajat altă încăpere unde am expus costume populare atât din Vama, cât și din Bucovina, unde apare viața țăranului bucovinean care la hora satului își găsește jumătatea, urmând ca pe parcursul vieții să lucreze pământul, apoi am ilustrat familia care lucrează pentru zestrea fetei, toate simbolizate prin diverse obiecte.

Există și o cameră unde am expus doar lucrările mele pentru că la multe expoziții internaționale avem câte o temă unică și acele lucrări nu am avut unde să le încadrez de-a lungul timpului în muzeul inițial, așa că le-am expus acum, în altă manieră. Foarte apreciată este crucea pascală, gândită cu vitrină, care domină încăperea și în interiorul căreia am pus doar exponate pe care apare simbolul crucii. Există și zone cu ouă mai noi, cărora le-a fost adăugată foița de ceară; am amenajat și o zonă cu tablouri pentru că nu demult am avut și prima expoziție de acest gen, așa că în tablouri am respectat anumite tonuri și am creat ouă în concordanță cu acestea pentru a avea un tot unitar. Există și o încăpere pe care o denumim casa mare, unde am lăsat soba tradițională și am expus elemente vechi.

Desigur că există și o zonă mai nouă cu acele ouă de struț care au apărut mai târziu și astfel am amenajat și un candelabru format din 5 ouă de struț. Tot aici există și colecția internațională, o zonă dedicată copiilor, una de diplome, una de povești; fiecare are povestea ei pentru că mereu încercăm să surprindem vizitatorii. Încăperea dedicată diplomelor și aparițiilor internaționale, dar și anumitor ouă speciale pe care le-am creat pentru diverse evenimente. Adică evenimentul este însoțit nu doar de imagini de acolo sau diplome, ci și de oul pe care l-am creat pentru acel eveniment este deosebită. Există și o mică expunere cu personalitățile care ne-au călcat pragul, dar pentru că nu aveam spațiu am creat și albume și cine dorește poate să le vadă pe fiecare. Deci pot spune că am avut doi ani foarte productivi“, a declarat artista din Bucovina.

Deoarece, adeseori clase de copii vin să viziteze tot mai des muzeul, doamna Letiția s-a gândit să-i surprindă cu o expoziție inedită unde sunt prezentate ouă pe care apar personaje pe care cei mici le cunosc: Harry Potter, Angry Birds, Spiderman etc., alături de personaje din basmele și poveștile populare.

Colecția internațională a muzeului s-a îmbogățit și ea pentru că au fost aduse noi exponate de porțelan de secol XIX, și mai mult decât atât, în cadrul unei licitații online doamna Letiția a achiziționat fragmente de ou de dinozaur ce provin din Cretacic.

Urmează expoziții temporare

Orice artist dorește să creeze mai mult pentru că vrea ca de la an la an să prezinte noutăți turiștilor fiindcă nu puțini sunt cei care revin la Vama; de aceea simte că trebuie să-i surprindă și să-i încânte mereu. Așa că, începând cu aceste Sărbători Pascale, doamna Letiția va organiza și expoziții temporare, pentru că, în afara ouălor deja expuse în muzeu, mai are și alte câteva sute de exemplare pe care nu a reușit să le încadreze niciunde deoarece sunt și exponate de mari dimensiuni. Așa că, într-o zonă de trecere, pe care nu a folosit-o până acum pentru expoziție, s-a gândit să organizeze expoziții pe diverse teme care nu vor avea statut permanent. Prima astfel de temă este intitulată Păpuși. 

Cei interesați să aibă în propria colecție ouă realizate la Vama, semnate de doamna Letiția, trebuie să știe că le poate achiziționa de la muzeu sau atunci când există expoziții unde dumneaei participă. În prezent nu mai realizează foarte multe comenzi speciale, ci colaborează doar cu câteva firme pentru care realizează ouă ce se oferă în dar pentru Sărbătorile Pascale.

La muzeu este ajutată de fiul său, care este cel mai important sprijin al acesteia. De asemenea, turiștii sunt întâmpinați de sora dumneaei, Cătălina, dar și de o fostă elevă. De fapt, pot spune că într-un astfel de muzeu cei care îi întâmpină pe turiști trebuie să aibă puterea de a le transmite ceea ce artistul principal înțelege prin opera sa, iar dumnealor fac acest lucru. Pentru că da, pasiunea pentru tradiții poate fi transmisă și prin vorbe.

„Avem foarte mulți turiști străini. Mulți vin din Elveția, dar ne-au vizitat și foarte multe familii de francezi și olandezi care vin în România pe cont propriu, dar și grupuri organizate, chiar dacă grupuri mai mici. Noi colaborăm și cu diverse agenții și în ultimul an chiar a fost neașteptat de bine din acest punct de vedere. Bineînțeles, am observat că s-a mărit și interesul turiștilor din țara noastră, ceea ce ne bucură. Noi credem că prin ceea ce am reușit să facem în ultimul timp putem să-i surprindem plăcut și pe cei mai pretențioși turiști. Construcția nouă respectă stilul tradițional, am folosit piatră de Vama, lemn vechi și bine păstrat, chiar am pus suflet. Așa că eu zic că în prezent totul este foarte bine structurat, spațiile sunt atent amenajate, vitrinele sunt altfel iluminate, tocmai pentru a pune în evidență oul“, a mai punctat doamna Letiția.

Și cum în lume lucrurile încep să reintre pe făgașul normal, doamna Letiția a redevenit ambasadorul ouălor închistrite și a participat deja la 3 expoziții în Germania, Franța și Elveția.

Mi-a plăcut foarte mult cum s-a încheiat discuția cu dumneaei pentru că a spus o replică pe care eu o văd ca pe o invitație pentru toți turiștii: „Eu sunt omul închistritului ouălor, nu al cuvintelor.“ Adică, aș îndrăzni să spun eu, cei care doresc să o cunoască cu adevărat trebuie să-i vadă lucrările acasă, la Vama.

Larissa DINU

GALERIE FOTO

Puţine simboluri sunt dăruite cu atâtea înţelesuri precum Oul de Paşte.

„Orice viață se naște dintr-un ou“, spuneau latinii și, peste tot, în vechile credințe, din Grecia și Mespopotamia până în Anzi, oul înseamnă începutul vieții pe Pământ.

În tradiția populară românească oul este creație, echilibru, fecunditate, veșnică reînnoire și renaștere... În credințele străvechi oul avea și puteri miraculoase, vindecătoare, de alungare a răului, de putere şi de spor. Dar, înainte de toate, a rămas un simbol creștin, cu înțelesuri adânci, care pleacă de la jertfa supremă și învierea lui Iisus. Etnograful maramureșean Pamfil Biltiu spune că legendele românești despre oul de Paște pleacă de la scena biblică a crucificării. „În folclorul nostru se zice că Maica Domnului a vrut să-i înduplece pe cei care-l chinuiau pe Iisus și s-a dus la crucea Mântuitorului cu un coș de ouă ca să-i înduplece pe cei care-l chinuiau. A pus coșul lângă cruce și ouăle s-au înroșit de la sângele scurs din rănile lui Iisus. Credința populară spune că de atunci se fac ouă roșii.“

Chiar dacă pare să fie o găselniță din Evul Mediu, transmisă epocii moderne, ouăle pictate au apărut în Antichitate. În străvechea Persie erau folosite la sărbătorirea Anului Nou care corespundea, în calendarul persan, echinocțiului de primăvară. Ouăle vopsite sau încondeiate le regăsim, apoi, în Egipt și în Roma A.

Oul încondeiat, simbol al satului

La noi se mai află locuri unde oul de Paște s-a transformat, cu timpul,  într-o adevărată artă sau chiar într-un simbol local. Cel mai reprezentativ, din acest punct de vedere, este satul Ciocănești din Bucovina, unde motivele de pe ouăle încondeiate le regăsim și pe case. Peste 30 de meșteri încondeiază încă ouă la Ciocănești și în satele din vecinătate. Cristina Timu s-a apucat de încondeiat în urmă cu peste 20 de ani. Am învățat de la o bătrână pricepută din sat. „La noi în zonă se moștenește din generație în generație. Încerc să transmit și eu tradiția mai departe, am învățat-o pe fetița mea să încondeieze.“ O altă încondeietoare pricepută este Elena Vențel. Ne mărturisește că avea doar 15 ani când s-a apucat de încondeiat. Motivele le-am deprins de la bătrânele satului. „Tehnica am învățat-o de la o vecină, care era vestită pentru meșteșugul ei. Ea ne spunea să învățăm pentru că ne va prinde bine, cândva, și a avut dreptate.“

La Ciocănești se află și un muzeu al ouălor încondeiate, unic în țară. Marinela Niculiță este custodele muzeului și cunoaște povestea întregii colecții, cu mii de exponate din Bucovina, dar și din alte zone ale țării.

„În colecție avem ouă care au și o sută de ani vechime, provenite dintr-o colecție particulară care a fost donată muzeului. Dar avem și exponate foarte reușite făcute de copii. Motivele de pe ouă sunt foarte diverse, de la crucea pascală la spicul de grâu, motive stelare sau solare, brâie cu motive geometrice pe care le găsim și pe casele de la noi din Ciocănești. Cel mai vechi stil de încondeire este cu ceară de albine. În primă fază se golesc ouăle, se spală bine, se desenează motivele pe un fond alb, cu ceară, apoi se scufundă în băi succesive de culoare. Se țin, apoi, deasupra unei surse de căldură, se va topi ceara, se șterg cu un șervet și oul încondeiat este gata. Gospodinele pot lucra și două-trei zile până termină un ou mai mare, de rață sau de gâscă, dar le trebuie o săptămână dacă vor să încondeieze un ou de struț.“

Pentru a nu pierde tradiția din ultimii 20 de ani, comuna suceveană găzduiește în fiecare an, în preajma Paștelui, un festival al ouălor încondeiate și al tradițiilor legate de acestea, unde sunt invitați meșteri populari și specialiști în etnografie și folclor din toată țara.

Încondeietoarele din Țara Lăpușului

Trecem munții și vom continua povestea noastră în zona Lăpușului. Aici tehnica încondeierii ouălor sau împistrirea, cum spun localnicii, este diferită de cea din Bucovina, iar coloritul și motivele care apar pe ou au semnificații străvechi. Tradiția se mai păstrează doar în câteva sate. Cupșeniul este un cătun piedut printre colinele înalte ale Lăpușului. Poate de aceea aici s-a păstrat cel mai bine această tehnică specială a încondeierii. Într-o căsuță bătrânească de la marginea satului, Mariana Butcure este una dintre puținele femei care mai știu să încondeieze. Etnologul Pamful Bilțiu, care ne-a însoțit la Cupșeni, ne povestește că, pe vremuri, se încondeiau ouă în toată zona Lăpușului. „Erau vopsite în culori vegetale, de la roșu la galben sau chiar în negru. Culorile le scoteau din coji de ceapă, flori de mac, coajă de nuc sau de arin. Se spălau cu paie de ovăz, apoi se desenau pe ele diferite motive. Printre motivele specifice zonei regăsim și unelte din gospodărie, plugul stilizat, grebla sau suveica de la războiul de țesut.“ Pe ouă descoperim și motive din alte regiuni ale țării. „Sunt și motive florale sau stelare, ne explică Mariana. După ce facem motivele cu ceară le scufundăm în vopsea, le lăsăm să se usuce, apoi dăm ceara jos de pe ele și, ca să lucească frumos, le dăm cu slănină sau ulei.“

„La Ungureni, în satul vecin, dar și în alte sate din Lapuș cojile de ouă se aruncă pe drum“, ne spune Maria Buda, una dintre ultimele încondeietore. „Se aruncă cojile pe drum ca sa fie găinile cu spor la ouat, așa cum umblă pe drum trecătorii. Se aruncă și pe apă, ca să aducă spor în casă și să vestească Învierea Domnului.“

Ouăle roșii din ținutul cengăilor

La Ghimeş, în ținutul ceangăilor, aproape de monumentul lui Emil Rebreanu şi de Pădurea spânzuraților, un ou de Paşte uriaş, așezat lângă șosea, stârnește, în fiecare an, curiozitatea trecătorilor. Aici s-a organizat, până anul trecut, în preajma marii Sărbători creștine, un mare concurs de încondeiat ouă la care participau, cu mic, cu mare, localnicii din satele dimprejur. „Am făcut și un atelier de încondeiat pentru a ne păstra tradițiile și a duce mai departe această adevărată artă a încondeierii. Au venit  foarte mulți copii care învață repede cum să mânuiască chișița, instrumentul special de încondeiat“, ne spune Perică Pal, cel care a inițiat festivalul și care a reușit, în urmă cu trei ani, să ducă acest simbol pascal de pe Valea Trotușului până la Vatican.

Încondeiatul ouălor este o tradiţie veche în satele ceangăilor din Harghita și Bacău. Oamenii ţin la respectarea cu stricteţe a modelelor şi tehnicilor tradiţionale, transmise din bătrâni. Aici toate ouăle sunt roșii, iar motivele desenate cu chișița sunt specifice zonei: trandafirul, bradul, șarpele sau masa Domnului sunt câteva dintre ele și le găsim doar aici.

Oul cu mărgele

În satele de pe Valea Mureșului se fac ouă din lemn, îmbrăcate în mărgele. Tehnica ne-o explică meșterul popular Maria Culcear: „Îmi amintesc că mama și bunica lucrau cu mărgele, în special costume populare. M-am gândit și eu, cum am văzut la alții, că pot să pun mărgele pe ouăle din lemn. Motivele sunt tradiționale, sunt cele pe care le găsim și în portul popular.“

Și ne întoarcem la istorie. Documentele ne spun că primele ouă lucrate cu mărgele și pietre prețioase au apărut la curtea imperală rusă. Meșteșugite cu un rafinament artistic deosebit, celebrele ouă Fabergé erau la modă în lumea aristocratică rusă la sfârșitului secolului al XIX-lea și au rămas cele mai scumpe ouă de Paște din istorie. Și în Ținutul Năsăudului, la Salva, în preajma Paștelui se fac ouă cu mărgele, dar lucrate după gustul și priceperea țăranului român. Motivele sunt cele pe care le regăsim pe costumele populare năsăudene.

Aurul regilor și aurul câmpului

La Salva, ca în multe regiuni din Ardeal, se păstrează și tehnica străveche a vopsirii ouălor cu coji de ceapă. Pentru împodobirea lor se culeg frunze și plante care apar printre primele primăvara, pe câmp.

Virginia Linul, cunoscut meșter popular, ne spune că „după ce gospodinele aduc ouăle direct din cuibar sau din cămară se culeg trifoi, frunze de păpădie, salată sălbatică și tot felul de buruieni care pot să dea o formă frumoasă oului. Plantele se așază pe ou într-un ciorap și se lasă la fiert în coji de ceapă. Când le scoatem, le dăm luciu cu slănină. Cele mai frumoase se duc de Paște la biserică sau se dau la copii.“

Și ne întoarcem iar la istorie. Se spune că primele ouă decorate cu frunze au apărut, cu sute de ani în urmă, la curtea regelui englez Eduard I, doar că frunzele erau făcute din aur. Țăranii noștri culegeau aurul câmpului și poate de aceea ne par mai expresive decât ouăle poleite de la curțile princiare…

Am făcut această excursie jurnalistică prin țară, în căutarea celor mai frumoase ouă încondeiate, pentru a ne reaminti că și în vremuri apăsătoare și triste există simboluri care ne pot bucura mintea și inima, măcar la ceas de Sărbătoare

În perioada 21.03.2021 – 28.04.2021, echipe de inspectori ANSVSA au efectuat, la nivel național, controale oficiale privind modul în care sunt respectate condițiile sanitare veterinare în:

• 11.334 de obiective din sectorul alimentar (carmangerii, măcelării, pescării, unități de alimentație publică de tip pizzerii, cantine, unități de catering, restaurante care livrează hrană preparată consumatorilor finali în sistem de livrare la comandă, cofetării, patiserii, hipermarketuri/supermarketuri, depozite alimentare, pensiuni turistice, piețe agroalimentare, centre prelucrare lapte integrate în cadrul exploatației);
• 3.180 de mijloace de transport destinate produselor alimentare şi animalelor vii;
• 89 de abatoare autorizate sanitar veterinar pentru sacrificare ovine la nivelul cărora au fost sacrificate 154.080 de capete tineret ovin/caprin;
• 43 de spații amenajate temporar pentru sacrificarea mieilor și iezilor la nivelul piețelor și fermelor în care au fost sacrificate 3.500 de capete tineret ovin/caprin;

În intervalul 21.03.- 28.04.2021, în România au fost sacrificați în total 157.580 de miei și iezi.

Deficiențele constatate de inspectorii Autorității, în urma controalelor efectuate, au fost sancționate prin aplicarea a 696 de sancțiuni contravenționale, care au însumat 3.026.905 de lei, emiterea a 8 ordonanțe privind suspendarea temporară a activității și a 37 de ordonanțe privind interzicerea desfășurării activității unor unități.

De asemenea, au fost aplicate măsuri de reținere oficială și au fost dirijate către unități de neutralizare 8.396 de kg de produse alimentare care nu respectau normele sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, din care 1.350 de kg de carne de miel expusă la comercializare fără expertiză sanitară veterinară şi 129.577 de ouă.

Dintre neconformitățile constatate și sancționate pot fi menționate următoarele:

• desfășurarea activităților în spații/unități neînregistrate sanitar veterinar;
• deficiențe referitoare la demonstrarea trasabilității produselor alimentare;
• etichetare necorespunzătoare;
• nerespectarea cerințelor generale de igienă;
• lipsa implementării corespunzătoare a programul de autocontrol;
• lipsa monitorizării temperaturii în depozit;
• utilizarea unor mijloace de transport neautorizate pentru transportul alimentelor;
• deficiențe privind elaborarea şi implementarea procedurilor bazate pe principiile HACCP;

• deficiențe structurale: vopsea exfoliată, gresie spartă, blat tranșare deteriorat;
• comercializarea peștelui cu termen de valabilitate depășit;
• carne de miel expusă la comercializare fără expertiză sanitară veterinară.

ANSVSA recomandă tuturor consumatorilor ca achiziționarea produselor alimentare să fie făcută numai din unități sau spații aflate sub control sanitar veterinar, cu respectarea măsurilor de distanțare socială privind prevenirea îmbolnăvirii cu virusului Covid-19.

Sursa: ANSVSA

Masa de Paște este mai mult decât un prilej de bucurie, este o filă de poveste scrisă alături de familie și persoanele dragi. Este unul dintre acele momente ale vieții de care îți vei aminti cu drag, de aceea totul trebuie să fie perfect. Conform tradiției, în această sfântă zi, nu trebuie să lipsească de pe masă preparatele din carne de miel, ouăle roșii, cozonacul sau pasca, ori alte bucate tradiționale care pot diferi în funcție de specificul fiecărei zonă geografice, dar nu trebuie să lipsească nici vinul. Știm că vinul înnobilează mâncarea, însă mai presus de atât, vinul este considerat o băutură sacră, un simbol al legăturii dintre om și Dumnezeu.

“Pentru fiecare dintre noi, masa pascală are o semnificație aparte. Tocmai de aceea noi credem că trebuie stropită cu vinurile potrivite. Bucătăria românească este excepțională, iar vinurile Domeniile Ostrov, produse din strugurii obținuți pe tărâmurile mirifice ale teraselor Dunării, nu sunt mai prejos. Ba chiar aș îndrăzni să spun că vinurile noastre pot transforma orice masă obișnuită, într-o masă de sărbătoare. Iubitorii de vin trebuie să știe că încercăm să oferim produse pe toate gusturile și că pot fi achiziționate din marile magazine sau online, așa că de aceste sfinte sărbători, îi îndemnăm să surprindă frumusețea Dobrogei într-un pahar de vin Domeniile Ostrov. Paște Fericit vă dorim vouă, iubitorilor de România și de frumos! Hristos a Înviat!” – Oana Belu, administrator Domeniile Ostrov.

Așadar, ouăle roșii, preparatele din carne de miel și vinul definesc masa pascală. Însă de ce elemente trebuie să ținem cont atunci când alegem vinul și de câte tipuri de vin avem nevoie pentru această masă de sărbătoare? Ei bine, conform etnologilor, pe masa de Paște se așază douăsprezece feluri de mâncare, iar cei mai buni somelieri adaugă faptul că o masă de asemenea amploare are nevoie de vinuri roșii, albe și rosé. 

Deși este răspândită ideea conform căreia vinul roșu este cel mai potrivit pentru această zi, ei bine, trebuie să știm că la începutul mesei, care începe de obicei cu ciocnitul ouălor și se consuma mai întâi pasca, diverse brânzeturi, legume și preparate din carne nu foarte grele, ori drob de miel, este bine să începem cu un vin tânăr, alb sau rosé.

În ceea ce privește vinurile albe, nu ar trebui să lipsească cele seci, iar din gama, Naiada, reprezentanții Domeniile Ostrov recomandă vinurile Sauvignon Blanc sau Crâmpoșie.

Primul dintre ele, Naiada Sauvignon Blanc, este un vin sec, aromat, care prezintă arome de citrice și note de flori de câmp, salcâm și miere. Are o culoare galben verzui, iar gustul său bine definit îl poziționează cu brio în prima parte a mesei pascale.

La fel de potrivit este și un pahar de Crâmpoșie, un vin obținut dintr-un soi vechi de struguri, atractiv și bine structurat. Vinul este rustic, bogat olfactiv și prezintă arome de fructe și legume verzi. Dacă nu vreți un vin alb pentru începutul mesei, atunci puteți opta pentru unul rosé, pe care, de altfel, îl puteți consuma pe tot parcursul mesei. Naiada Cuvée Rosé, este alegerea optimă în acest caz. Este un cupaj fresh, creat din soiurile Fetească Neagră și Pinot Noir, obținut prin metoda Saignée. Are o culoare plăcută, somon pal, este un vin tânăr, proaspăt, cu arome de cireșe coapte, căpșune și petale de trandafir.

Toate cele trei vinuri din startul mesei vor deschide apetitul și vor conduce plăcut la următoarea etapă, cea a vinurilor roșii.

Preparatele din carne de miel, friptura la cuptor cu sau fără sos, ori stufatul de miel, necesită un vin roșu complex, echilibrat cum ar fi vinul Naiada Fetească Neagră, ori Naiada Merlot. De ce aceste vinuri? Pentru că vor întregi festinul de sărbătoare. Feteasca Neagră din gama Naiada este acel vin elegant, roșu purpuriu, ce poate fi asociat preparatelor din carne de miel pentru că are tanini puternici, o tentă lemnoasă și catifelată, este bine structurat și are un postgust prietenos.

Vinul Naiada Merlot surprinde mai întâi prin culoarea sa deosebită, roșie purpurie, strălucitoare. Este suplu și atractiv, bogat în arome de fructe de pădure bine coapte. Are un buchet bine definit și complex, note echilibrate de cafea și piper, iar datorită taninilor bine structurați, oferă un postgust persistent.

Periplul culinar pascal nu poate fi complet fără deserturile tradiționale, cozonacul și, din nou, ca la începutul mesei, pasca. Și în această etapă a mesei este important vinul. Putem continua cu un vin roșu, mai lejer decât cele consumate la felul principal, ori ne putem întoarce la un pahar de rosé. Dacă rămânem în linia vinurilor roșii, atunci ar trebui să alegem un Pinot Noir. Vinul Pinot Noir din gama Naiada este sec, prietenos și fermecător, asemenea celei mai bune felii de cozonac pe care ai mâncat-o vreodată. Surprinde mai întâi prin culoarea sa roșie cărămizie, apoi prin miros, pentru că este delicat și te trimite cu gândul la flori și fructe de pădure uscate. Are un buchet complex, este echilibrat și are taninii fini, astfel că oferă un postgust prietenos.

Despre Domeniile Ostrov

Compania Ostrovit deține Domeniile Ostrov, una dintre cele mai renumite podgorii din piața românească. Podgoria este situată pe malul Dunării, în sud-vestul județului Constanța, în imediata apropiere a graniței cu Bulgaria. Plantațiile viticole beneficiază de condiții excelente, sunt întreținute cu minuțiozitate, strugurii sunt culeși la momentul potrivit, iar procesul tehnologic de obținere a vinurilor se desfășoară sub atenta supraveghere a specialiștilor. Fiecare vin obținut are povestea lui și uimește prin calitate, gust, miros și culoare. Aceste calități nu trec neobservate și adesea vinurile de Ostrov obțin medalii la cele mai importate concursuri din țară și străinătate.

În perioada premergătoare Sărbătorilor Pascale, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, prin intermediul structurilor de control de la nivel naţional, a demarat controalele tematice specifice, pentru a asigura cetăţenilor un comerţ cu alimente sigure și a preveni apariția de toxiinfecții alimentare.

La aceste acţiuni de control participă, alături de medicii veterinari și inspectori de specialitate din cadrul Direcţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) judeţene/ Municipiului București și a circumscripţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor oficiale (CSVSAO).

Pe baza unui Protocol, recent încheiat între Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, cele două instituții vor desfășura controale comune, fiecare urmărind aspectele specifice, conform competențelor, reducând astfel frecvența controalelor pentru operatorii din industria alimentară, mai ales în contextul pandemiei de Covid-19.

Controalele urmăresc verificarea respectării condiţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din toate pieţele agro-alimentare, abatoarele şi centrele de sacrificare cu activitate temporară, unităţile de tranşare a cărnii, unităţi de procesare şi depozitare a alimentelor de origine animal și nonanimală, precum şi în unităţile de vânzare cu amănuntul (carmangerii, măcelării, unităţi de alimentaţie publică, pizzerii, cantine, unităţi tip catering, cofetării, patiserii, laboratoare de cofetărie/patiserie, pensiuni turistice, unităţi de tip hipermarket/supermarket, magazine alimentare, etc).

Fiecare DSVSA judeţeană/Municipiul București a stabilit un program de lucru pentru perioada 22 martie – 1 mai 2021 (premergătoare Sărbătorilor Pascale Catolice și Sărbătorilor Pascale Ortodoxe), în baza căruia medicii veterinari/ inspectorii de specialitate vor efectua controale şi verificări asupra modului în care sunt respectate condiţiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, în obiectivele supuse controlului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor.

Astfel, în perioada 22.03.2020 – 01.05.2020 este asigurată permanenţa activității prin programul prelungit la nivelul DSVSA și CSVSAO teritoriale, inclusiv în zilele de sâmbată şi duminică. La sediul acestora vor fi afişate programul de lucru, numele medicului veterinar responsabil şi numărul de telefon la care consumatorii pot sesiza orice aspect privind nereguli în domeniul siguranţei alimentelor. Aceste informații vor fi postate și pe site-ul fiecărei DSVSA județene.

În zonele de restricție, consecutive confirmării unui focar de pestă porcină africană (PPA) la porcii domestici, mișcarea mieilor destinați sacrificării se va face cu respectarea prevederilor europene, care precizează că: în zona de protecție: ”nici o altă specie de animal domestic nu poate pătrunde în exploatație, nici nu poate ieși din aceasta și că în zona de supraveghere: ”nici o altă specie de animal domestic nu poate pătrunde sau ieși din exploatație fără autorizarea autorității competente în următoarele șapte zile de la stabilirea zonei”.

Având în vedere situația epidemiologică la nivel național în direcția pestei porcine africane (PPA), se vor respecta cu strictețe cerințele sanitare veterinare privind mișcarea porcinelor și a altor specii de animale.

Ca urmare a confirmării scrapiei în anumite județe se monitorizează circulația ovinelor și caprinelor destinate sacrificării, respectiv întregul traseu de la ferme sau exploatații de origine către abatoare autorizate sanitar veterinar sau centre de sacrificare autorizate temporar.

În toate pieţele agroalimentare şi în alte locuri special amenajate în care va fi valorificată carnea şi celelalte produse de origine animală, de sezon, este asigurat necesarul de personal sanitar-veterinar şi programul prelungit de activitate, inclusiv în zilele de sâmbată şi duminică.

Pentru eficientizarea acestor acţiuni, medicii veterinari vor solicita în baza tematicilor de control commune și ori de câte ori consideră necesar, sprijinul altor autorităţi competente judeţene sau locale (Primării, Consilii Judeţene, Instituţii ale Prefectului, ANAF, ANPC, MS etc), în vederea organizării unor acţiuni comune de inspecţie şi control, în limita competenţelor stabilite prin legislaţia în vigoare şi în baza protocoalelor de colaborare încheiate cu alte autorităţi.

Acţiunile de control vor avea în vedere verificarea modului în care sunt respectate următoarele cerințe:

Animalele destinate sacrificării

– fermele/exploataţiile de unde vor fi livrate animalele pentru tăiere, precum şi operatorii din domeniul alimentar care desfăşoară activităţi de tăiere, procesare, depozitare, transport/distribuţie şi comercializare a cărnii de miel şi a produselor derivate din aceasta deţin autorizare/înregistrare sanitară veterinară eliberată în conformitate cu prevederile legislaţiei sanitare veterinare în vigoare;

– vor fi admise pentru sacrificare în vederea consumului public numai animalele cu o stare corespunzătoare de sănătate certificate de sănătate (documente privind informațiile de lanț alimentar) şi care sunt identificate și înregistrate în Baza Națională de Date conform legislaţiei în vigoare, însoțite de documente sanitare veterinare de mișcare, crescute în ferme, localităţi şi zone indemne de boli transmisibile;

– respectarea regulilor de bunăstare a animalelor în timpul transportului, abatorizării sau tăierii, conform prevederilor legale în vigoare;

Inspectorii DSVSA în colaborare cu reprezentanţii Inspectoratelor de Poliţie judeţene, şi, respectiv, al municipiului Bucureşti, vor efectua controale în trafic asupra transporturilor de animale pentru:

• verificarea condițiilor de igienă, a dezinfecției și a documentelor de autorizare sanitar veterinar a mijloacelor auto utilizate pentru transportul animalelor;
• verificarea documentele însoțitoare ale animalelor (certificate veterinare care să ateste sănătatea mieilor şi documente care să cuprindă informaţii despre lanţul alimentar).

– sacrificarea mieilor se realizează în unităţi de abatorizare autorizate sanitar veterinar pentru schimburi intracomunitare pentru sacrificarea de ovine, publicate pe site-ul ANSVSA.

– sacrificarea mieilor poate fi realizată şi în spaţii amenajate și autorizate temporar, organizate în condiţiile legii în care să se asigure supravegherea sanitară veterinară şi în care sunt respectate condiţiile prevăzute de legislaţie, carnea rezultată în urma sacrificării fiind destinată direct consumatorului final, fiind interzisă comercializarea acesteia prin unitățile de comercializare cu amanuntul.

– spaţiile amenajate temporar pentru sacrificarea mieilor trebuie să fie situate în zone în care nu au fost impuse restricţii din motive de sănătate a animalelor;

Funcţionarea locurilor de sacrificare a mieilor este permisă numai în perioada 30 martie – 3 aprilie 2021 (premergătoare Paștelui catolic), respectiv, în perioada 21 aprilie-1 mai 2021 (premergătoare Paștelui ortodox), între orele 07:00 – 17:00.

DSVSA judeţene şi a municipiului Bucureşti vor permite înfiinţarea spaţiilor amenajate temporar numai în condiții în care:

– în aceste spaţii amenajate temporar sunt respectate condiţiile generale şi specifice de igienă, sănătate şi bunăstare a animalelor, gestionare a subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman şi de eliminare a deşeurilor, stabilite de legislaţia sanitară veterinară;

– există un număr suficient de medici veterinari oficiali instruiţi corespunzător cu privire la efectuarea examenului ante şi post-mortem, care să poată dispune măsuri de restricție sanitar-veterinară asupra cărnii, în cazurile în care constată încălcări ale prevederilor legislaţiei în vigoare la nivelul centrelor de tăiere autorizate temporar.

Carnea de miel

– loturile de carne de miel sunt livrate din abatoare însoţite de certificat sanitar-veterinar;

– carnea de miel rezultată în urma sacrificărilor în spaţiile amenajate temporar, se obţine numai la cererea directă a consumatorilor şi numai după efectuarea examenului ante şi post mortem, neputând fi livrată în vederea comercializării către alte unităţi din domeniul alimentar înregistrate/autorizate sanitar veterinar;

– marcarea carcaselor de miei se realizează cu respectarea prevederilor legale referitoare la marcarea şi certificarea sanitară veterinară a cărnii proaspete şi marcarea produselor de origine animală destinate consumului uman;

– marcarea cărnii de miel, rezultată în urma sacrificărilor în spaţiile amenajate temporar, se realizează cu o marcă de sănătate specială de formă rotundă cu diametrul de 3,5 cm, în interiorul căreia este înscris indicativul judeţului urmat de codul numeric acordat de DSVSA judeţeană/a municipiului București;

– depozitarea şi comercializarea cărnii de miel trebuie să se realizeze în spaţii adecvate, cu asigurarea temperaturii şi stării de igienă corespunzătoare;

– respectarea pe timpul transportului a temperaturilor pentru carnea de miel în stare refrigerată sau congelată.

Ouăle şi produse din ouă destinate consumului uman

– producătorii şi comercianţii care valorifică ouă pentru consum uman, fermele producătoare şi centrele de ambalare ouă, trebuie să fie autorizate/înregistrate sanitar veterinar conform legislaţiei sanitare veterinare în vigoare;

– transportul ouălor trebuie să se efectueze numai în mijloace auto autorizate sanitar veterinar, iar pe întreaga perioadă de depozitare şi comercializare să fie asigurate temperatura şi igiena corespunzătoare;

– ouăle trebuie să fie marcate cu codul producătorului şi să provină din centre de ambalare ouă autorizate în conformitate cu prevederile privind standardele de comercializare aplicabile ouălor;

– examenul ovoscopic este efectuat de către personalul veterinar din cadrul circumscripţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor oficiale teritoriale pentru ouăle valorificate de către micii producătorii particulari în pieţele agroalimentare şi/ sau târguri autorizate sanitar-veterinar;

– este interzisă comercializarea ouălelor cu coaja crapată sau lovită, acestea sunt retrase de la comercializare şi sunt dirijate către o unitate de neutralizare sau prelucrare tehnică;

Laptele şi produsele din lapte

– micii producători care comercializează lapte şi brânzeturi în pieţele agroalimentare şi târguri, trebuie să fie înregistraţi sanitar-veterinar, conform prevederilor Ordinului ANSVSA nr.111/2008;

– laptele crud care este destinat vânzării directe sau prelucrării în brânzeturi, trebuie să provină de la animale sănătoase, crescute în ferme/exploataţii autorizate/înregistrate sanitar veterinar și care nu suferă de boli care pot fi transmise la om prin intermediul laptelui și produselor lactate;

– micii producători care vând direct lapte crud şi produse din lapte către consumatorul final în pieţele agroalimentare şi târguri, trebuie să deţină carnete de sanătate pentru animalele de la care provine laptele, conform Ordinului mai sus menţionat;

– brânzeturile destinate comercializării de către micii producători, trebuie expuse la vânzare, în spaţii special amenajate din pieţe agroalimentare şi târguri, în vitrine destinate acestui scop, în recipiente (tăvi) confecţionate din materiale necorodabile, uşor de curăţat şi igienizat (plastic, ceramică, inox etc);

– brânzeturile să fie protejate corespunzător împotriva contaminării pe durata transportului şi a expunerii la vânzare către consumatorul final (de exemplu: în recipiente din material plastic, pungi din plastic etc);

– în cazul în care, transportul şi păstrarea brânzeturilor în vederea vânzării directe către consumatorul final se realizează în recipiente confecţionate tradiţional din lemn (putini), acestea trebuie să fie curate şi identificate corespunzător, pentru asigurarea trasabilităţii produselor şi prevenirea contaminării;

– comercializarea brânzeturilor în pieţele agroalimentare şi târguri, se va face numai în ambalaje de desfacere corespunzătoare de unică folosinţă (pungi de plastic alimentare, hârtie cerată alimentară etc.), sau alte tipuri de recipiente curăţate şi igienizate corespunzător;

– trebuie să fie asigurată trasabilitatea laptelui și brânzeturilor obţinute de micii producători, prin utilizarea unor metode de identificare/etichetare, care să conţină menţiuni referitoare la denumirea produsului, numele producătorului, locul producerii, data obţinerii, cum ar fi:

– aplicarea pe ambalajul de transport sau desfacere a unor etichete adezive;

– utilizarea de pungi imprimate;

– afişarea, în momentul expunerii la vânzare şi pe toată perioada comercializării, a unor informaţii înscrise pe tăbliţe şi/sau panouri aplicate deasupra sau în dreptul produsului prezentat etc.

Peştele şi produsele din pescuit 

– spaţiile şi locurile unde se comercializează peştele şi produsele din pescuit trebuie să fie înregistrate sanitar-veterinar şi să îndeplinească condiţiile stabilite pentru desfăşurarea acestor activităţi;

– trebuie să fie respectate condiţiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor stabilite de legislaţia în vigoare cu privire la transportul, depozitarea şi expunerea spre comercializare a peştelui şi produselor din pescuit;

– gheaţa utilizată pentru menţinerea temperaturii peştelui şi produselor din pescuit proaspete, trebuie să fie obţinută numai din apă potabilă și să fie asigurată pe întreaga perioadă de expunere;

– trebuie asigurată trasabilitatea peştelui şi produselor din pescuit prin etichete şi alte documente însoţitoare, inclusiv dacă acestea provin din acvacultură (sistem de creştere controlată) sau sunt capturate (pescuite) din mediul sălbatic;

– peştele şi produsele din pescuit comercializate trebuie să nu fie infestate cu paraziţi vizibili şi să fie corespunzătoare din punct de vedere al examenului organoleptic.

Controalele oficiale tematice în spaţiile şi locurile în care se comercializează peştele şi produsele din pescuit vor fi intensificate în perioadele 23 - 26.03.2021 și 28.03.2021, precum și în perioada 23 - 25.04.2021 (cu ocazia sărbătorilor religioase de Bunavestire, Florii catolice și Florii ortodoxe).

Alte produse alimentare tradiţionale: cozonaci, prăjituri, produse de panificaţie, legume de sezon, etc. se pot comercializa în spaţii amenajate şi înregistrate sau autorizate sanitar veterinar, aflate sub controlul personalului de specialitate din cadrul DSVSA județene respectiv a municipiului București.

În cazul în care, cu ocazia controalelor sanitare veterinare, se constată că nu sunt respectate condiţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, în funcţie de gravitatea abaterilor constatate, inspectorii din cadrul DSVSA județene respectiv a municipiului București, vor suspenda activitatea unităţii respective până la remedierea tuturor deficienţelor, vor aplica sancţiuni contravenționale, vor reține oficial produsele alimentare care pot constitui un pericol pentru sănătatea cetăţenilor, dirijându-se către unități de neutralizare.

Menționăm că aceste controale se vor desfășura în colaborare și cu reprezentanți ai Poliției Romîne și ai Ministerului Finanțelor.

Numărul de Call- Center al ANSVSA - 0800.826.787, unde se pot face sesizări, sau se pot obţine informaţii referitoare la diferite aspecte din domeniul siguranţei alimentelor, serviciu telefonic gratuit, apelabil din orice rețea de telefonie.

Sărbătorile de Paști sunt considerate cele mai importante pentru creștini. Pregătirea pentru această sărbătoare începe cu mai bine de o lună înainte, timp în care credincioșii postesc și se roagă. În popor, și mai ales în lumea satului, încă există numeroase tradiții care se păstrează cu strictețe, atât în zilele de post, în Săptămâna Patimilor, cât mai ales în zilele de Paști. Mersul la Denii, pregătirea casei și a gospodăriei, precum și prepararea bucatelor tradiționale sunt doar o parte dintre aceste demersuri premergătoare, însă, în funcție de zonă, tradițiile și obiceiurile diferă. Pentru a afla mai multe despre tradițiile și credințele din satul românesc am stat de vorbă cu doamna prof. dr. Doina Ișfănoni, etnolog și cercetător, care nu doar cunoaște aceste obiceiuri, ci pe unele le și respectă cu sfințenie.

– Sunteți foarte apropiată de tot ceea ce reprezintă tradițiile din lumea satului, iar din acest motiv v-aș ruga să detaliați ce înseamnă din punct de vedere religios și al tradițiilor perioada Postului Mare și Săptămâna Patimilor.

– Postului Mare este acea perioadă de reflexie, de autocunoaștere a noastră ca potențial uman și emoțional. O zi importantă este Sâmbăta lui Lazăr, atunci când se prefigurează sărbătoarea Floriilor printr-o tradiție respectată mai ales în sudul țării, aceea a lăzărițelor. Adică fetițele curate – una care se îmbracă în mireasă și celelalte o acompaniază, și celebrează acel străvechi rit de fecunditate întrucât Lazăr, feciorul care pleacă cu turmele la păscut, moare, pentru că, urcându-se pe o creangă ca să scuture frunze la animale, ea se rupe și el moare. Surorile îl bocesc, chiar și cântecul lăzărițelor narează acest trist eveniment, de fapt tâlcul acestei legende este unul străvechi, accentuând moartea sacră pentru a permite renașterea. În schimb, Floriile prefigurează gloria Mântuitorului Iisus, pentru că el este primit în cetatea Ierusalimului de populație cu ovații și ramuri de finic, obiceiuri destinate inițial doar regilor și eroilor care câștigaseră bătălii importante. Însă știm că Iisus nu intră ca orice rege sau erou pe atelaj sau cal, ci pe măgar ca semn al smereniei sale.  Întorcându-ne la lumea satului, de aceea se duce la biserică acea expresie a fecundității, a rodirii, întruchipată prin ramura de salcie – un simbol străvechi al dezvoltării ciclice a vieții vegetale, care este semnul gloriei Mântuitorului, înlocuind bineînțeles fenicul inițial, iar în unele zone din țară ramura de salcie este înlocuită de mâțișori. Cu această ramură creștinii pleacă de la biserică și sunt tot felul de obiceiuri, de exemplu ating copiii spunând: să creșteți și să vă dezvoltați! Este păstrată apoi în casă pentru că se spune că, atunci când vin furtuni sau alte fenomene climaterice, păzește casa de cele rele.

– În această zi încep și Deniile consecutive, deci dimineața ne ducem la biserică, ne întoarcem cu ramura de salcie sau mâțișori, venim acasă și sărbătorim alături de cei dragi, dar seara ne întoarcem la Sfânta Biserică.

– De fapt, de la Florii intrăm într-o altă etapă, este un fel de apogeu al credinței, al convingerilor creștine. În Săptămâna Mare intrăm și în aceea frenezie de pregătire a gospodăriei, bărbații au grijă mai ales de curte, livadă și grajd, iar femeile de casă. Trebuie să spunem că în această săptămână un moment importat îl reprezintă Joia Mare deoarece este ziua celor 12 Evanghelii și momentul crucial când Iisus la Cina cea de Taină știe foarte bine ce soartă îl așteaptă. Iar din acest moment, prefigurat teologic de această masă specială și de jertfa pe care și-o asumă Iisus, femeile anticipează în gospodărie, prin prepararea celor două simboluri pascale – ouăle roșii și pasca. Există credința că este bine să fii prezent la această slujbă pentru că există și obiceiuri precreștine, cum ar fi celebra ață cu 12 noduri, adică la fiecare evanghelie se face un nod pe ață, iar peste an, în momente grele, dezlegi un nod și se spune că Dumnezeu te ajută să duci la capăt greutățile.

– Ați atins un punct cheie. Am văzut chiar și la biserică ouă vopsite în alte culori, nu doar roșii, deși teologic știm că ouăle se înroșesc. Putem face și ouă de alte culori?

– Ouăle roșii reprezintă jertfa Mântuitorului, iar prin culoare aduc în atenție riturile vechi de fecunditate deoarece roșul este culoarea sângelui, a fertilității, a tinereții fără bătrânețe. Din dorința de fală au apărut și alte tipuri de ouă, cele colorate sau încondeiate, care expun tot felul de motive, dar nu întâmplătoare.

– Ați amintit și de Pască; cum ar trebui ea preparată pentru a respecta tradiția?

– Pasca nu trebuie văzută doar un sortiment gastronomic, în care savoarea reprezintă principalul scop. Pasca este un aliment ofrandă, ritualic, cu care, exact ca anafura, noi ne vom împărtăși, deci ea trebuie dusă la biserică pentru a fi sfințită. De aceea în vechime erau restricții foarte importante în ceea ce privește prepararea ei. De exemplu, cernutul făinii îl făceau numai femeile bătrâne și curate, iar frământatul ei trebuia să aibă loc dimineața pentru a fi în ritmul soarelui ce crește. Aluatul trebuie să dospească, iar prin drojdia care face aluatul să crească se înțelege ascensiunea cristică. Adaosul de brânză, de oi de cele mai multe ori, amintește de mielul cristic, jertfelnic. În multe locuri din țară nu se frământă în Vinerea Mare, când Iisus este mort, de aceea se face pasca joi sau sâmbătă. Un alt lucru important de care trebuie să ținem cont este forma ei. Ea trebuie să fie mereu rotundă, cercul înseamnă perfecțiune, dar de această dată ea întruchipează soarele. Pe mijlocul ei se face crucea răstignirii, de aceea se pun și ouăle în cele 4 colțuri, iar în unele zone ea are colțișori ca razele solare. În momentul în care pasca este așezată în coșul cu care mergem la biserică ea este deasupra, vizibilă, este sfințită prima și tot cu ea se începe masa de Paște. Din ea nu mănâncă doar oameni, ci și animalele din gospodărie, iar în toate zilele de Paști ea trebuie să stea pe masă.

– Ați pomenit și de miel. Știm că datina spune că trebuie să-l avem pe masă, însă care este de fapt semnificația lui?

– Mielul este substitutul jertfei Mântuitorului. Să nu uităm că în templu mielul era dus și jertfit. Iisus a mers în templu, a fost judecat și condamnat, a fost jertfit. În multe zone se spune că mielul trebuie gătit întreg, pentru a fi neamul împreună, iar în Banat se îngroapă la poalele pomilor chiar și oasele, pentru ca nici măcar atunci să nu se împrăștie neamurile.

– Vinerea Mare este un alt moment important pentru creștini, ce tradiții și semnificații puteți aminti aici?

– Vinerea Mare mergem la biserică pentru trecerea pe sub Epitaf, care înseamnă de fapt trecere prin Mormântul lui pentru a putea să renaști, așa cum El va învia sâmbătă. Mai apoi, dacă vorbim despre comuniunea care se creează în noaptea de Înviere, ea este unică. Chiar dacă am postit sau nu, dacă este vorba despre un copil sau un vârstnic, este bine să mergi la biserică în noaptea de Înviere și în Săptămâna Mare.

– Ce preparate trebuie să punem în coșul pe care îl ducem la biserică în noaptea de Înviere?

– De fapt, în țară sunt două obiceiuri, se merge cu coșul sau cu blidul. În Bucovina întâlnim cea mai completă și complexă formă de așezare a coșului pascal. Se spune că trebuie puse 12 feluri de mâncare în coș, acestea întruchipând cei 12 Apostoli. Se începe cu ceea ce înseamnă sporul casei – adică mai întâi se pun un pic de slănină și cârnați pentru că porcul asigură peste an alimentele de bază pentru familie. În continuare se pune cașul, proaspăt de preferat de această dată, apoi friptura de miel, ouăle, iar unele femei mai pun și peteca (n.r. prosopul) cu care au șters cu ceară sau untură ouăle, pentru că peste an ea va fi pavăză și va feri de rău pentru că a fost sfințită, dar mai ales pentru că a participat la un act de mare sacralitate, reali­zându-se transferul oului de la aliment la simbol. Se mai pune în coș, zahăr, puțin hrean, unii mai pun și puțin piper, se mai pune cozonacul, pasca frumos împodobită cu ouăle cele mai frumoase puse deasupra. Se spune că bărbatul trebuie să ducă coșul. În Muntenia se merge tot așa, dar cu blidul, adică se pune pe o farfurie mare pasca împreună cu ouăle. Însă în Muntenia și Oltenia mai există un obicei pentru noapte de Înviere: se merge cu un cocoș viu, care reprezintă ofranda care se face pentru răposații care au murit fără lumânare deoarece știm cu toții ceea ce Iisus i-a spus lui Petru, adică că se va lepăda de El de 3 ori când vor cânta cocoșii. Iar după ce preotul spune Veniți de luați lumină, cocoșul se dă de pomană.

– Ce semnifică înconjuratul bisericii în Vinerea Mare și la Înviere?

– La Prohod semnifică cortegiul către locul de îngropăciune, iar la Înviere reprezintă triumful.

– Cele trei zile de Paști au o semnificație aparte, mai ales în lumea satului, și sunt tot felul de obiceiuri care se respectă.

– Da, suntem practic într-un moment de mare sărbătoare. Ziua de Paști este de fapt Lumina coborâtă în mintea noastră, este un fel de încununare, de glorie, de bucurie pe care fiecare creștin o primește, după toate săptămânile de post și slujba de Înviere. De fapt, ne începem ziua cu a doua Înviere, cum se spune în popor. În acest moment suntem deja înnoiți. De aceea la această slujbă ne îmbrăcăm cu cămășile populare nou cusute sau cu lucrurile nou cumpărate pentru că momentul întâlnirii cu Iisus este crucial pentru existența umană. După slujba de la biserică este momentul ciocnitului pe luate. Atenție însă, ouăle se ciocnesc numai la vârf, în sens ascensional, nu pe laturi sau, cum se spune în Moldova, pe coaste, și nici la fund. Ciocnirea ouălor semnifică certificarea, deschiderea mormântului lui Iisus.

– Există și o tradiție ca în dimineața de Paște să te speli cu apa în care a fost așezat un ou roșu alături de o monedă.

– Sigur, pregătirea pentru a merge la biserică este specială. Moneda nu a fost pusă în apă cu scopul de avuție, ci pentru de a străluci ca ea, în nădejdea luminii care de acum va fi mai puternică, înainte punându-se în apă ban de argint sau de apă. Oul roșu îl punem pentru a fi rumeni în obraji, adică sănătoși și puternici.

– Masa din prima zi este importantă, exact cum ați amintit. Există și aici tradiții, de exemplu cine începe masa, cu ce preparat?

– Sigură că da! În tradiție masa de Paște trebuie să cuprindă toate bunătățile pregătite în zilele premergătoare sărbătorii. Tronează, ca să spunem așa, ouăle roșii și pasca, nu lipsesc preparatele de miel, sigur celelalte preparate diferă de la o zonă la alta, dar de obicei nu lipsește ciorba cu leuștean, sarmalele, cozonacul sau dulciurile. Prânzul acesta este al familiei – părinți, bunici, copii, adică neamul cel aproape cum se spune. Această masă se deschide întotdeauna cu ciocnitul ouălor, iar cel mai bătrân din neam este cel cu care de obicei ceilalți membri ai familiei ciocnesc mai întâi ouăle.

– Obiceiurile nu se opresc doar pentru prima zi. Mai sunt încă două zile de tradiții și obiceiuri. Diferă ele în funcție de zonă?

– Cândva, în zona Moldovei sau în zona montană a Munteniei se construia scrânciobul și mai sunt zone în care se practică acest obicei. Datul acesta în scrânciob avea cândva o funcție premaritală, nu doar tinerii ieșeau din casă, ci toată lumea mergea la iarbă verde sau la birt pentru a socializa. Să nu uităm că în Transilvania există obiceiul stropitului, în sudul țării se evidenția măiestria femeilor de a coase, de exemplu în sudul județului Olt încă se păstrează sărbătoarea cămășilor. Să nu uităm mersul la nași, pentru că și el este foarte important, cum fina se străduiește să arate cât de pricepută a fost și ea, iar nașa întoarce favorul pentru că nu se poate ca fina să fie mai presus, de aceea există acest frumos schimb de produse. În aceste zile se dă și de pomană pentru morți pentru că există convingerea aceasta că înainte de a ne hrăni noi, trebuie să ne hrănim strămoșii. Înainte se organizau baluri în a doua și a treia zi de Paști, iar în unele zone se mai păstrează obiceiul. Această sarcină cade mai ales pe umerii flăcăilor, așa cum se întâmplă și cu balurile de la sărbătorile de iarnă.

– Ce ne puteți spune despre cei care se nasc și despre cei care mor în perioada Paștilor? În popor există tot felul de superstiții și credințe…

– Așa este, se spune că cine moare la Paști se duce direct în Rai pentru că cerurile sunt deschise. Iar cel ce se naște în aceste zile este un om cu mult noroc, un om ales, pentru că precum Iisus va fi un om cu vederi progresiste, va fi un om care în societate poate deveni un lider.

– Avem așadar multe tradiții, iar noi ca popor nu ar trebui să le pierdem, ci să le cunoaștem și să le transmitem așa cum se cuvine. Vă mulțumim că ați împărtășit cu noi toate aceste cunoștințe.

– Noi, etnologii, am învățat de la oamenii cu care am stat de vorbă în cercetările pe teren că omul de la țară are acea înțelepciune care ne oferă convingerea că vom putea învinge diferitele dificultăți prin care trecem. Cred că prin credință și tradiție omul nu se simte singur și are acel sentiment al solidarității, iar în aceste zile bucuria este deplină pentru fiecare dintre noi.

Larissa SOFRON

În mod tradițional la masa de Paşti majoritatea populaţiei consumă carne de miel sau de ied, ouă, brânzeturi, cozonac, legume și verdețuri de sezon și alte alimente specifice după zona geografică și obiceiuri locale.

Pentru prevenirea apariţiei unui disconfort alimentar, sau toxiinfecţii alimentare în perioada Sărbătorilor de Paşti, când în mod tradiţional, consumul acestor alimente de origine animală şi vegetală creşte în mod considerabil, populaţia consumatoare  trebuie să cunoască următoarele:

Carnea de miel, potrivit nutriţioniştilor, este importantă în alimentaţie, deoarece reprezintă o sursă importantă de nutrienţi indispensabili corpului, în carnea de miel se găsesc acizi graşi Omega 3, aliaţi în prevenirea maladiilor cardiovasculare.

Carnea de miel este o sursă esenţială de zinc, întăreşte imunitatea, grăbeşte vindecarea rănilor, intervine în metabolismul celular şi în sinteza ADN-ului şi ARN ului.  Este bogată în vitaminele B3 şi B12, conţine şi carnitină, un aminoacid esenţial, rar întâlnit în alte tipuri de carne, care are rolul de a stimula metabolismul, îmbunătăţeşte activitatea splinei şi a rinichilor, înlătură starea generală de slăbiciune.

Se recomandă aprovizionarea cu carne de miel în mod obligatoriu numai dacă are avizul medicului veterinar, mielul să aibă greutatea cuprinsă între 14 şi 16 kilograme, deoarece carnea mieilor mai cruzi ca vârstă, conţine mult colagen este indigestă şi poate produce disconfort alimentar.

Carnea de miel trebuie consumată cu moderaţie, deoarece  consumată în exces, poate cauza riscul de pancreatită acută, riscul de gută (inflamaţia articulaţiilor). sau creşterea nivelului de acid uric, de asemenea nu este recomandată persoanelor care au un nivel ridicat de colesterol în sânge.           .

Carnea şi organele de miel sau ied, sunt admise pentru consumul public numai dacă sunt însoţite de un certificat de sănătate publică veterinară şi poartă marca de sănătate, care atestă că animalele, carnea şi organele obţinute în urma sacrificării, au fost supuse examenelor veterinare înainte de sacrificare  precum şi după sacrificare iar în urma rezultatelor nu au fost identificate boli transmisibile de la animale la om sau alte aspecte care ar putea prezenta un risc pentru sănătatea consumatorilor.

Pentru perioada Sărbătorilor de Paşti, pe lângă carnea de miel, un aliment solicitat de consumatori în cantităţi mai mari îl reprezintă oul, în special oul de găină, având în vedere că: 

• oul reprezintă o sursă perfect echilibrată de proteină şi grăsimi uşor digestibile, fiind o sursă importantă de energie şi de nutrienţi.
• oul este unul dintre cele mai hrănitoare alimente, datorită valorii nutritive şi biologice ridicate. Un ou cu masa de 50 g are o valoare energetică de 90-100 calorii, echivalentă, ca valoare nutritivă, cu aproximativ 150 ml lapte, 40 g carne sau 20 g brânză uscată.

Pentru consum, cel mai mult se folosesc ouăle de găină, în cantităţi mai mici se consumă ouă de raţă, gâscă, curcă, prepeliţă.

Pentru asigurarea trasabilităţii, ouăle destinate comercializării vor fi marcate obligatoriu cu codul producătorului, format din iniţiale care reprezintă ţara, judeţul, un număr de ordine în cadrul judeţului, data ouatului (ziua şi luna) şi o cifră în faţa codului ţării care va indica metoda de creştere, astfel:

• cifra 0 – pentru ouă de găină care se cresc ecologic.
• cifra 1 – pentru ouă de găină care se cresc în aer liber;
• cifra 2 – pentru ouă de găină care se cresc în hale la sol;
• cifra 3 – pentru ouă de găină care se cresc în baterii (cuşti, îmbunătăţite)

Data valabilităţii minime trebuie stabilită la maxim 28 de zile de la ouat.

Producătorii, comercianţii şi consumatorii de ouă, trebuie să respecte următoarele:

• valorificarea ouălor de consum numai în spaţii şi unităţi autorizate şi supuse controlului sanitar veterinar, marcate, însoţite de document de conformitate, care să ateste salubritatea acestora şi sistemul de creştere a găinilor.,
• se interzice depozitarea și expunerea în vederea comercializării a ouălor în aceleaşi locuri cu alte produse alimentare nepreambalate sau în spaţii necorespunzătoare care pot duce la alterarea sau contaminarea acestora.
• este interzisă comercializarea ouălor cu coaja crăpată sau lovită şi a ouălor de raţă;
• păstrarea ouălor se face în frigider sau încăperi cu temperatura de 4 până la 14 ^°C.

Produsele lactate care se comercializează în această perioadă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

• să fie obţinute din lapte crud în condiţiile respectării normelor de sănătate şi igienă.
• producătorul să deţină:
• document de înregistrare sanitară veterinară pentru vânzare directă şi sau, vânzare cu amănuntul, eliberat de D.S.V.S.A judeţeană,
• actul de identitate;
• atestatul de producător şi carnetul de comercializare a produselor agricole;
• carnet de sănătate personală;
• fişa de sănătate a animalelor vizată de medicul veterinar din localitate;
• produsele să nu fie falsificate sau să prezinte modificări anormale ale aspectului /culorii, mirosului, gustului ori consistenţei;
• să ofere consumatorului date privind identitatea producătorului, sortimentul de produs, data obţinerii, valabilitatea, înscrise pe o etichetă ataşată pe ambalaj‚ sticla pentru lapte, cutia de plastic sau putina pentru brânzeturi.
• Alte produse alimentare tradiţionale: cozonaci, prăjituri, produse de panificaţie, legume de sezon, etc. se pot comercializa în spaţii amenajate şi autorizate, sub controlul personalului de specialitate.

Populaţia trebuie să se protejeze prin:

• Achiziţionarea cărnii de miel, ouă, brânzeturi, produse vegetale, numai din spaţii sau unităţi înregistrate sanitar veterinar, evitând comerţul „stradal“.
• Verificarea cu atenţie a mărcii de sănătate (ştampila) pentru carne, a instrucţiunilor de pe etichetele produselor alimentare, cu respectarea informaţilor despre producător, componente, a modului de păstrarea, preparare corectă şi valabilitatea lor.
• Păstrarea alimentelor în frigider la temperaturi mai mici sau egale de 4 grade Celsius.
• Asigurarea condiţiilor de protecţie a alimentelor destinate consumului uman faţă de insecte sau animale.
• Spălarea legumelor și a fructelor înainte de a fi consumate.
• Să apeleze la numărul de telefon al unităţilor sanitare veterinare din teritoriu, pentru a sesiza nereguli în domeniul igienei şi a siguranţei alimentelor.

Personalul de specialitate din cadrul D.S.V.S.A. judeţene, efectuează controale şi asigură asistenţă de specialitate în toată perioada premergătoare Sărbătorilor de Paşti, prioritar, la obiectivele considerate cu risc alimentar ridicat (unităţi de sacrificare, pieţe agroalimentare, carmangerii, depozite alimentare, hiper şi supermarketuri, restaurante, pensiuni turistice, locuri de agrement.

În derularea acestor acţiuni serviciile sanitare veterinare vor colabora cu alte instituţii judeţene D.A,J. D.S.P, I.P.J. C.P.C. şi cu autorităţile locale cu scopul de a asigura populaţiei produse alimentare de calitate, salubre şi pentru a le proteja sănătatea.

Dr. Penţea Ioan Viorel, Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

În perioada premergătoare Sărbătorilor Pascale, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, prin intermediul structurilor de control de la nivel naţional, desfășoară controalele tematice specifice, pentru a asigura cetăţenilor un comerţ civilizat, cu alimente sigure.

Din centralizarea primelor date furnizate de către Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene, rezultă că au fost realizate, în intervalul 14 – 29 martie, un număr 6.174 de controale, în: unităţi de depozitare a produselor de origine animală autorizate sau înregistrate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, pieţe agro-alimentare, târguri, unităţi de tip hipermarket/supermarket, unităţi de comercializare ale produselor alimentare de origine animală şi nonanimală, precum şi în unităţi de alimentaţie publică.

Neregulile identificate în timpul controalelor au fost sancţionate prin aplicarea unui număr de 530 de amenzi, în valoare totală de 614.240 de lei.

Dintre deficienţele identificate şi sancţionate, menţionăm:

• depozitarea şi etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
• comercializarea produselor alimentare fără respectarea condiţiilor de igienă, sau în spaţii neînregistrate sanitar veterinar;
• manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare;
• nerespectarea legislaţiei în vigoare privind ambalarea şi etichetarea produselor;
• lipsa documentelor care să ateste conformitatea sau trasabilitatea produselor;
• transportul de produse alimentare cu mijloace de transport neînregistrate sanitar veterinar;
• personal fără echipament de protecţie.

O parte dintre aceste acţiuni au fost realizate împreună cu reprezentanţi ai IGPR, ai autorităților locale și ai altor instituții cu atribuții de control.

Până la această dată, au fost sacrificaţi 135.579 de miei, atât în cele 86 de spații amenajate temporar, cât şi în cele 117 unităţi de abatorizare autorizate sanitar veterinar, în care se asigură supravegherea sanitară veterinară.

ANSVSA continuă supravegherea operatorilor din industria alimentară în perioada următoare, prin acţiuni de inspecţie şi control şi prin asigurarea serviciului de permanenţă de către personalul sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor.

Numărul de telefon al „Call Center”-ului A.N.S.V.S.A. - 0800 826 787 -  care poate fi apelat gratuit, din orice reţea de telefonie, pentru a sesiza nereguli în domeniul siguranţei alimentelor.

Pentru prevenirea apariţiei unui discomfort alimentar, sau toxiinfecţii alimentare în perioada Sărbătorilor de Paşte, când în mod tradiţional, consumul unor alimente de origine animală şi vegetală creşte în mod considerabil, populaţia consumatoare de aceste bunuri, trebuie să cunoască următoarele:

Pentru masa de Paşte, în mod tradiţional, majoritatea populaţiei consumă carne de miel sau de ied. 

Potrivit nutriţioniştilor, carnea de miel reprezintă o sursă importantă de nutrienţi indispensabili corpului, în carnea de miel se găsesc acizi graşi Omega 3, aliaţi în prevenirea maladiile cardiovasculare.

Carnea de miel este o sursă esenţială de zinc, întăreşte imunitatea, grăbeşte vindecarea rănilor, intervine în metabolismul celular şi în sinteza ADN-ului şi ARN ului.

Este bogată în vitaminele B3 şi B12, conţine şi carnitină, un aminoacid esenţial, rar întâlnit în alte tipuri de carne, care are rolul de a stimula metabolismul, îmbunătăţeşte activitatea splinei şi a rinichilor, înlătură starea generală de slăbiciune.

Se recomandă aprovizionarea cu carne de miei în mod obligatoriu numai dacă are avizul medicului veterinar, mielul să aibă greutatea. în viu. cuprinsă între 14 şi 16 kilograme deoarece carnea celor mai cruzi conţine mult colagen şi prin urmare, este indigestă şi poate produce discomfort alimentar.

Carnea de miel trebuie consumată cu moderaţie, deoarece  consumată în exces, poate  cauza riscul de pancreatită acută, riscul de gută (inflamaţia articulaţiilor). sau creşterea nivelului de acid uric în sânge.

Carnea şi organele de miel sau ied, sunt admise pentru consumul public numai dacă sunt însoţite de un certificat de sănătate publică veterinară şi poartă marca de sănătate, care atestă că animalele, carnea şi organele obţinute în urma sacrificării, au fost supuse examenelor sanitare veterinare înainte de sacrificare precum şi după sacrificare iar în urma expertizelor specifice nu au fost identificate boli transmisibile de la animale la om sau alte aspecte care ar putea prezenta un risc pentru sănătatea consumatorilor.

Pentru perioada Sărbătorilor de Paşte, pe lângă carnea de miel, un aliment solicitat de consumatori în cantităţi mai mari îl reprezintă oul, în special de de găină, curcă, prepeliţă. având în vedere că : 

• Oul reprezintă o sursă perfect echilibrată de proteină şi grăsimi uşor digestibile, fiind o sursă importantă de energie şi de nutrienţi.
• Oul este unul dintre cele mai hrănitoare alimente. datorită valorii nutritive şi biologice ridicate. Un ou cu masa de 50 g. are o valoare energetică de 90-100 calorii, echivalentă, ca valoare nutritivă, cu aproximativ 150 g. lapte, 40 g. carne sau 20 g. brânză uscată.

De reținut că pentru asigurarea trasabilităţii, ouăle destinate comercializarii vor fi marcate obligatoriu cu codul producatorului. format din iniţiale care reprezinta ţara, judeţul, un număr de ordine in cadrul judeţului, data ouatului (ziua şi luna) şi o cifră in faţa codului ţării care va indica metoda de creştere, astfel :

• cifra 0 – pentru ouă de găină care se cresc ecologic.
• cifra 1 – pentru ouă de găină care se cresc în aer liber;
• cifra 2 – pentru ouă de găină care se cresc în hale la sol;
• cifra 3 – pentru ouă de găină care se cresc în baterii (cuşti, îmbunătăţite)

Marcarea ouălor cu codul producătorului se va face la locul de producţie sau la primul centru de ambalare la care sunt livrate ouăle, cu respectarea condiţiilor legale.

Data valabilităţii minime trebuie stabilită la maxim 28 de zile de la ouat.

Producătorii, comercianţii şi consumatorii de ouă, trebuie să respecte următoarele :

• Valorificarea ouălor de consum se poate face numai in spaţii şi unităţi autorizate şi supuse controlului sanitar veterinar.;
• Se interzice comercializarea ouălor care nu sunt marcate;
• Este interzisă comercializarea ouălor cu coaja crăpată sau lovită şi a ouălor de raţă;
• Transportul ouălor se va efectua numai în mijloace auto autorizate sanitar veterinar şi însoţite de document de comformitate, care să ateste salubritatea acestora şi sistemul de creştere a găinilor;
• Se interzice depozitarea, expunerea în vederea comercializării a ouălor în aceleaşi locuri cu alte produse alimentare nepreambalate sau în spaţii necorespunzatoare care pot duce la alterarea sau contaminarea acestora;
• Păstrarea ouălor se face în frigider sau încăperi cu temperatura de 4 până la 14 ⁰ C;

  Produsele lactate care se comercializează în această perioadă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

• Să fie obţinute din lapte crud în condiţiile respectării normelor de sănătate şi igienă;
• Producătorul să deţină:
• document de înregistrare sanitară veterinară pentru vânzare directă şi sau vânzare cu amănuntul, eliberat de D.S.V.S.A judeţeană,
• certificat (atestat) de producător eliberat de primăria din localitate vizat de asociaţia profesională şi / sau de medicul veterinar oficial;
• fişa de sănătate a animalelor vizat de medicul veterinar,
• carnet de sănătate a producătorului cu viza medicului uman;
• Să respecte condiţiile de igienă privind transportul, depozitarea şi comercializarea acestor produse;
• Produsele să nu fie falsificate sau să prezinte modificări anormale ale aspectului, culorii, mirosului, gustului ori consistenţei;
• Să ofere consumatorului date privind identitatea producătorului, sortimentul de produs, data obţinerii, valabilitatea, înscrise pe o etichetă ataşată pe ambalaj‚ sticla pentru lapte, cutia de plastic sau putina pentru brânzeturi;

Alte produse alimentare tradiţionale: cozonaci, prăjituri, produse de panificaţie, legume de sezon, etc. se pot comercializa în spaţii amenajate şi autorizate, sub controlul personalului de specialitate.

• Se recomandă ca populaţia să achiziţioneze  produsele alimentare specifice acestei Sfinte Sărbători, numai din spaţii sau unităţi autorizate / înregistrate sanitar veterinar, evitând comerţul ”stradal”
• Să verifice cu atenţie marca de sănătate pentru carne, instrucţiunile de pe etichetele produselor alimentare, cu respectarea informaţilor despre componente, a modului de păstrarea, preparare corectă şi valabilitatea lor.
• Să apeleze la unităţiile sanitare veterinare din teritoriu, pentru a sesiza nereguli în domeniul igienei şi a siguranţei alimentelor.

   Dr. Penţea Ioan Viorel  - Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari din Judeţul Sibiu

În perioada Postului premergător Sărbătorii de Paşte, cu o durată de şapte săptămâni, populaţia care respectă această tradiţie creştină, solicită pentru consum produse alimentare specifice, respectiv produse de morărit şi panificaţie, legume, fructe, produse de patiserie şi zaharoase, alimente conservate, ciuperci, cafea, produse naturiste, cu excepţia unor zile cu dezlegare la peşte.

Având în vedere cantitatea  de produse alimentare din această categorie care sunt la procesare şi în distribuţie pe piaţa de consum şi care este mai mare decât în mod obişnuit, există riscul ca pe parcursul fluxului tehnologic să fie supuse contaminarii cu microorganisme sau prin substanţe chimice (contaminanţi naturali care sunt introduşi accidental sau prin tratarea inadecvată a alimentelor), factori care se impart in doua categorii: 

• contaminare biologică - bacterii, fungii, viruşi sau paraziţi,
• contaminanţi chimici - care includ substanţe chimice provenite din mediu,conaminanţi, metale grele sau alte reziduuri.

Din acest motiv este absolut necesar ca siguranţa produselor alimentare să poată fi obţinută şi controlată prin metode care să asigure identificarea şi înlăturarea pericolelor potenţiale de contaminare, înainte de consumul produsului finit.

Legislaţia şi regulile din domeniul siguranţei alimentelor pe întregul lanţul alimentar, obligă operatorii din acest domeniu de activitate, să garanteze că alimentele sunt sigure pentru consumatorul final şi nu prezintă risc pentru sănătatea populaţiei.

În aceiaşi măsură pentru prevenirea apariţiei unui discomfort alimentar, sau toxiinfecţii alimentare  sunt responsabilizaţi, în contextul normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi consumatorii de alimente specifice aceastei perioade, cu respectarea unor recomandări care se referă la:

• achiziţionarea alimentelor de origine non-animală specifice postului numai din spaţii sau unităţi înregistrate sanitar veterinar, care garantează, prin examen de specialitate, calitatea şi salubritatea acestora, evitând comerţul ”stradal”(atenţie la ciuperci, urzicuţe, sucuri sau produse diferite, conservate la domiciliul comerciantului, neautorizat);

• citirea cu atenţie a instrucţiunilor de pe etichetele produselor alimentare, ambalate, care în mod obligatoriu trebuie să conţină informaţii privind elementele componente, modul de păstrare, preparare corectă şi termenul de valabilitate;
• păstrarea corectă a alimentelor pentru a evita deprecierea calitativă,în frigider, în spaţii uscate la temperaturi optime, după caz;
• evitarea manipulării alimentelor de către persoane care prezintă leziuni la nivelul degetelor de la mâini;
• păstrarea în condiţii de maximă igienă a tuturor suprafeţelor destinate preparării alimentelor (mese, blaturi,veselă, etc);
• folosirea la prepararea alimentelor numai a apei potabile;
• spălarea atentă a fructelor, a zarzavaturilor şi verdeţurilor folosite în reţetele culinare sau când acestea se consumă crude;
• asigurarea condiţiilor de protecţie necesare evitării oricărui contact între alimentele destinate consumului şi insecte, rozătoare, sau alte animale;
• gestionarea corectă a resturilor vegetale;

Cu referire la aprovizionarea cu peşte sau produse din peşte, alimente care se pot consuma  în anumite zile din perioada Postului, atenţionăm ca populaţia să cunoască următoarele:   

Peştele se comercializează în stare vie, refrigerată, congelată, sărată, uscată, afumată, marinată, conservată etc. Comercializarea acestuia este admisă numai în unităţi specializate, sau secţii ale magazinelor alimentare înregistrate sanitar veterinar.

Peştele în stare vie - se păstrează în spaţii frigorifice sau în vase speciale cu apă. Temperatura optimă a apei trebuie să fie de plus 4‚ plus 6 grade Celsius (pe parcurs se răceşte cu gheaţă pînă la plus un grad Celsius). Peştele în stare vie, în condiţiile expuse mai sus, se păstrează nu mai mult de 24 de ore.

Suprafaţa peştelui trebuie să fie curată, fără lovituri şi semne de boală, solzii de culoarea naturală, caracteristică speciei date şi să fie lipiţi strîns de corpul peştelui.

• Nu cumpăraţi peşte, dacă are ochii tulburi sau urechile dezlipite de bronhii, dacă are un miros specific neplăcut, iar la apăsare degetul intră cu uşurinţă în carne lăsînd urme care nu mai revin la normal.

Peştele refrigerat este acel peşte la care temperatura corpului în profunzimea ţesutului muscular variază de la minus un grad Celsius la plus 5 grade Celsius.

• Nu cumpăraţi peşte refrigerat cu leziuni mecanice, cu consistenţă slab compactă, cu miros de fermentare în bronhii, cu prezenţa stratului exterior mucilaginos (cleios).

Peştele congelat se consideră acel peşte procesat la care temperatura în profunzimea ţesutului muscular este coborâtă pînă la minus 18 grade Celsius cu menţinerea calităţii gustative şi a valorii nutritive a peştelui viu.

• Nu cumpăraţi peşte congelat cu prospeţime îndoielnică, cu miros de rînced, cu nuanţă gălbuie a pielii şi a stratului de grăsime, precum şi cu gust amar.
• Verificaţi pe etichetă data recoltării şi data congelării.

Peşte în conserve şi semiconserve este divers: conserve naturale, conserve din peşte în suc propriu, conserve din peşte cu adaos de ulei vegetal, conserve din peşte în sos de tomate, şprote în ulei, semiconserve cu diferite adaosuri şi multe altele.

Conservele din peşte se ambalează în cutii metalice sau din sticlă.

Pe cutii trebuie să fie imprimate următoarele informaţii:

• denumirea şi adresa producătorului;
• denumirea ţării de origine;
• data fabricării (ziua, luna, anul)
• termenul de valabilitate
• cantitatea netă a produsului;
• condiţiile de păstrare;

Temperatura de păstrare a conservelor, optimă este până la plus 15 grade Celsius, dar să nu fie mai mică de 0 grade Celsius,  iar pentru semiconserve de la minus 6 pînă la plus 6 grade Celsius

• Nu cumpăraţi conserve fără etichete, în cutii ruginite, cutii deformate, bombate şi cu ermeticitatea deteriorată.
• Nu consumaţi conserve şi semiconserve din peşte înainte de a verifica aspectul exterior (miros, culoare), precum şi conţinutul (gustul), consistenţa (uniformitatea şi densitatea) acestora.

Sortimentele de peşte sunt însoţite obligatoriu de certificat de confirmitate privind calitatea, originea acestuia şi valabilitatea, eliberat sub responsabilitatea operatorului economic furnizor.

În situaţia în care consumatorii constantă necomformităţi privind calitatea produselor alimentare achiziţionate se recomandă solicitarea medicilor veterinari arondaţi, sau specialiştii în domeniu din cadrul D.S.V.S.A. judeţeană, pentru a se intervenii operativ şi efficient.

Dr. Penţea Ioan  -  Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari din Judeţul Sibiu

Pentru etnicii polonezi din România tradiţiile şi mai ales sărbătorile sunt deosebit de importante, tradiţiile fiind transmise de la o generaţie la alta de secole. La Soloneţu Nou, un sat sucevean din comuna Cacica, cu o populaţie formată din peste 90% etnici polonezi, perioada de la Duminica Floriilor până la Paşte este una specială, în care toată familia se pregăteşte pentru a participa la cea mai mare sărbătoare creştină, Învierea Domnului.

Duminica Floriilor este prima zi din Săptămâna Sfântă în Biserica Catolică, polonezii începând pregătirile pentru a întâmpina marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului. După această zi, fiecare familie merge în cimitirul satului pentru a îngriji mormintele celor trecuţi la cele veşnice şi a face curăţenie în casă şi gospodărie. În Miercurea Mare din Săptămâna Patimilor, zi stabilită de credincioşii romano-catolici pentru a fi alături de Iisus pe drumul Calvarului, polonezii din Soloneţu Nou participă la Calea Crucii, mergând prin sat, de la Biserica romano-catolică „Coborârea Duhului Sfânt“, construită în perioada 1937-1940 de către credincioşii polonezi, până la cimitirul vechi, acolo unde sunt înmormântaţi primii catolici polonezi care s-au stabilit în comunitate, pentru a le aprinde o lumânare.

Drumul Crucii, refăcut la Soloneţ

După prânz credincioşii se adună la biserica romano-catolică, unde se roagă în mod solemn, fără acompaniament, fără orgă, pentru a arăta tristeţea momentelor trăite de Hristos până la Înviere, după care pornesc pe Calea Crucii. Din biserică iese mai întâi grupul de copii şi tineri, care poartă pe braţe Crucea cu Iisus răstignit şi lumânări aprinse, urmat de preot şi mulţimea de credincioşi. Procesiunea durează aproximativ două ore şi se fac 14 opriri, în faţa unor mici capele, a unor Sfinte Cruci, care au fost construite de-a lungul anilor de polonezi. La procesiune participă aproape tot satul şi oamenii aprind o lumânare la mormântul primilor locuitori din acest loc. Drumul Crucii este un obicei pe care romano-catolicii, urmând exemplul Fecioarei Maria care a parcurs în urma fiului său, Iisus Hristos, întreg drumul spre Golgota, fiind martor ocular la fiecare oprire din acest drum, l-au păstrat, oprindu-se la cele 14 staţii. Aşa cum am aflat de la cei care participă la această procesiune, fiecare oprire este menită să ne apropie de Hristos, de patimile Lui, de suferinţa Lui. „Calea Crucii are ca scop şi regăsirea noastră, a sufletului nostru, este felul de a ne jertfi pentru Hristos, jertfa iubirii supreme pentru Dumnezeu. Această pregătire ne conduce spre Iisus care ne dă o viaţă nouă, pace şi linişte sufletească, de care avem atât de mare nevoie astăzi. Fără Hristos şi fără credinţă, fără această pregătire interioară renunţând la păcat şi curăţirea de tot ceea ce ne apasă sufleteşte nu vom reuşi“, ne-au spus localnicii din Soloneţ.

Polonezii mai în vârstă susţin că cei care participă an de an la procesiunea din Miercurea Mare de refacere a Drumului Crucii – cu credinţă, cu smerenie – Dumnezeu le iartă jumătate din păcate.

Tinerii fac pază la mormântul lui Iisus

Începând din Joia Mare, tinerii din sat, îmbrăcaţi în costume negre, cămașă albă, cu chipiu în cap şi cu o puşcă de lemn în mână fac de pază şi citesc rugăciuni la mormântul lui Iisus amenajat în miniatură în incinta bisericii. Aceasta este o tradiţie în biserica polonă, garda având ordin să păzească mormântul timp de trei zile şi trei nopți, pentru a garanta că mormântul se va păstra neatins. În Polonia, pom­pieri voluntari aveau această misiune, de a păzi mormântul lui Iisus ca amintire a momentului când Pilat a trimis o cohortă să păzească locul în care a fost înmormântat Mântuitorul. Chiar dacă nu sunt pompieri militari, tinerii au păstrat acest obicei, de aceea au şi ei acele şepci pe cap, al căror model l-au împrumutat de la comunităţile româneşti din Pârteşti. Au o carte de rugăciuni din care citesc, au rozariul, iar timpul pe care îl petrec în faţa lui Iisus este un moment de rugăciune. Din ziua de joi, după Cina Domnului, până sâmbătă la prânz, familiile vin pe rând, zi şi noapte, pentru a se ruga în faţa lui Iisus. Aceşti tineri, prin ceremonialul de schimbare a gărzii, aduc o notă aparte momentelor de rugăciune.

Celebrarea Învierii Domnului începe în Joia Mare

Celebrarea Învierii Domnului începe în Joia Mare şi continuă până a doua zi de Paşte. Cel mai important moment este micul dejun din dimineaţa Paştelui, când se consumă mâncarea binecuvântată sâmbătă după-amiază. Bucuria Paştelui se simte în orice familie, iar, conform tradiției, bucatele pregătite cu trudă nu pot fi gustate până nu sunt sfinţite în sâmbăta de dinaintea Paştelui. Nimeni nu mănâncă nimic până la întoarcerea de la slujba de Înviere. Când s-au reunit acasă, capul familiei sau persoana mai în vârstă dă startul servirii mesei, nu înainte ca fiecare să guste din oul sfinţit. Coşul tradiţional care trebuie sfinţit de preot cuprinde câteva simboluri: miel din unt de casă, crucea din sare, ouăle, cârnaţii, hreanul, şunca şi pâinea de casă. Spre deosebire de alte zone, unde pentru această sărbătoare se prepară miel, aici se pregăteşte şuncă de porc. În coşul pentru sfinţit găsim şi ouă frumos decorate, simbolizând triumful vieţii asupra morţii.

Etnicii polonezi participă la împărţirea ouălor sfinţite

De Paşte polonezii se întâlnesc la Dom Polski pentru a împărţi ouăle sfinţite. Cu acest prilej polonezii din Bucovina îşi fac urări reciproce de sănătate, bucurie şi succese.

Ceremonialul împărţirii cu oul sfinţit începe cu o rugăciune de sfinţire a bucatelor, a oului în special, oficiată de preoţii decanatului de Bucovina. Conform preşedintelui Uniunii Polonezilor din România, Ghervazen Longher, împărţirea cu oul sfinţit este o veche tradiţie poloneză care datează în Polonia de secole. Ouăle, simbol al vieţii şi al reînnoirii naturii, sunt un semn al fertilităţii şi al unei noi vieţi. „Ceremonialul împărţirii cu oul sfinţit este o tradiţie pe care etnicii polonezi au adus-o când au venit pe aceste meleaguri, în 1834, când 30 de familii de emigranţi polonezi s-au stabilit în satul care avea să se numească Soloneţu Nou, aducând cu ei şi păstrând ca o comoară nepreţuită credinţa catolică, limba şi tradiţiile părinţilor lor. În perioada comunistă, manifestarea nu s-a putut organiza în mod public, fiecare polonez marcând această sărbătoare cu sfinţenie în propria casă. După 1990, a putut fi reluată în cadru lărgit şi festiv. Dacă imediat după Sfânta Liturghia de Învierea Domnului polonezii iau masa în familie, gustând din bucatele sfinţite, de această dată membrii comunităţilor de polonezi din Suceava, Pleşa, Soloneţu Nou, Poiana Micului, Rădăuţi, Vicşani, Moara, Păltinoasa şi Gura Humorului se reunesc pentru a gusta din bucate sfinţite, pentru a marca bucuria unei sărbători străvechi care merită transmisă generaţiilor următoare“, a precizat Ghervazen Longher.

GALERIE FOTO

Silviu Buculei

Revista Lumea Satului nr. 7, 1-15 aprilie 2017 – pag. 50-51