cemrom iulie 2018
update 22 Oct 2018

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane la data de 18 octombrie 2018

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 260 de localități din 14 județe, cu un număr de 1.021 de focare (dintre care 15 în exploatații comerciale). De asemenea, au fost înregistrate 107 cazuri la mistreți.

În total au fost eliminați 353.914 de porci afectați de boală.

Prin aplicarea eficientă a măsurilor de combatere a PPA, au fost stinse până la această dată 5 focare în județul Satu-Mare, iar unitatea de procesare a cărnii S.C. Carniprod SRL, din județul Tulcea, și-a reluat activitatea, în data de 14.08.2018.

De asemenea, nu au mai fost înregistrate noi focare de boală în județele: Satu-Mare (din data de 31.08.2018) și Bihor (din data de 08.08.2018).

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel:

  • Judeţul Satu-Mare – 7 focare în gospodăriile populaţiei şi 10 cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Bihor – 28 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţi;
  • Judeţul Sălaj – 4 cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Tulcea – 565 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și un focar, la o exploatație de tip A) şi 58 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Brăila – 96 de focare (dintre care 8 focare la exploatații comerciale);
  • Judeţul Constanţa – 83 de focare în gospodăriile populaţiei şi 2 cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Ialomiţa – 123 de focare în gospodăriile populaţiei şi 8 cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Galaţi – 14 focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţi;
  • Judeţul Ilfov – 9 focare în gospodăriile populaţiei;
  • Judeţul Călăraşi – 75 de focare (dintre care un focar la o exploatație comercială) şi 18 cazuri la mistreţi;
  • Județul Buzău – 4 focare în gospodăriile populaţiei;
  • Județul Giurgiu – 15 focare în gospodăria populaţiei și 5 cazuri la mistreți;
  • Județul Dâmbovița – un focar în gospodăria populației.
  • Județul Teleorman – un focar în extravilan

Până la această dată (18.10.2018) au fost despăgubiți 7.480 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 90.563.900 de lei.

Detaliat, situaţia plăților despăgubirilor se prezintă astfel:

  • Judeţul Satu-Mare – au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 14 exploatații afectate în valoare de 56.490 de lei
  • Judeţul Bihor – au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 211 exploatații afectate în valoare de 947.620 de lei
  • Judeţul Tulcea – au fost plătite despăgubiri pentru 1.078 de exploatații dintr-un total de 1.125 de exploatații în valoare de 42.914.670 de lei
  • Judeţul Brăila – au fost plătite despăgubiri pentru 2.866 de exploatații dintr-un total de 2.920 de exploatații în valoare de 36.179.950 de lei
  • Judeţul Constanţa – au fost plătite despăgubiri pentru 794 de exploatații dintr-un total de 801 de exploatații în valoare de 3.350.930 de lei
  • Judeţul Ialomiţa – au fost plătite despăgubiri pentru 2.390 de exploatații dintr-un total de 2.495 de exploatații în valoare de 6.513.000 de lei
  • Judeţul Galaţi – au fost plătite despăgubiri pentru 69 de exploatații dintr-un total de 69 de exploatații în valoare de 162.000 de lei
  • Judeţul Ilfov – au fost plătite despăgubiri pentru 5 exploatații dintr-un total de 7 exploatații în valoare de 42.560 de lei
  • Judeţul Călăraşi – au fost plătite despagubiri pentru 53 exploatații dintr-un total de 212 de exploatații în valoare de 396.680 de lei.

Prezenţei virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Sursa: ANSVSA

Mangalița și Bazna, două rase care nu se lasă puse la colț!

Asociația Crescătorilor de Suine Autohtone Mangalița și Bazna se află în plină dezvoltare, chiar dacă pentru moment fermele de porci se află în fața unei grave amenințări.

„La ora actuală, în Registrul Genealogic sunt înscrise aproximativ 800 de animale pentru rasa Mangalița, din toate cele trei varietăți – blondă, roșu și burtă de rândunică – și 200 de exemplare din rasa Bazna“, ne-a spus Levente Balla, responsabilul de Registrul Genealogic al raselor și vicepreședinte al asociației. „La această dată încă este în desfășurare recensământul național al efectivelor din cele două rase, astfel încât aceste cifre desigur că vor mai suferi modificări“, a mai adăugat domnia sa.

De la câteva zeci de exemplare, la peste o mie

„Cel mai important de subliniat, este însă faptul că de la an la an creșterile sunt tot mai însemnate“, a punctat Ioan Rășinar, unul dintre fondatorii asociației și membru al echipei de conducere. După spusele sale, în urmă cu trei ani s-a plecat de la câteva zeci de exemplare, iar acum se vorbește despre sute. „Desigur că ne-a ajutat și existența unui cadru legislativ. Dar, referitor la acest aspect, ne-am fi dorit unele modificări, despre care, de altfel, discutasem încă din primăvară cu membri ai comisiilor de agricultură din Parlamentul României. După aceea a venit vacanța, iar acum, la începutul sesiunii, ni s-a spus că prioritatea este PPA, așa că trebuie să mai așteptăm!“, a mai adăugat el.

Cea mai mare problemă de care se lovesc crescătorii de porci din rasele Mangalița și Bazna este lipsa unor abatoare pentru sacrificarea animalelor. Majoritatea abatoarelor se feresc să primească animale din această rasă. „De exemplu aici la noi, în județele Timiș și Arad, nimeni nu te primește. Cred că soluția ar fi să se înființeze un abator pentru Bazna și Mangalița pentru zona de Vest“, crede Ioan Rășinar.

Altfel, în mai multe zone din țară cererea este în creștere. „Oamenii ne caută și pe site-ul asociației, și la telefon. Avem liste de oameni care și-au rezervat deja câte un porc pentru Sărbători. Numai să fim sănătoși și noi, și porcii, că avem clienți“, mai spune fermierul care, la ora actuală, are 70 de scroafe și peste 200 de porci

Fermieri care și-au pus la punct inclusiv instalații de prelucrare a cărnii de Mangalița și Bazna se află și la Cluj, Sibiu și în zona de sud a țării, după spusele dlui Balla. „Deja a început să se contureze o separare între membrii asociației noastre. Unii dintre ei se ocupă de reproducție, de obținerea de purcei, în timp ce alții se ocupă de producție, respectiv de creșterea animalelor în scopul sacrificării și, unii dintre ei, al prelucrării. Putem spune că deja circuitul este închis chiar în interiorul asociației“, a precizat domnia sa. „Deocamdată mai avem nevoie de puțin marketing. Suntem abia la început și ne aflăm într-o nișă mică a sectorului de creștere a suinelor din România. Dar cu răbdare, cu pricepere, seriozitate și puțin sprijin suntem convinși că vom reuși să dezvoltăm această activitate, deloc ușoară, de creștere a suinelor autohtone în conservare“, este convins vicepreședintele asociației.

Rentabilitate mai mică, dar calitate superioară

porci mangalita 6

De fapt, pentru mulți dintre crescătorii de porci din aceste rase, dincolo de componenta economică a activității lor, mai există și una sentimentală, după cum am constatat în urma discuțiilor pe care le-am avut cu ei.

Rentabilitatea la aceste rase este mai scăzută, inclusiv din cauza condițiilor de care au nevoie. Față de celelalte specii de porci, Mangalița și Bazna au nevoie de spații largi, exterioare și de hrană naturală ca să se dezvolte optim. Față de porcii din rasele comerciale, care ajung la 100 kg în aproximativ șase luni, cei din rasele autohtone au nevoie de până la 14 luni. Doar din aceste două motive se poate înțelege de ce carnea lor se vinde mai scump.

Pe de altă parte, și calitatea este net superioară. Dar este nevoie și de oameni care să fie de acord și să își permită să plătească suplimentar pentru diferența de calitate. Altfel, toată munca unor fermieri care nu vor să fie de acord cu afirmația unui mare crescător care este de părere că „istoria a pus aceste rase la colț“ rămâne doar un hobby costisitor.

„Biosecuritatea e ca un pahar cu gura-n jos!“

În ceea ce privește pesta porcină africană (PPA), până acum, din fericire, nu s-au înregistrat cazuri la porci din aceste două rase. „Fie porcii sunt mai rezistenți, fie crescătorii sunt mai conștienți. Dar eu cred că este vorba despre oameni“, e de părere Ioan Rășinar.

„Părerea mea este că, în ceea ce privește PPA, principalul vector nu este nici mistrețul, nici altcineva, ci omul. Cum poți să fii atât de inconștient încât, ca să nu îți tai porcii, îi muți în alt județ, ca să nenorocești mai mulți? Eu cred că împotriva PPA ar trebui să lupte de la ultimul crescător până la președintele țării. Ministerul de Interne ar trebui să păzească drumurile ca nimeni să nu poată plimba porcii dintr-o parte în alta, așa cum s-a întâmplat. Cei care cumpără porci n-ar trebui să cumpere decât animale crotalizate, controlate, din surse de încredere. Apoi, în ferme biosecuritatea trebuie să se respecte, nu să fie doar o vorbă pe hârtie!“, consideră crescătorul.

„Știți cum e cu biosecuritatea ? E ca un pahar cu gura în jos. Nimic nu intră în el. Dar dacă bagi dedesubt ceva, o mână murdară, atunci gata biosecuritatea. Așa și în ferme, dacă omul intră și iese oricum, gata! La mine în fermă, de exemplu, la intrare și la ieșire se face dezinfecție. La fiecare zece zile adăposturile, locurile de hrănire se dezinfectează, fără nicio excepție. Locul în care ies animalele este împrejmuit cu garduri electrice, așa că nu intră niciun animal din afară“, explică și mai amănunțit fermierul

Apoi revine cu concluzia: „În orice caz, omul este de vină. Dacă își plimbă animalele, așa, fără niciun control, fără niciun certificat sanitar-veterinar, dintr-un județ în altul, vă dați seama unde putem să ajungem, Doamne ferește?“

Alexandru GRIGORIEV

Pesta Porcină Africană confirmată în județul Teleorman

Institutul de Diagnostic si Sănătate Animală București (I.D.S.A.) – Laboratorul Național de Referință pentru Pestă Porcină Africană (PPA) a confirmat prezența virusului acestei boli în probele prelevate din resturi de cadavru de porc (os lung) găsite într-o zonă situată în extravilan (pădurea Slobozia Mândra).

Ancheta epidemiologică este în desfășurare.

Centrul Local de Combatere a Bolilor Teleorman s-a reunit pentru adoptarea planului de măsuri privind controlul, combaterea şi eradicarea PPA, precum și pentru adoptarea zonelor de restricții.

Ancheta epidemiologică este în desfășurare.

Sursa: ANSVSA

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane la data de 10 octombrie 2018

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 246 de localități din 13 județe, cu un număr de 998 de focare (dintre care 15 în exploatații comerciale) și 90 de cazuri la mistreți.

În total au fost eliminați 348.691 de porci afectați de boală.

Prin aplicarea eficientă a măsurilor de combatere a PPA, au fost stinse până la această dată 5 focare în județul Satu-Mare, iar unitatea de procesare a cărnii S.C. Carniprod SRL, din județul Tulcea, și-a reluat activitatea, în data de 14.08.2018.

De asemenea, nu au mai fost înregistrate noi focare de boală în județele: Satu-Mare (din data de 31.08.2018) și Bihor (din data de 08.08.2018).

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel:

  • Judeţul Satu-Mare – 7 focare în gospodăriile populaţiei şi 10 cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Bihor – 28 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţi;
  • Judeţul Sălaj – 4 cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Tulcea – 564 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și un focar, la o exploatație de tip A) şi 52 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Brăila – 86 de focare (dintre care 8 focare la exploatații comerciale);
  • Judeţul Constanţa – 81 de focare în gospodăriile populaţiei şi 2 cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Ialomiţa – 123 de focare în gospodăriile populaţiei şi 6 cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Galaţi – 14 focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţi;
  • Judeţul Ilfov – 9 focare în gospodăriile populaţiei;
  • Judeţul Călăraşi – 70 de focare (dintre care un focar la o exploatație comercială) şi 10 cazuri la mistreţi;
  • Județul Buzău – 3 focare în gospodăriile populaţiei;
  • Județul Giurgiu – 12 focare în gospodăria populaţiei și 4 cazuri la mistreți;
  • Județul Dâmbovița – un focar în gospodăria populației.

Până la această data (10.10.2018) au fost despăgubiți 6.625 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 71.806.990 de lei.

Detaliat, situaţia plăților despăgubirilor se prezintă astfel:

  • Judeţul Satu-Mare - au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 14 exploatații afectate în valoare de 56.490 de lei
  • Judeţul Bihor – au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 211 exploatații afectate în valoare de 947.620 de lei
  • Judeţul Tulcea - au fost plătite despăgubiri pentru 942 de exploatații dintr-un total de 1.068 de exploatații în valoare de 38.432.970 de lei
  • Judeţul Brăila – au fost plătite despăgubiri pentru 2.172 de exploatații dintr-un total de 2.904 de exploatații în valoare de 22.124.870 de lei
  • Judeţul Constanţa - au fost plătite despăgubiri pentru 794 de exploatații dintr-un total de 799 de exploatații în valoare de 3.350.930 de lei
  • Judeţul Ialomiţa - au fost plătite despăgubiri pentru 2.387 de exploatații dintr-un total de 2.492 de exploatații în valoare de 6.494.000 de lei
  • Judeţul Galaţi - au fost plătite despăgubiri pentru 68 de exploatații dintr-un total de 69 de exploatații în valoare de 146.000 de lei
  • Judeţul Ilfov - au fost plătite despăgubiri pentru 5 exploatații dintr-un total de 7 exploatații în valoare de 42.560 de lei
  • Judeţul Călăraşi - au fost plătite despagubiri pentru 32 exploatații dintr-un total de 205 de exploatații în valoare de 211.550 de lei.

Prezenţei virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic și social.

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane la data de 4 octombrie 2018

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 240 de localități din 13 județe, cu un număr de 980 de focare (dintre care 15 în exploatații comerciale) și 80 de cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 343.662 de porci afectați de boală.

Au fost stinse până la această dată 5 focare în județul Satu Mare și nu a mai fost înregistrat vreun focar în acest județ, din data de 31.08.2018.

În județul Bihor nu au mai fost înregistrate noi focare de PPA, din data de 08.08.2018, iar în județul Tulcea, unitatea de procesare a cărnii aparținând societății S.C. Carniprod SRL și-a reluat activitatea, în data de 14.08.2018.

Aceste rezultate au fost posibile datorită aplicării operative și eficiente a complexului de măsuri zoosanitare de combatere a pestei porcine africane (PPA) și a cetățenilor, care au înțeles să sprijine autoritățile în aplicarea acțiunilor necesare.

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel:

  • Judeţul Satu-Mare – 7 focare în gospodăriile populaţiei şi 10 cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Bihor – 28 de focare în gospodăriile populaţiei şi 1 caz la mistreţ;
  • Judeţul Sălaj – 4 cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Tulcea – 564 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și 1 focar la o exploatație de tip A) şi 48 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Brăila – 83 de focare (dintre care 8 focare la exploatații comerciale);
  • Judeţul Constanţa – 79 de focare în gospodăriile populaţiei şi 2 cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Ialomiţa – 122 de focare în gospodăriile populaţiei şi 3 cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Galaţi – 14 focare în gospodăriile populaţiei şi 1 caz la mistreţ;
  • Judeţul Ilfov – 9 focare în gospodăriile populaţiei;
  • Judeţul Călăraşi – 66 de focare (dintre care 1 focar la o exploatație comercială) şi 10 cazuri la mistreţ;
  • Județul Buzău – 3 focare în gospodăriile populaţiei;
  • Județul Giurgiu – 4 focare în gospodăria populaţiei și 1 caz la mistreț;
  • Județul Dâmbovița – 1 focar în gospodăria populației.

Până la această dată(03.10.2018) au fost despăgubiți 5.916 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 64.040.810 de lei.

Detaliat, situaţia plăților despăgubirilor se prezintă astfel:

  • Judeţul Satu-Mare - au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 14 exploatații afectate în valoare de 56.490 de lei
  • Judeţul Bihor – au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 211 exploatații afectate în valoare de 947.620 de lei
  • Judeţul Tulcea - au fost plătite despăgubiri pentru 703 de exploatații dintr-un total de 809 de exploatații în valoare de 37.412.500 de lei
  • Judeţul Brăila – au fost plătite despăgubiri pentru 1.873 de exploatații dintr-un total de 2.902 de exploatații în valoare de 16.125.640 de lei
  • Judeţul Constanţa - au fost plătite despăgubiri pentru 746 de exploatații dintr-un total de 793 de exploatații în valoare de 3.093.780 de lei
  • Judeţul Ialomiţa - au fost plătite despăgubiri pentru 2.299 de exploatații dintr-un total de 2.456 de exploatații în valoare de 6.147.000 de lei
  • Judeţul Galaţi - au fost plătite despăgubiri pentru 37 de exploatații dintr-un total de 69 de exploatații în valoare de 51.000 de lei
  • Judeţul Ilfov - au fost plătite despăgubiri pentru 5 exploatații dintr-un total de 6 exploatații în valoare de 42.000 de lei
  • Judeţul Călăraşi - au fost plătite despagubiri pentru 28 exploatații dintr-un total de 193 de exploatații în valoare de 164.220 de lei

Prezenţei virusului pestei porcine africane în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel social din punct de vedere economic.

Pesta porcină africană nu se sperie de vorbe!

Pesta porcină africană (PPA) a pus pe jar atât autoritățile publice, dar și o mare parte a populației din mediul rural. Lucru de altfel firesc, având în vedere implicațiile unei astfel de epizootii. Din nefericire, unele dintre autoritățile competente par a nu fi înțeles încă amploarea și efectul PPA, atâta vreme cât nu încearcă să lămurească populația asupra acestui aspect. Căci, așa cum au evidențiat la unison reputați specialiști, principalul obstacol împotriva răspândirii acestei cumplite epidemii îl constituie acțiunile concertate ale populației. Dacă gospodarii nu vor pricepe cât de necesar este să colaboreze cu autoritățile totul este zadarnic. Tocmai din acest motiv revenim asupra unor aspecte referitoare la ce poate lăsa în urmă epizootia.

Cum ar fi un Crăciun fără porc? Vedem peste trei luni!

Un lanț întreg de dezechilibre sunt pe cale de a veni mână în mână cu boala. Moartea porcilor din gospodării este doar un prim aspect, peste care oamenii ar putea trece destul de ușor datorită despăgubirilor ce se acordă în schimbul porcilor pierduți. Dar, după apariția unui caz nou în focar, timp de 90 de zile este interzisă creșterea altor animale. Tradus în termeni simpli, înseamnă un Crăciun fără porc pentru țăranii români. Or, sacrificatul porcului este unul dintre obiceiurile definitorii pentru însăși esența românismului. Ba chiar mulți sunt orășenii care în preajma Crăciunului se îndreaptă spre rudele de la țară cu gândul la o bucată de șoric sau la o porție de pomana porcului, făcută mai digerabilă cu o cană de țuică fiartă. Deja pentru peste 6.000 de gospodării acesta a devenit un vis imposibil. Procentual, raportat la numărul total de gospodării din țara noastră, cu mult peste un milion, pare insignifiant, mai ales dacă ne gândim că acestea au crescut în anul trecut 2.578.272 de porci, conform datelor INS.

Însă o astfel de abordare nu ar duce decât la o liniștire temporară, la amânarea momentului în care boala se va întinde cu o viteză năucitoare. În acest sens vom povesti cum președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, a avertizat, pe 3 august, Prefectura Arad, cerând, în numele mai multor primari ai localităților din județ, măsuri legislative. „În acest moment avem opt județe afectate, socotite deja contaminate. (...) Viteza de răspândire a epidemiei este de 18 km/săptămână. Numărul județelor afectate va crește, conform prognozelor Comisiei Europene, la 13 într-o lună de acum înainte.“ Prognoza sumbră a fost confirmată, din nefericire. Pe 19 septembrie, ministrul Daea afirma, la postul public de televiziune, că PPA a ajuns în al 13-lea județ!

Șacalii, mai periculoși decât mistreții!

Deci, citând o veche expresie populară, „rău se aude, rău se vede!“. Și încă suntem în partea de început. Deocamdată, până la încheierea recoltării porumbului, populațiile de mistreți sunt încă stabile. Dar probabil că în următoarele două săptămâni vor începe să se miște. Iar mistreții sunt, așa după cum afirmă atât reprezentanții RNP ROMSILVA, cât și cei ai AGVPS și ai DSV, un vector foarte important și greu de controlat al bolii. Mistreții sunt urmați de alți prădători, care se hrănesc cu cadavrele animalelor răpuse de boală. Aceștia, deși nu dezvoltă boala, devin un vector secundar, chiar mult mai periculos decât mistreții. De departe, cel mai periculos este șacalul auriu, mai ales în Delta Dunării. „Pădurarii îmi povestesc că în Deltă nu se mai aud noaptea urletele șacalilor. În schimb, ziua îi vezi stând la soare, pe marginea apei, cu burțile pline“, spune dl Octavian Anghel, director comercial al ROMSILVA. Tradus în limbaj comun, asta înseamnă că, la ora actuală, șacalii se bucură de o abundență de hrană nemaiîntâlnită. Cadavrele mistreților omorâți de PPA sunt pentru ei o pradă pentru care nu trebuie să lupte în niciun fel și care li se oferă din abundență. În aceste condiții sunt de așteptat două lucruri. În primul rând, numărul șacalilor va crește exponențial, în condițiile în care cantitatea de hrană disponibilă este, cel puțin pe termen scurt, mult mai mare decât necesarul. Dar această hrană este infestată cu PPA.

Toamna poate agrava situația

Desigur că, cel puțin deocamdată, nu au niciun motiv să părăsească zona. Dar, în momentul în care numărul de mistreți morți din Delta Dunării va scădea, chiar până la dispariție, atunci între șacali va apărea o criză alimentară. Practic, se va crea un dezechilibru ecologic, de care omul nu va fi răspunzător. Rezultatele vor fi cel puțin două. Primul este că șacalii înfometați vor ataca masiv gospodăriile locuitorilor Deltei, încercând să găsească acolo de mâncare. Al doilea rezultat, și mai periculos, este că haite de șacali flămânzi vor începe să migreze spre alte zone, în căutarea hranei. Doar că aceste animale, pe lângă faptul că foamea le va face agresive, vor fi și purtătoare de PPA, pe deasupra. Acestea sunt motivele pentru care reducerea numărului șacalilor din Delta Dunării ar trebui să se facă urgent și radical. Dar pentru aceasta este nevoie de un cadru legal care să permită o vânătoare cu adevărat eficientă a celor 1.300 de mistreți și 2.400 de șacali din Deltă. Altfel, toate planurile rămân doar vorbe goale, iar PPA nu se sperie de vorbe.

Alexandru GRIGORIEV

Actualizarea situaţiei privind evoluţia Pestei Porcine Africane la data de 13 septembrie 2018

Pesta porcină africană evoluează în 12 județe, în 207 de localități, cu un număr total de 898 de focare (dintre care 13 în exploatații comerciale industriale, unul în abatorul aparținând unei ferme și unul într-o exploatație comercială de tip A) și 57 de cazuri la mistreți.

În total au fost eliminați 232.722 de porci afectați de boală.

În zona de N-V a României, boala evoluează în 3 judeţe, Satu-Mare, Sălaj şi Bihor, prezenţa virusului fiind confirmată în 13 localităţi. Au fost ucişi 1.375 de porci domestici şi au fost afectaţi 15 porci mistreţi.

În zona de S-E a României, boala a fost confirmată în 194 de localităţi, din judeţele: Tulcea, Constanţa, Brăila, Ialomiţa, Galaţi, Călăraşi, Ilfov, Buzău și Giurgiu. Au fost ucişi 54.296 de porci domestici din gospodăriile populaţiei, iar în 11 exploataţii comerciale de mare capacitate, o exploataţie comercială de tip A și în abatorul aparținând unei ferme, au fost ucişi 178.426 de porci.

Au fost afectaţi 42 de porci mistreţi.

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA, se prezintă astfel:

Regiunea de N-V a României:

  • Judeţul Satu-Mare – 7 focare în gospodăriile populaţiei şi 10 cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Bihor – 28 de focare în gospodăriile populaţiei şi 1 un caz la mistreţ;
  • Judeţul Sălaj – 4 cazuri la mistreţi;

Regiunea de S-E a României:

  • Judeţul Tulcea – 551 de focare în gospodăriile populaţiei, un focar într-o exploataţie comercială de tip A, 5 focare în exploataţii comerciale industriale, un focar într-un abator aparţinând unei exploaţii comerciale şi 34 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Brăila – 60 de focare în gopodăriile populaţiei şi 6 în exploataţii comerciale;
  • Judeţul Constanţa – 67 de focare în gospodăriile populaţiei şi 1 caz la mistreţ;
  • Judeţul Ialomiţa – 111 de focare în gospodăriile populaţiei şi 3 cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Galaţi – 9 focare în gospodăriile populaţiei şi 1 caz la mistreţ;
  • Judeţul Ilfov – 7 focare în gospodăriile populaţiei;
  • Judeţul Călăraşi – 41de focare în gospodăriile populaţiei şi 3 cazuri la mistreţ;
  • Județul Buzău - 3 focare în gospodăriile populaţiei;
  • Județul Giurgiu - 1 focar în gospodăriile populaţiei;

În data de 13.08.2018, au fost stinse primele focare de PPA, diagnosticate de la începutul lunii ianuarie a acestui an, în patru gospodării din comuna Micula, iar în data de 24.08.2018 a fost stins un focar în localitatea Sărăuad, toate din judeţul Satu-Mare.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe. 

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Sursa: ANSVSA

Confirmarea prezenței virusului Pestei Porcine Africane în judeţul Giurgiu

A fost confirmată prezența virusului Pestei Porcine Africane (PPA) într-o gospodărie, din localitatea Brăniştari, comuna Călugăreni, judeţul Giurgiu.

În urma confirmării diagnosticului, de către Institutul de Diagnostic si Sănătate Animală București (I.D.S.A.) – Laboratorul Național de Referință pentru Diagnostic și Sănătate Animală, serviciile veterinare au intervenit și au instituit imediat măsurile aplicabile în cazul diagnosticării unui focar de PPA.

Au fost prelevate probe pentru analize, iar cadavrele animalelor au fost ecarisate.

Gospodăria respectivă a fost plasată sub supraveghere oficială, s-a realizat dezinfecția, au fost aplicate măsuri de restricție pentru circulația persoanelor, animalelor, a produselor, subproduselor și a mijloacelor de transport.

Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă Giurgiu şi Unitatea locală de decizie din cadrul Centrului Local de Combatere a Bolilor Giurgiu s-au reunit astăzi pentru a adopta planul de măsuri privind controlul și combaterea bolii.

Ancheta epidemiologică este în desfășurare.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea măsurilor întreprinse de autorități, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar, DSVSA județene sau autorităţilor locale.

Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condițiile prevăzute de legislaţie.

Pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel social și economic.

Sursa: ANSVSA

Controale în unitățile de alimentație publică pentru prevenirea răspândirii virusului Pestei Porcine Africane

În perioada 1 - 31 august 2018 au fost organizate controale tematice pentru prevenirea propagării pestei porcine africane (PPA), privind verificarea modului de respectare a condiţiilor sanitare veterinare şi de siguranţa alimentelor referitoare la trasabilitatea, ambalarea, marcarea, certificarea, transportul, depozitarea și comercializarea cărnii proaspete de porc, precum și a cărnii tocate, a cărnii preparate și a produselor obținute din carne de porc sau care conțin carne de porc.

Au fost verificați operatorii din sectorul alimentar care comercializează produse alimentare de origine animală în cadrul unităţilor de vânzare cu amănuntul, situate în zonele de agrement și în localităţile de interes turistic.

Inspectorii ANVSA au verificat 5.046 de unităţi, dintre care:   

  • 1.934 de unități de alimentație publică (restaurante, unități tip fast –food);
  • 697 de unități de tip carmangerie/măcelărie;
  • 131 de cantine
  • 112 unităţi de tip catering
  • 286 de rulote
  • 149 de pensiuni turistice
  • 1.737 de magazine alimentare

Pentru abaterile de la legislaţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, au fost aplicate 358 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 458.160 de lei.

De asemenea, au fost emise 6 Ordonanţe de suspendare a activităţii şi 7 Ordonanţe de interzicere a desfășurării activității unor unități din sectorul alimentar.

Totodată, inspectorii veterinari au dispus măsuri de reținere oficială  și expediere către unități de neutralizare pentru 2.678 de kg de carne de porc a cărei trasabilitate nu a putut fi stabilită.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel social și economic.

Sursa: ANSVSA

Actualizarea situaţiei privind evoluţia Pestei Porcine Africane la data de 6 septembrie

De la data confirmării prezenţei virusului în ţara noastră, pentru prima oară, în 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în două zone geografice.

Pesta porcină africană evoluează în 11 județe, în 190 de localități, cu un număr total de 826 de focare (dintre care 11 în exploatații comerciale industriale, unul în abatorul aparținând unei ferme și unul într-o exploatație comercială de tip A) și 46 de cazuri la mistreți.

În total au fost eliminați 159.645 de porci afectați de boală.

În zona de N-V a României, boala evoluează în 3 judeţe, Satu-Mare, Sălaj şi Bihor, prezenţa virusului a fost confirmată în 13 localităţi. Au fost ucişi 1.375 de porci domestici şi au fost afectaţi 15 porci mistreţi.

În zona de S-E a României, boala a fost confirmată în 177 de localităţi, din judeţele: Tulcea, Constanţa, Brăila, Ialomiţa, Galaţi, Călăraşi, Ilfov și Buzău. Au fost ucişi 53.980 de porci domestici din gospodăriile populaţiei, iar în 11 exploataţii comerciale de mare capacitate, o exploataţie comercială de tip A și în abatorul aparținând unei ferme, au fost ucişi 104.290 de porci.

Au fost afectaţi 31 de porci mistreţi.

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA, se prezintă astfel:

Regiunea de N-V a României:

  • Judeţul Satu-Mare – 7 focare în gospodăriile populaţiei şi 10 cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Bihor – 28 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ;
  • Judeţul Sălaj – 4 cazuri la mistreţi;

Regiunea de S-E a României:

  • Judeţul Tulcea – 543 de focare în gospodăriile populaţiei, un focar într-o exploataţie comercială de tip A, 5 focare în exploataţii comerciale industriale, un focar într-un abator aparţinând unei exploaţii comerciale şi 28 cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Brăila – 40 de focare în gopodăriile populaţiei şi 6 în exploataţii comerciale;
  • Judeţul Constanţa – 62 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ;
  •  Judeţul Ialomiţa – 102 de focare în gospodăriile populaţiei şi 2 cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Galaţi – 6 focare în gospodăriile populaţiei;
  • Judeţul Ilfov – 6 focare în gospodăriile populaţiei;
  • Judeţul Călăraşi – 17 focare în gospodăriile populaţiei;
  • Județel Buzău - 2 focare în gospodăriile populaţiei;

În data de 13.08.2018, au fost stinse primele focare de PPA, diagnosticate de la începutul lunii ianuarie a acestui an, în patru gospodării din comuna Micula, iar în data de 24.08.2018 a fost stins un focar în localitatea Sărăuad, toate din judeţul Satu-Mare.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe. 

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel social din punct de vedere economic.

Mistreții, vectorul incontrolabil al PPA

Vestea că pesta porcină africană a pătruns și în România a strecurat un fior de gheață în inimile tuturor celor care sunt conștienți de grozăvia acestei boli. Deși nu este periculoasă pentru oameni, boala face prăpăd printre porci. Literatura de specialitate spune că în zonele afectate doar unul din zece porci, sălbatici sau domestici, scapă cu viață. Dar, ceea ce este și mai greu de acceptat este că animalele bolnave, după sacrificare sau după moarte, trebuie incinerate sau îngropate adânc. Virusul, care rămâne pe orice fel de țesut, este deosebit de rezistent și i-ar transforma în purtători pe toți cei care ar consuma carnea animalelor bolnave. În mediu natural, virusul PPA poate rezista luni de zile. În congelator supraviețuiește până la doi ani.

Porcii sălbatici trebuie împuținați

În condițiile prezentate e lesne de înțeles de ce s-a declanșat o asemenea îngrijorare, la limita panicii.

Porcii din mai multe ferme și gospodării au fost sacrificați și arși ori îngropați de-a valma, chiar și dacă a existat în respectiva populație suină doar un singur animal bolnav. Specialiștii cu care am stat de vorbă susțin că aceasta a fost o exagerare. Mai logic ar fi fost ca animalele să fie sacrificate, apoi să se preleveze probe pentru analize de la fiecare în parte. Pe măsura apariției rezultatelor, carnea refrigerată a fiecărui animal sănătos putea fi consumată.

Oricum s-ar prezenta situația și oricare ar fi sursa primului focar de PPA, un lucru este cert: mistreții sunt unul dintre principalii factori de răspândire a bolii. Circulația lor este incomparabil mai greu de controlat față de cea a animalelor domestice. În plus, mai spun specialiștii, numărul mare al porcilor sălbatici din România ar putea face ca viteza de răspândire a PPA să fie mai mare decât s-ar putea bănui. Așadar, concluzia este clară: mistreții trebuie împuținați, în unele zone până la dispariție. Dar cum se poate face acest lucru, este o altă chestiune complicată, despre care am stat de vorbă cu specialiștii.

Modelul ceh se poate aplica și în România

Octavian Anghel, director comercial al RNP ROMSILVA, este de părere că situația poate fi rezolvată, dar cu două condiții: persoanele abilitate trebuie să se miște rapid și să fie alocate resurse suficiente. Domnia sa a propus deja un plan de acțiune, bazat pe experiența din Cehia. Acolo, în iunie 2017, într-o localitate din sud-estul țării au fost descoperite două cadavre de porci mistreți infectate cu PPA. Planul de acțiune a implicat atât măsuri legislative, cât și măsuri economice și administrative. În jurul locului unde au fost găsite cele două cadavre a fost instituită o zonă de protecție cu risc ridicat, în centrul căreia se găsea zona contaminată. Suprafața acestei zone a fost inițial de cca 1.000 km², iar apoi a fost redusă la cca 460. În jurul acestei zone a fost instituită o altă zonă, întinsă pe 8.500 km², de vânătoare intensivă. În zona cu risc ridicat toți mistreții uciși se predau centrelor de ecarisaj. Pentru a se stimula acest lucru s-au acordat stimulente substanțiale: pentru împușcare, câte 160 euro/mistreț până în 50 kg și 320 pentru cei peste; pentru compensarea cărnii, câte 40 euro/porc tânăr, 80 euro/porc de un an și 128 euro/porc matur, iar pentru fiecare hoit găsit, câte 200 euro. În zona de vânătoare exclusivă au fost, de asemenea, împușcați toți mistreții. Pentru fiecare animal împușcat s-a acordat un premiu de 80 euro, iar pentru fiecare carcasă găsită, 120 euro. Carnea mistreților împușcați a fost supusă analizelor și, pentru cei sănătoși, dată în consum.

În plus, în zona de vânătoare intensivă au fost permise și mijloace care în mod normal sunt interzise, cum ar fi folosirea dronelor și a dispozitivelor de termoviziune, a armelor cu lunetă, a luminilor pe timp de noapte ș.a.m.d. La vânătoare au fost chemate și armata și forțele de ordine, ba chiar și militari NATO de pe teritoriul ceh. În perioada iunie 2017 – 1 februarie 2018 bilanțul a fost următorul: în zona contaminată, din cei 241 de mistreți găsiți morți, 190 au fost diagnosticați pozitiv la testul PPA, iar din cei 604 împușcați, doar 16. În zona limitrofă, din jurul zonei infestate, niciun mistreț nu a fost găsit ca fiind purtător de PPA, deși au fost analizate probe de la 90 de animale găsite moarte și 1.711 împușcate. În zona de vânătoare intensivă au fost împușcați 12.600 de mistreți, toți sănătoși. După 1 februarie 2018, când la cererea CE a fost redusă zona de risc ridicat, până în prezent doar în zona contaminată au mai fost identificate cazuri pozitive, respectiv 12 dintre cele 91 de cadavre descoperite și unul singur dintre cei 20 de porci împușcați. În rest, până în luna iulie nu s-a mai identificat niciun animal bolnav, deși în celelalte zone monitorizate s-au împușcat aproape 5.000 de mistreți, iar 46 au fost găsiți morți.

Trebuie să ne organizăm rapid!

„Așadar, un model există și s-a dovedit eficient“, consideră dl Anghel. Dar domnia sa avertizează că, pentru a aplica acest model, e necesară o organizare rapidă. „Trebuie să ne mișcăm înaintea virusului. Deocamdată, în zona Deltei Dunării mistreții nu se mișcă prea mult spre zonele limitrofe. Însă, odată cu venirea toamnei, când hrana se va reduce, vor începe să se miște. Și atunci va fi perioada optimă pentru vânătoare. Așadar, undeva după jumătatea lui septembrie – începutul lui octombrie trebuie să avem deja cadrul legislativ necesar, precum și mijloacele financiare pentru recompense. Aceste recompense, despăgubiri, stimulente sunt esențiale pentru a obține sprijinul populației. Oamenii trebuie să înțeleagă ce se petrece și să se implice. Altfel nu se vor putea obține rezultatele dorite și situația nu va putea reveni la normal“, apreciază acesta.

La rândul său, dl Mugurel Constantin Drăgănescu, președintele executiv al AGVPS, consideră că este absolut necesară reducerea populației de mistreți la scara întregii țări. Capacitatea de suport în zonele de habitat a acestora este depășită. În condițiile unei densități mari, răspândirea PPA se poate face rapid“, ne-a declarat. La rândul său, consideră că vânătoarea tuturor mistreților din Delta Dunării este un lucru care nu se poate face decât pe hârtie. „Trebuie înțeles că animalele circulă, se ascund, nu vin pur și simplu în bătaia puștii. În general, vânătorile de la care participanții se întorc cu mâna goală nu sunt atât de rare precum s-ar crede“. Pe de altă parte, domnia sa a exprimat o oarecare îndoială legată de răspândirea virusului PPA printre mistreți: „Din cei mult peste 500 de porci împușcați de membrii asociației noastre în toată țara, nu s-a găsit niciunul infestat.“

Pe de altă parte, ROMSILVA a găsit 17 mistreți morți, toți confirmați pozitiv la PPA, pe cinci din cele 15 fonduri cinegetice pe care le gestionează în Delta Dunării, ne-a informat dl Octavian Anghel.

Alexandru GRIGORIEV

Pesta Porcină Africană confirmată în două gospodării din județul Buzău

A fost confirmată prezența virusului Pestei Porcine Africane la porcii din două gospodării, din localitățile Lunca (comuna Pătârlagele) și Pănătău, județul Buzău.

În urma confirmării diagnosticului, de către Institutul de Diagnostic si Sănătate Animală București (I.D.S.A.) – Laboratorul Național de Referință pentru Diagnostic și Sănătate Animală, serviciile veterinare au intervenit și au instituit imediat măsurile aplicabile în cazul diagnosticării unui focar de PPA.

Gospodăriile respective au fost plasate sub supraveghere oficială, s-a realizat dezinfecția, au fost aplicate măsuri de restricție pentru circulația persoanelor, animalelor, a produselor, subproduselor și a mijloacelor de transport, a fost dispusa uciderea porcinelor din cele două gopodării și ecarisarea carcaselor.

Centrul Local de Combatere a Bolilor Buzău s-a reunit astăzi pentru a adopta planul de măsuri privind controlul și combaterea bolii, precum și pentru adoptarea zonelor de restricții.

Totodată, au fost recoltate probe pentru examene de laborator, de la animalele suspecte și de la cele sacrificate (3 capete).

Ancheta epidemiologică este în desfășurare.

A fost demarată și o anchetă a Poliției, pentru a verifica informațiile conform cărora virusul a fost introdus în județul Buzău prin produse din carne provenite de la porcii dintr-o zonă unde evoluează focare de PPA.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea măsurilor întreprinse de autorități, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condițiile prevăzute de legislaţie.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel social și economic.

Precizări ANSVSA privind restricțiile impuse în zonele unde evoluează Pesta Porcină Africană

Ca urmare a apariției în spațiul public a unor informații incorecte, ANSVSA face următoarele precizări:

  1. În România Pesta Porcină Africană evoluează în 10 județe: Satu-Mare, Sălaj, Bihor, Tulcea, Constanţa, Brăila, Ialomița, Galați, Călărași și Ilfov. În județul Sălaj au fost confirmate numai cazuri la mistreți, nefiind afectate gospodării ale populației sau exploatații comerciale.
  2. Harta prezentată în spațiul public este un document de lucru, o propunere de actualizare a anexei Deciziei 2014/709/UE, ca urmare a confirmării focarului de PPA din județul Ilfov.

Documentul, neadoptat încă, este elaborat de către experții Comisiei Europene din cadrul DG-SANTE, pe baza datelor și informațiilor oficiale furnizate de către ANSVSA.

Anexa oficială  (adoptată) se regăsește la:

https://ec.europa.eu/food/sites/food/files/animals/docs/ad_control-measures_asf_pl-lt-regionalisation.pdf

În aplicarea și respectarea principiului regionalizării, Comisia Europeană, prin această actualizare a anexei Deciziei 2014/709/UE, în funcție de apariția de noi focare de PPA pe teritoriul unui stat membru, ia toate măsurile pentru a preveni răspândirea bolii.

Astfel, în zona roșie sunt incluse județele unde PPA evoluează în exploatațiile de porcine domestice și/sau la populația de porcine sălbatice, dar și județele limitrofe acestora, în care NU evoluează focare de PPA, dar sunt considerate ca fiind expuse unui risc crescut de contaminare.

În județele incluse în zona roșie este permisă circulația porcilor vii, a transportului de material seminal, a cărnii, a produselor și a subproduselor provenite de la aceștia în interiorul zonei de restricție, cu excepția celor aflate în raza de 10 km din jurul focarelor.

Menționăm că sunt acordate derogări pentru animalele sănătoase aflate în zona de restricție, care, după testare, pot părăsi zona afectată spre abatorizare şi carnea poate fi comercializată. Derogarea se acordă de către Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor din județul respectiv (în baza Deciziei 2014/709/UE), după realizarea unor teste și îndeplinirea unor condiţii stricte, prin care se asigură că produsele comercializate sunt sigure și nu prezintă risc de răspândire a virusului PPA.

Este interzisă: circulația porcilor vii, a transportului de material seminal, a cărnii, a produselor și a subproduselor provenite de la aceștia, în afara zonei de restricție.

În zona albastră (denumită și zonă tampon) sunt reprezentate județele aflate între zonele de risc și cele libere de boală. În aceste județe nu sunt impuse restricții  privind mișcarea porcilor, a cărnii, a produselor și a subproduselor provenite de la aceștia, dar în care este intensificată monitorizarea stării de sănătate a porcilor și a circulației acestora.

Considerăm că prin difuzarea în spațiul public a unor informații incorecte se generează o stare de neîncredere în rândul populației și a agenților economici din industria de profil, care poate conduce la subminarea eforturilor autorităților statului pentru gestionarea rapidă și eficientă a focarelor de boală.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire. Pentru oameni, acest virus are, însă, impact la nivel economic și social.

Au fost închise primele focare de pestă porcină africană

Luni, 13.08.2018, au fost stinse primele focare de pestă porcină africană (PPA), diagnosticate de la începutul lunii ianuarie a acestui an, în patru gospodării din comuna Micula, județul Satu – Mare. 

De la confirmarea acestor focare de PPA, autoritățile au intervenit prompt și au acționat, în conformitate cu procedurile prevăzute de legislație, pentru lichidarea focarelor și prevenirea răspândirii virusului.

Un rol important în închiderea acestor focare l-au avut locuitorii din zonă, crescătorii de animale, care au înțeles să sprijine autoritățile în aplicarea acțiunilor necesare și vor avea, în continuare, un rol important, prin respectarea măsurilor impuse, astfel încât boala să fie ținută sub control.

Actul oficial de stingere a bolii a fost semnat astăzi, 13 august și înregistrat la primăria din comuna Micula și la DSVSA Satu-Mare.

Prin acest act se consemnează că în comuna respectivă nu mai există animale bolnave,  sau animale ținute sub observație clinică pentru PPA, în urma realizării integrale a măsurilor de profilaxie și combatere.

Absența virusului bolii a fost demonstrată de Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală, prin rezultatele de laborator negative, efectuate pe cele 1.780 de probe recoltate de la porcii din zona de protecție și din zona de supraveghere (pe o rază de 10 km).

În zonele cu risc major, din proximitatea pădurii Noroieni au fost efectuate dezinfecții riguroase și a fost interzis accesul persoanelor în pădure.

Pe această cale, ANSVSA reia apelul către cetățeni de a sprijini autoritățile în aplicarea și respectarea măsurilor necesare pentru a preveni răspândirea virusului PPA și pentru a limita efectele bolii, având în vedere gravitatea acesteia şi consecinţele economice generate de evoluția acesteia.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar, DSVSA judeţeană sau oricărei autorități locale.

Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de stat, în condițiile prevăzute de legislaţie.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel social și economic.

Sursa: ANSVSA

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane

De la data confirmării prezenței Pestei Porcine Africane (PPA) în țara noastră, pentru prima oară, în 31 iulie 2017, în județul Satu-Mare, se constată că în zona de N-V a României boala evoluează lent, chiar staţionar, confirmându-se în 14 localităţi din judeţele Satu-Mare, Sălaj şi Bihor. Au fost afectaţi 13 porci mistreți și au fost uciși 175 de porci domestici.

În zona de S-E a României, evoluţia bolii este agresivă. Boala a fost confirmată în 84 de localităţi din judeţele Tulcea, Constanţa, Brăila, Ialomița şi Galați. Au fost uciși 11.772 de porci domestici din gospodăriile populaţiei, iar în 3 ferme comerciale, până în data de 02.08.2018, au fost uciși 49.647 de porci. Acțiunea de ucidere în două ferme comerciale a fost finalizată şi s-a efectuat prima dezinfecţie, iar în cea de-a treia s-a început uciderea porcilor. Au fost afectaţi 20 de porci mistreți.

Detaliat, situația evoluției focarelor de PPA se prezintă astfel:

Regiunea de N-V a României:

  • Județul Satu Mare – 6 focare în gospodăriile populației și 9 cazuri la porci mistreți,
  • Județul Bihor – 21 de focare în gospodăriile populației și un caz la mistreț,
  • Judeţul Sălaj – 2 cazuri la mistreţi.

Regiunea de S-E a României:

  • Județul Tulcea – 471 de focare, din care 467 focare în gospodăriile populației, un focar în exploataţie comercială de tip A, 3 focare în exploatații comerciale industriale și 17 cazuri la porci mistreți,
  • Județul Brăila – 14 focare în gopodăriile populației,
  • Județul Constanța – 16 focare în gospodăriile populației,
  • Judeţul Ialomiţa – 16 focare în gospodăriile populației,
  • Judeţul Galaţi – un focar într-o gospodărie.

Prin focar de PPA se înțelege evoluția bolii într-o exploatație care numără unul sau mai mulți porci, la care s-a confirmat infecția cu virusul pestei porcine africane.

Evoluția bolii este în permanență monitorizată, prin examene clinice și de laborator, iar zilnic se analizează situația existentă, se aplică măsuri și se întreprind acțiuni în funcție de circumstanțe.  

Acțiunile autorităților sunt conjugate și întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid și pentru a împiedica răspândirea bolii.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condițiile prevăzute de legislaţie.

La nivel național până la data de 02.08.2018 au fost plătite 56 dosare de despăgubire în valoare de 148.140 de lei, iar alte 428 de dosare în suma totală de 2.065.162 de lei urmează să fie date în plată. 

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire. Pentru oameni, acest virus are, însă, impact la nivel economic și social.

Abonează-te la acest feed RSS