reclama Nusees
update 30 Nov 2022

47,6 milioane de euro solicitate de fermieri pentru înființarea sau modernizarea plantațiilor pomicole

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a primit online  65 de solicitări de finanțare în valoare de 47,6 milioane de euro (47.616.514 €) pentru înființarea, extinderea sau modernizarea plantației pomicole, finanțare acordată prin componenta 1 a submăsurii 4.1a Investiții în exploatații pomicole din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Având în vedere că alocarea financiară stabilită pentru această formă de sprijin a fost de 30,5 milioane de euro, fondurile europene disponibile pentru anul 2022 pentru această componentă au fost epuizate.

„Ne bucură interesul major al fermierilor pentru accesarea fondurilor destinate înființării și dezvoltării plantațiilor pomicole. Reamintim tuturor fermierilor interesați că pot depune în continuare cereri de finanțare pentru înființarea sau modernizarea pepinierelor pomicole și pentru achiziția de utilaje de recoltare pentru fermele pomicole. Pentru aceste investiții finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) mai sunt disponibile fonduri în valoare de peste 18 milioane de euro, până la data limită de primire a proiectelor, 12 decembrie 2022 sau până la epuizarea fondurilor alocate” a declarat George CHIRIȚĂ, Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Precizăm că din finanțarea disponibilă în continuare prin submăsura 4.1a, pot fi accesate până la 300.000 de euro/ proiect pentru utilaje de recoltare (achiziții simple), în limita a 11,5 milioane de euro fonduri totale disponibile, iar pentru înființarea, extinderea sau modernizarea pepinierelor pot fi accesate până la 1.500.000 de euro/ proiect (proiecte complexe), în limita a 6,9 milioane de euro fonduri totale disponibile.

Menționăm, totodată, că până la data de 16 decembrie 2022, fermierii mai pot depune cereri de finanțare pentru decontarea primelor de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor în cadrul submăsurii 17.1.

MADR a solicitat Comisiei Europene decontarea a peste 253 de milioane de euro, fonduri plătite deja către fermierii români prin AFIR

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), a transmis Comisiei Europene solicitarea de decontare a peste 253 de milioane de euro (253.252.747 €), valoare ce reprezintă echivalentul plăților realizate din bugetul național către fermieri în perioada 1 iulie – 15 octombrie 2022.

Declarația de cheltuieli transmisă prin intermediul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale reprezintă totalul plăților efectuate de AFIR în perioada de referință (01.07 – 15.10.2022) către beneficiarii proiectelor de investiții finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și din Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene (EURI), respectiv suma de 244 de milioane de euro. De asemenea, declarația de cheltuieli trimestrială cuprinde și plățile directe și compensatorii aferente măsurilor de mediu și climă delegate către Agenția de Plăți pentru Intervenție în Agricultură (APIA) în valoare de 9,2 milioane de euro.

„În conformitate cu procedurile de lucru stabilitate la nivelul Comisiei Europene, AFIR a încărcat declarația de cheltuieli direct în sistemul informatic utilizat pentru schimbul de date între statele membre și Comisia Europeană, urmând ca, după verificarea sumelor cuprinse în declarația de cheltuieli, Comisia să ramburseze României, în termen de maximum 45 de zile, fondurile europene alocate pentru agricultură și dezvoltare rurală”, a precizat George CHIRIȚĂ, Directorul general al AFIR.

Până la această dată, Comisia Europeană a rambursat României peste 7,35 de miliarde de euro pentru decontarea investițiilor realizate în agricultură, pentru dezvoltarea durabilă a mediului rural și pentru plăți directe și compensatorii prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, inclusiv Tranziția 2021 – 2022.

APIA: Sprijin financiar în valoare de peste 26 milioane lei pentru crescătorii de animale

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, solicitat prin cererile de plată aferente serviciilor prestate în luna iunie și în trimestrul II al anului 2022.

Suma autorizată la plată este în valoare de 26.046.778 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru solicitanții care au accesat această formă de ajutor de stat, în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor.

Sursa: apia.org.ro

MADR acordă ajutoare excepționale producătorilor agricoli din sectorul vegetal

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), informează potențialii beneficiari că, în perioada  19 august - 2 septembrie 2022 inclusiv, primește Cereri de solicitare a ajutorului excepțional acordat producătorilor agricoli din sectorul vegetal, în conformitate cu Hotărârea nr. 1032/18.08.2022 privind acordarea unor ajutoare excepționale producătorilor agricoli din sectorul vegetal, publicată în Monitorul Oficial nr. 817/2022.

Această schemă de susținere financiară are ca obiectiv asigurarea unui grant financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal, pentru susținerea unor cheltuieli angajate în perioada 24 februarie - 12 august 2022, cu achiziția de resurse materiale, respectiv de produse fertilizante și/sau produse de protecție a plantelor și/sau motorină, necesare în anul 2022 pe suprafețele cu plantații pomicole pe rod și/sau cu arbuști fructiferi și/sau cu plantații viticole pe rod cu struguri pentru vin, care utilizează eficient resursele, gestionează nutrienții și aplică metode de producție favorabile mediului și climei prin activitatea agricolă de întreținere a plantațiilor pe care o desfășoară.

Cererile se depun/transmit (prin fax/poştă/eletronic) la Centrele APIA unde au depus Cererea unică de plată 2022.  APIA pune la dispoziția solicitanților formulare pretipărite ale cererii de solicitare ajutorului excepțional, încărcate cu datele preluate din IACS - Cererea unică de plată 2022: date de identificare, suprafete și culturi (coduri de cultură) declarate, iar aceștia trebuie să le verifice/completeze/corecteze dacă este cazul.

Documentele atasate cererii sunt următoarele:

  1. copie a documentelor justificative de achiziție de la furnizori a resurselor materiale necesare, respectiv produse fertilizante, motorină, produse de protecție a plantelor, după caz, emise în perioada 24 februarie 2022 - 12 august 2022;
  2. copie document coordonate bancare în condițiile în care coordonatele bancare sunt diferite față de coordonatele bancare înscrise în cererea unică de plată 2022;
  3. declarație pe proprie raspundere privind înregistrarea în scopuri de TVA - Anexa 11 din Ghidul solicitantului:

-pentru solicitanții neplătitori de TVA va fi decontată întreaga valoare înscrisă în documentul justificativ de achiziție;

-pentru solicitanții înregistrați ca plătitori de TVA aceasta nu se decontează prin ajutorul excepțional.

Documentele depuse/transmise în copie de către beneficiar, vor purta sintagma “conform cu originalul”, vor fi datate și însușite prin semnătură de către beneficiar.

Beneficiarii trebuie să îndeplinească următoarele condiții de eligibilitate:

a) să solicite ajutorul excepțional prin depunerea cererii la centru APIA la care este arondat;

b) să fie înregistrați în evidențele APIA cu cererea unică de plată 2022 cu suprafețe declarate de teren cu plantații pomicole pe rod și/sau cu arbuști fructiferi și/sau cu plantații viticole pe rod cu struguri pentru vin, prevăzute la codurile menționate în anexa nr.1; suprafețele declarate se încadrează în intervalul de la minim 0,1 ha inclusiv, până la maxim 200 ha inclusiv chiar dacă suprafețele declarate în cererea unică 2022 sunt mai mari de 200 ha;

c) să achiziționeze resurse materiale pe bază de documente justificative, precum documente fiscale respectiv factura, bon fiscal, din care să rezulte datele de identificare ale solicitantului respectiv nume și prenume/denumire, în perioada 24 februarie-12 august 2022;

d) să mențină suprafața aferentă culturilor pentru care beneficiază de ajutor excepțional, în anul de cerere 2023.

Grantul financiar unitar este în cuantum de 875 lei/ha, echivalentul sumei de 176,80 euro/ha, stabilit la rata de schimb de 4,9489 lei pentru 1 euro în conformitate cu  prevederile alin. (6) al art.1 din Regulamentul delegat (UE) 2022/467.

Suma care se acordă beneficiarilor este obținută prin înmulțirea grantului financiar unitar, exprimat în lei/hectar, cu suprafața declarată cu plantații pomicole pe rod și/sau cu arbuști fructiferi și/sau cu plantații viticole pe rod cu struguri pentru vin, din cererea unică de plată 2022, exprimată în hectare și nu poate depăși valoarea maximă de 175.000 lei/ beneficiar.

În cazul în care suma de plată calculată prin înmulțirea grantului financiar unitar, exprimat în lei/hectar, cu suprafața declarată cu plantații pomicole pe rod și/sau cu arbuști fructiferi și/sau cu plantații viticole pe rod cu struguri pentru vin, din cererea unică de plată 2022, exprimată în hectare este mai mare decât valoarea totală a documentelor justificative depuse pentru resursele materiale achiziționate, atunci se aprobă suma reprezentând valoarea totală a documentelor justificative. În cazul în care sumă calculată este mai mică decât valoarea totală a documentelor justificative depuse pentru resursele materiale achiziționate, atunci se aprobă această sumă calculată.

Resursele financiare totale necesare implementării schemei de ajutor sunt de 126.150,673 mii lei, echivalentul sumei de 25.490,649 mii euro stabilit în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (6) din Regulamentul delegat (UE) 2022/467, care se asigură astfel:

a) 63.075,3364 mii lei, echivalentul sumei de 12.745,3245 mii euro, finanțare externă nerambursabilă conforma Anexei la Regulamentul delegat (UE) 2022/467;

b) 63.075,3364 mii lei, echivalentul sumei de 12.745,3245 mii euro, de la bugetul de stat în conformitate cu prevederile art.2 din Regulamentul delegat (UE) 2022/467 și în limita prevederilor bugetare aprobate pe anul 2022 Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu această destinaţie. În situaţia în care sumele centralizate depăşesc resursele financiare aprobate cu această destinaţie, valoarea ajutorului excepțional se reduce proporţional pentru toţi beneficiarii.

Vești bune pentru fermieri: MADR alocă 1,5 miliarde de euro pentru infrastructura de irigații, desecare și drenaj

MADR a lansat în dezbatere publică proiectul privind modificarea Programului național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații din România și a infrastructurii de desecare și drenaj. Acesta urmărește adaptarea agriculturii la schimbările climatice şi reducerea efectelor acestora asupra producţiei agricole, în principal, dar şi asupra altor factori de mediu şi a populaţiei.  

Suma destinată Programului are o valoare de 1,5 miliarde euro, reprezentând fonduri de la bugetul național, care vor fi alocate până în anul 2027. 

Prin prezentul proiect de act normativ se are în vedere sporirea numărului de amenajări de irigații noi, de la 89 la 150. De asemenea, va crește suprafața pentru care se vor asigura irigații de la 1.800.679 ha la 2.600.439 ha, contribuind astfel la viabilitatea economică a sistemelor de irigații. 

Totodată, se vor majora de la 531 la 666 numărul de organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații, precum și suprafața deservită de infrastructura de irigații, de la 1.212.917,8 ha la 1.464.349,70 ha.  

Prin acest program, MADR își propune ca sistemul de irigații din România să poată beneficia de mai mult sprijin financiar, fiind astfel îmbunătățite condițiile de dezvoltare și creștere, precum și obținerea de cantități mărite de producție la hectar. 

Proiectul poate fi consultat de către toți cei interesați, în secțiunea ”Transparență decizională – Proiecte de acte normative”: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html.  

APIA efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), efectuează prin Centrele Județene, plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, solicitat prin cererile de plată aferente serviciilor prestate în luna aprilie 2022.

Suma autorizată la plată este în valoare de 1.397.896,79 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru solicitanții care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Oamenii flămânzi devin agresivi. Așadar, cine și de ce ne vrea panicați că vom flămânzi?

După isteria hârtiei igienice, a drojdiei, a făinii și a conservelor de tot felul, ne-am confruntat cu cea a uleiului alimentar. Mulți s-au dus „după fentă” și au făcut cozi pentru a-și face stocuri de ulei. Zilele trecute, cineva spunea că cel mai trist pentru cineva care și-a cumpărat baxuri de ulei și hârtie igienică este să se spargă sticlele de ulei și să curgă pe sulurile de hârtie igienică... Și tot la capitolul haz de necaz, altcineva glumea despre prima victimă a războiului din Ucraina în România: a deschis cămara și i-au căzut baxurile de ulei în cap... 

În unele magazine, deja s-a anunțat o limită de maximum 3 baxuri de ulei. Iar rețelele de socializare au fost inundate de glume pe seama celor care își fac stocuri de diverse. „Băiat cu ulei caut fată cu tigaie” sau „De ce este acest tablou atât de scump? Pentru că este pictat în ulei de floarea-soarelui din 2022” sunt doar două exemple. Facem haz de necaz, râdem de semenii noștri sau ne panicăm și fugim să facem stocuri. Asta în cazul în care avem bani să cumpărăm. Dar cine are interesul să ne trimită după fentă? Cine vrea să ne vadă disperați și panicați? Și de ce? Poate că astfel de răspunsuri vin natural dacă suntem atenți la toate informațiile care ne bombardează pe diferite căi, la toți zvonerii și răspândacii. Unii dintre ei o fac în neștiință de cauză, dar, chiar și așa, produc panică.

Zvonerii și răspândacii...

Singura soluție este să verificăm fiecare informație dintre surse diferite, să plecăm mai puțin urechea la tot ce se spune și să facem diferența dintre informații și simple surse de bruiaj sonor ce au rolul de a distrage atenția. Mai grav este când anumite informații vin din surse oficiale, credibile deci, și apoi sunt preluate și de publicații serioase. În astfel de cazuri, cu atât mai mult, trebuie să ne punem niște întrebări. Cine și de ce ne vrea panicați? Cine și de ce ne trimite după fentă...? La începutul lunii martie, asociația producătorilor de ulei vegetal din Uniunea Europeană – FEDIOL – a venit cu un anunț bombă: „rezervele de ulei comestibil din UE pot ajunge pentru un consum de maximum 6 săptămâni”. Dar este vorba oare de un consum normal sau un consum ce include stocuri făcute pe fondul zvonurilor cum că vine apocalipsa alimentară și fix de ulei avem nevoie...? Potrivit anunțului în cauză, războiul din Ucraina ar fi de vină pentru lipsa materiei prime, de floarea-soarelui adică, Ucraina fiind țara de unde membrii asociației FEDIOL importă anual 35-45% din necesarul de floarea-soarelui pentru a produce uleiul consumat în țările Uniunii Europene. Panica stârnită este cu atât mai ciudată cu cât cam toate rețetele, inclusiv cele promovate pe la cooking show-uri recomandă folosirea uleiului de măsline chiar și la gătit... Din câte știm, Ucraina și Rusia nu au măslini. Nici măcar ramuri de măslin...

Strategie de marketing și praf în ochi?

Tot FEDIOL, în anunțul făcut, spune că nu vede o soluție legată de lipsa materiei prime, dar am putea lua în considerare alternative la uleiul de floarea-soarelui, cum ar fi uleiul de soia, de rapiță, de cocos sau de palmier. Adică, altfel spus, uleiuri pe care lumea nu prea le cumpără. Să fie o strategie de marketing de gherilă pentru produse ce urmează să expire, nu doar un praf în ochii celor care nu văd că prețurile cresc la fel ca Făt-Frumos?

Nu rămânem noi fără ulei...

Ca răspuns la isteria provocată de nu știm cine și de ce, Ministerul Agriculturii a creat o celulă de analiză, de criză, care verifică stocurile de cereale și de alimente, inclusiv de ulei. Mai mult decât atât, ministrul Adrian Chesnoiu a organizat o conferință de presă în zi de duminică (13 martie) în care a anunțat că „în depozite se află suficiente cantități de ulei pentru a nu crea dezechilibre, avem și stocuri de floarea-soarelui la fabricile producătoare de ulei din țara noastră și, slavă Domnului, avem fabrici producătoare de ulei, nu depindem de importuri majore în această privință”, a explicat ministrul Adrian Chesnoiu. De asemenea, ministrul a făcut un apel la toți românii să aibă încredere că datele sunt reale, bazate pe monitorizarea evoluției zilnice a stocurilor. Ministrul a mai explicat și limitarea vânzării la cel mult trei baxuri, care a fost făcută tocmai pentru a limita specula cu produsul cumpărat de alții în exces. Așadar, cine și de ce ne vrea panicați? Cine și de ce zvonește și răspândește că situația e groasă? Cine și de ce nu ne spune și că există soluții chiar mai sănătoase de a găti și fără ulei? Apropos, știați că alimentele prăjite în ulei sunt chiar dăunătoare pentru sănătate? Și încă ceva. România este o țară puternică agricol, care are capacitatea de a asigura securitatea alimentară a cetățenilor săi, așa cum spun și membrii Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă,organizație non-guvernamentală formată din fermieri performanți, elite în agricultura României, care elaborează analize pe baza unor date concrete privind piața și comerțul cu cereale realizând rapoarte de piață utile pentru fermieri, în scopul valorificării mai eficiente de către aceștia a producțiilor agricole.

 

Turbulențe în Agribusiness – Trenduri și soluții la provocările din agricultură

Agribusiness-ul a suferit schimbări semnificative în ultimii ani, integrarea noilor soluții ca urmare a progreselor tehnologice fiind absolut necesară pentru a face față provocărilor cu care se confruntă fermierii.

Cerințele alimentare de bază sunt din ce în ce mai greu de asigurat din cauza schimbărilor climatice care au condus la agravarea secetei, inundațiilor, înghețului și a altor evenimente extreme.

În acest context, pentru al treilea an consecutiv, la Agribusiness 4.0, oficiali români cu responsabilități în dezvoltarea politicilor și strategiilor în domeniul agricol și reprezentanți ai companiilor relevante din agricultură, se reunesc în data de 24 martie, la cel mai mare târg virtual de agricultură.

Printre speakerii evenimentului se regăsesc Adrian Chesnoiu, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Achim Irimescu, Ministru plenipotenţiar, şeful secţiei Agricultură în cadrul Reprezentanţei Permanente a României la Uniunea Europeană.

Andreea Stroe, una dintre cele mai experimentate realizatoare și prezentatoare de televiziune, cu o vastă expertiză în domeniu, va dezbate soluțiile cele mai eficiente pentru diminuarea efectelor acestor vremuri fără precedent asupra industriei agricole.

Beneficiile Agribusiness 4.0

Evenimentul se desfășoară pe platforma digitală VirtualAgro și permite companiilor să aibă standuri virtuale în care să își prezinte portofoliul de produse, să propună soluții inovatoare și să intre în contact direct prin chat și webcam cu fermierii interesați.

Interacțiunile live pun în timp real la dispoziția celor 800 de fermieri așteptați la eveniment, funcționalități și activități organizate în cadrul unui târg agricol.

Sesiunile acoperă subiecte de actualitate din industria agricolă și includ workshop-uri și mese rotunde susținute de profesioniști în domeniu, care ajută la dezvoltarea și încheierea de noi parteneriate cu toți marii jucători implicați în domeniul agricol: sectorul de afaceri, instituții publice, dar și fermieri.

Participanții la Agribusiness 4.0 au avantajul de a interacționa cu un public numeros, de pe orice device, de oriunde, indiferent de distanță și fără limitare de timp, într-un mediu securizat din punctul de vedere al colectării informațiilor de înregistrare.

Pentru vizitatori înscrierea este gratuită, iar pentru expozanți costul este mic în comparație cu varianta clasică a unui târg de agricultură.

Pentru mai multe informații accesați site-ul: https://virtualagro.ro

 

Pachetele de sponsorizare sunt disponibile la adresa: gabriela.stoica@godmother.ro

MADR: PNS a fost încărcat în sistemul electronic al Comisiei Europene

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că, în data de 28 februarie 2022, în urma finalizării procesului de transparență decizională, Planul Național Strategic a fost încărcat în sistemul electronic al Comisiei Europene, împreună cu toate documentele aferente. În perioada următoare, Comisia Europeană va evalua documentul și va putea adresa observații în termen de 3 luni de la data transmiterii.

Adrian CHESNOIU, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, a coordonat reuniunile constituite pentru elaborarea PNS, care s-au desfășurat pe parcursul ultimelor două luni. Liniile directoare ale Planului Național Strategic au fost stabilite în urma consultărilor extinse cu fermierii și cu reprezentanții organizațiilor din domeniul industriei alimentare, ai agriculturii și dezvoltării rurale.

„Planul Național Strategic, așa cum a rezultat în urma dialogului transparent și constructiv pe care l-am avut cu reprezentanții tuturor sectoarelor, a fost transmis Comisiei Europene în termenul pe care ni l-am asumat la finalul anului trecut, cu ocazia Consiliului AgriFish. Am transmis spre Bruxelles un document complex, care alături de toate programele de sprijin pe care le finanțăm din bugetul național, contribuie la dezvoltarea agriculturii românești. Îi asigur pe toți fermierii că vom depune toate eforturile ca acest Plan Național Strategic să aducă stabilitatea și predictibilitatea de care agricultorii români au nevoie pentru a păstra un nivel ridicat al producției și pentru a rămâne competitivi pe o piață în continuă evoluție” a declarat ministrul CHESNOIU.

Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu: „Am solicitat implicarea Comisiei Europene pentru sprijinirea fermierilor afectați de secetă”

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării, Adrian-Ionuț Chesnoiu, a cerut Comisiei Europene, în cadrul discuțiilor de astăzi din Consiliul Agricultură și Pescuit, să se implice pentru sprijinirea fermierilor afectați de secetă. 
 
În intervenția sa, oficialul român a mai explicat Comisiei că „derogarea privind plățile în avans este binevenită pentru fermierii români care s-au confruntat cu efectele deficitului de precipitații în ultimii doi ani și care continuă să afecteze producția agricolă din diferite regiuni. Însă, consider că sunt necesare măsuri pe termen mediu și lung pentru ca fermierii să facă față noilor provocări ale schimbărilor climatice, care le pot afecta grav veniturile”. 
 
De altfel, așa cum a mai subliniat și în cadrul dezbaterilor PNS, „riscurile climatice nu mai trebuie neglijate și trebuie luate măsuri structurale, fapt confirmat astăzi și de comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, care a încurajat statele membre să susțină, prin noua Politică Agricolă Comună, participarea agricultorilor la instrumentele de gestionare a riscurilor, inclusiv posibilitatea de a aloca 3% din plățile directe pentru contribuția fermierului la aceste instrumente”. 
 
Ministrul Agriculturii și-a încheiat discursul scurt, clar și ferm spunând că așteaptă poziția Comisiei la finalul dezbaterilor, subliniind că sunt necesare măsuri urgente, „pentru că anul agricol 2021-2022 prezintă mai mulți factori de risc asociați și ei necesită răspuns la nivel european pentru toate cele 27 de state membre”. 
 
 

Subvenționarea prețului motorinei utilizate în agricultură continuă și în anul 2022

În Ședința Guvernului din data de 2 februarie 2022 a fost aprobată Hotărârea pentru completarea HG nr. 1.174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

Potrivit acestui act normativ, subvenția unitară la motorină în anul 2022 va fi de 1,630 lei/litru.

Suma alocată pentru plăți în anul 2022 este de 309 milioane lei, asigurând astfel achitarea ajutorului de stat determinat la plată și neachitat în anul 2021 de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, precum și plățile aferente anului 2022.

 „Finanțarea adecvată și implementarea programelor de sprijin reprezintă două dintre prioritățile mandatului meu și vom face tot ce trebuie astfel încât să putem plăti fermierii la timp, să nu existe restanțe, să reluăm acea activitate precisă de plată a subvenţiilor şi a ajutoarelor de stat cu care deja i-am obișnuit, pentru ca agricultorii să aibă stabilitate şi predictibilitate în activitatea lor”, a declarat ministrul Adrian CHESNOIU.

De această schema de ajutor de stat pot beneficia următoarele categorii:

a) producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute, inclusiv recunoscute preliminar, sau organizații de producători recunoscute, după caz, care sunt înregistrați în Registrul agricol, Registrul fermelor, Registrul plantațiilor viticole, alte evidențe funciare, Registrul național al exploatațiilor, după caz, care exploatează terenuri agricole şi/sau care dețin, cresc sau exploatează animale, individual sau în forme de asociere conform legislației în vigoare, în scopul obținerii producției agricole;

b) organizațiile de îmbunătățiri funciare şi federațiile de organizații de îmbunătățiri funciare înscrise în Registrul național al organizațiilor de îmbunătățiri funciare şi Agenția Națională a Îmbunătățirilor Funciare;

c) organismele/organizațiile de testare a soiurilor, de cercetare, respectiv universitățile, institutele şi stațiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanțare.

Totodată, de schema de ajutor de stat pot beneficia și persoanele fizice, numai dacă prezintă un angajament care va preciza că în termen de 60 de zile lucrătoare de la data primirii notificării privind acordul prealabil pentru finanțare, aceștia vor prezenta certificatul de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului care atestă calitatea de persoane fizice autorizate sau întreprinderi individuale, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008.

Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu: Propunerile fermierilor se regăsesc în programele de sprijin derulate de MADR

În prima sa conferință de presă la cârma Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu a prezentat câteva dintre programele de sprijin ce vor fi derulate în acest an și a explicat modificările ce au fost aduse proiectelor de acte normative elaborate la nivelul MADR.

Potrivit ministrului, au fost primite propuneri de la fermieri din diferite bazine legumicole importante din țară și, în urma analizei acestora, au fost elaborate noile propuneri ale actului normativ. De altfel, încă de la preluarea mandatului, Adrian Chesnoiu a asigurat fermierii că va fi alături de ei și îi va sprijini. Ministrul spune că propunerile fermierilor se regăsesc în programele de sprijin derulate de MADR.

Astfel, pentru tomatele cultivate în ciclul I și în ciclul II de producție, pentru a încasa valoarea sprijinului maxim de 4.000 euro/beneficiar (3.000 euro/beneficiar pentru ciclul I și 1.000 euro/beneficiar pentru ciclul II), producțiile vor trebui să fie valorificate după cum urmează:

  • Pentru ciclul I – între 1 martie și 10 iunie.
  • Pentru ciclul II – între 15 octombrie și 9 decembrie.

În privința producțiilor minime necesare, trebuie realizate 3.000 kg/1.000 mp, față de forma inițială a actului normativ care prevedea realizarea unei cantități de 5.600 kg/1.000 mp.

Referitor la susținerea legumelor deficitare, beneficiarii pot primi 1.000 euro pentru producțiile valorificate în perioada 15 octombrie – 9 decembrie, iar producțiile minime necesare pentru 1.000 mp trebuie să fie pentru:

→ Castraveți 4.000 kg, față de 5.600 kg;

→ Ardei gras/lung 2.000 kg;

→ Fasole păstăi 1.500 kg;

→ Spanac 1.000 kg;

→ Salată 15.000 plante, față de 1.440 kg;

→ Ceapă verde 100.000 bulbi, față de 1.000 kg.

„Ținând cont de factorii de risc prezenți în agricultură și de tot ceea ce se întâmplă la nivel european și chiar global, legumicultorii au nevoie de un sprijin concret pe care l-am prevăzut în actul normativ. Am pornit toate programele MADR de la analiza indicatorilor de rezultat, de la modul în care noi ne situăm în balanța comercială, plecând de la producție și asigurarea consumului din resurse proprii naționale raportat la ceea ce înseamnă importuri. Încurajez cetățenii români să consume produse românești și fermierii să producă mai mult pentru piața internă, astfel încât lanțul scurt dintre fermieri, producători și consumatori să fie unul cât mai eficient“, a afirmat ministrul Adrian Chesnoiu.

Cum verifică ministrul dacă produsele sunt sigure pentru consum

În tot procesul de implementare a programului, un rol important îl are Autoritatea Națională Fitosanitară, care prelevează probe de legume în vederea monitorizării reziduurilor de pesticide, astfel încât pe masa consumatorilor să ajungă doar produse sigure pentru consum. Bugetul total al programului producției de legume în spații protejate este de 225 milioane lei.

N-a fost uitat nici usturoiul

În ceea ce privește  programul de susținere a usturoiului, valoarea sprijinului de 3.000 euro/ cultură/ha/beneficiar se va acorda pentru producțiile valorificate în perioada 1 iunie - 21 decembrie, iar producția minimă necesară este de 3 kg usturoi/10 mp. Programul beneficiază de un buget total de 22,2 milioane lei.

Referindu-se la parcursul actelor normative, ministrul a mai spus că etapa de consultare a beneficiarilor programelor este extrem de importantă, astfel încât actele normative să se plieze pe nevoile concrete ale fermierilor. În acest context, ministrul a declarat: „Le mulțumesc tuturor fermierilor pentru că au transmis propuneri pentru îmbunătățirea actului normativ. Indiferent cât de mult ai vrea într-o instituție publică să creionezi un act normativ cât mai aproape de perfecțiune, întotdeauna există aspecte ce pot fi îmbunătățite. Eu sunt un om al dialogului și voi rămâne la fel în toată perioada mandatului meu pentru că vreau să facem legi bune, programe bune, care să vină în sprijinul fermierilor și să nu fie doar reforme pe hârtie care nu își ating obiectivele și scopurile.“

De asemenea, pachetul de susținere în sectorul agroalimentar are în vedere și compensarea prețurilor mari la energie. În ceea ce priveşte susţinerea pe zona gazelor naturale, şeful MADR a subliniat că soluţiile care vor fi propuse „cu celeritate“ în şedinţele de Guvern viitoare se află în analiză la nivel interministerial. Întrebat la ce se referă efectiv acel bonus de cogenerare, Chesnoiu a explicat că în factura de energie este un cost pentru bonusul de cogenerare şi un cost pentru certificatele verzi, care vor fi compensate dintr-un buget alternativ.

„Este o primă variantă de intervenţie pe care o analizăm pentru industria alimentară: compensare dintr-un buget alternativ, dar aşteptaţi să iasă actul normativ“, a transmis ministrul Agriculturii.

În timp ce noi discutăm, alții iau măsuri concrete

În tot acest timp, în alte țări se iau măsuri concrete… De pildă, chiar din luna februarie, Polonia își va reduce taxele pentru alimente și combustibili. Temporar, se va reduce taxa pe valoarea adăugată la benzină și se va elimina în cazul alimentelor de bază, a îngrășămintelor și a gazelor naturale. Mai mult decât atât, premierul polonez Mateusz Morawiecki a îndemnat recent retailerii să răspundă prin reducerea prețurilor și a cerut populației să fie atentă la magazinele care nu scad prețurile. Comparativ cu Polonia, în România prețurile cresc ca Făt-Frumos…, iar populația nu poate decât să mai strângă cureaua. Cât s-o mai putea și o mai ține! La un moment dat, probabil că se va rupe.

Simona-Nicole David

Ministrul Agriculturii: Propunerile fermierilor se regăsesc în programele de sprijin derulate de MADR

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, a susținut marți, 11 ianuarie 2022, o conferință de presă în care a prezentat câteva dintre programele de sprijin ce vor fi derulate în acest an. Astfel, au fost prezentate modificările ce au fost aduse proiectelor de acte normativeelaborate la nivelul MADR, care s-au aflat în consultare publică în ultimele 10 zile, pentru programul ce vizează susținerea producției de legume în spații protejate și pentru programul de susținere a usturoiului.

În urma procesului de dezbatere publică a proiectului de act normativ ce vizează susținerea producției de legume în spații protejate, ministrul Agriculturii a prezentat noua formă a actului consolidat ce va merge spre avizare și apoi spre aprobare, în ședința de Guvern. Au fost primite propuneri de la fermieri din diferite bazine legumicole importante din țară și în urma analizei acestora au fost elaborate noile propuneri ale actului normativ. 

Astfel, pentru tomatele cultivate în ciclul I și în ciclul II de producție, pentru a încasa valoarea sprijinului maxim de 4000 euro/ beneficiar (3000 euro/beneficiar pentru ciclul I și 1000 euro/beneficiar pentru ciclul II), producțiile vor trebui să fie valorificate după cum urmează:

  • Pentru ciclul I – între 1 martie și 10 iunie
  • Pentru ciclul II – între 15 octombrie – 9 decembrie

În privința producțiilor minime necesare, trebuie realizate 3.000 kg/1.000 mp, față de forma inițială a actului normativ care prevedea realizarea unei cantități de 5.600 kg/1.000 mp.

Referitor la susținerea legumelor deficitare, beneficiarii pot primi 1.000 euro pentru producțiile valorificate în perioada 15 octombrie – 9 decembrie, iar producțiile minime necesare pentru 1.000 mp trebuie să fie pentru:

  • Castraveți 4.000 kg, față de 5.600 kg
  • Ardei gras/ lung 2.000 kg 
  • Fasole păstăi 1.500 kg 
  • Spanac 1.000 kg 
  • Salată 15.000 plante, față de 1.440 kg
  • Ceapă verde 100.000 bulbi, față de 1.000 kg

„Ținând cont de factorii de risc prezenți în agricultură și de tot ceea ce se întâmplă la nivel european și chiar global, legumicultorii au nevoie de un sprijin concret pe care l-am prevăzut în actul normativ. Am pornit toate programele MADR de la analiza indicatorilor de rezultat, de la modul în care noi ne situăm în balanța comercială, plecând de la producție și asigurarea consumului din resurse proprii naționale raportat la ceea ce înseamnă importuri. Încurajez cetățenii români să consume produse românești și fermierii să producă mai mult pentru piața internă, astfel încât lanțul scurt dintre fermieri, producători și consumatori să fie unul cât mai eficient ”, a afirmat ministrul Adrian CHESNOIU.   

În tot procesul de implementare al programului, un rol important îl are Autoritatea Națională Fitosanitară, care prelevează probe de legume, în vederea monitorizării reziduurilor de pesticide, astfel încât pe masa consumatorilor să ajungă doar produse sigure pentru consum.

Bugetul total al programului producției de legume în spații protejate este de 225 milioane lei.

În ceea ce privește  programul de susținere a usturoiului, valoarea sprijinului de 3.000 EUR / cultură / ha / beneficiar se va acorda pentru producțiile valorificate în perioada 1 iunie – 21 decembrie, iar producția minimă necesară este de 3 kg usturoi/10 mp. Programul beneficiază de un buget total de 22,2 milioane lei. 

Referindu-se la parcursul actelor normative, Adrian CHESNOIU a subliniat că etapa de consultare a beneficiarilor programelor este extrem de importantă, astfel încât actele normative să se plieze pe nevoile concrete ale fermierilor. În acest context, ministrul a declarat: „Le mulțumesc tuturor fermierilor pentru că au transmis propuneri pentru îmbunătățirea actului normativ. Indiferent cât de mult ai vrea într-o instituție publică să creionezi un act normativ cât mai aproape de perfecțiune, întotdeauna există aspecte ce pot fi îmbunătățite. Eu sunt un om al dialogului și voi rămâne la fel în toată perioada mandatului meu pentru că vreau să facem legi bune, programe bune, care să vină în sprijinul fermierilor și să nu fie doar reforme pe hârtie care nu își ating obiectivele și scopurile.”

Sursa: madr.ro

Vești bune: În ultima lună, MADR a autorizat plata a peste 900 de milioane de euro către fermieri

Iată că Sărbătorile de iarnă au venit cu vești bune și pentru fermieri, acești fermieri trecuți deja prin toate furcile caudine: peste 900 de milioane de euro. Ne dorim să avem cât mai multe astfel de vești să vă dăm mereu, nu doar în prag de Sărbători. 

Despre ce este vorba mai exact? Ei bine, în perioada 25 noiembrie – 23 decembrie 2021, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, a autorizat la plată suma de 913,36 milioane de euro din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) și din Bugetul Național.

Astfel, un număr de 742.950 fermieri sunt autorizați la plata finală în Campania anului 2021, ceea ce reprezintă un procent de 91,27% din numărul total de fermieri eligibili. Este pentru prima dată când se înregistrează un număr atât de mare de fermieri autorizați la plată, raportat la această perioadă din an (23 decembrie).

Autorizarea la plată continuă în ritm susținut și în zilele următoare, până la sfârșitul anului. 

În ceea ce privește activitatea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), în anul 2021, valoarea plăților prin PNDR s-a ridicat la 1,06 miliarde de euro(€). De la începutul perioadei de programare 2014-2020, au fost plătite peste 8 miliarde de euro beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Suma reprezintă o absorbție de 85% din totalul fondurilor disponibile prin Program, se arată într-un comunicat transmis de MADR. 

 

 

 

 

MADR a intensificat controalele de conformitate cu standardele de comercializare pentru fructele și legumele proaspete

Începând cu data de 10 decembrie 2021, inspectori din cadrul aparatului central si teritorial al MADR desfășoară ample acțiuni de control ce vizează verificarea modului de respectare a legislației specifice din domeniul comercializării legumelor și fructelor proaspete.

Astfel, în perioada 10 – 16 decembrie 2021, acțiunile de control s-au concretizat în verificarea unui număr de 581 operatori economici, din domeniul comerțului en-detail cu legume și fructe proaspete (Market-uri/Supermarket-uri/Hipermarket-uri).

În cadrul acțiunilor de control, în cazul unor operatori economici, au fost constatate  abateri de la prevederile standardelor de comercializare pentru fructele și legumele proaspete. Acestea s-au soldat cu amenzi contravenționale în valoare totală de 101.500 lei și 159 de sancțiuni cu avertisment.

Printre neconformitățile constatate se regăsesc următoarele:

  • Lipsa mențiunii originii și categoriei de calitate de pe facturile fiscale emise de furnizorii produselor, în baza cărora operatorii economici comercializează en-detail legume și fructe proaspete;
  • Lipsa etichetării sau etichetarea incompletă a loturilor de legume și fructe (de exemplu: lipsa originii, lipsa categoriei de calitate, lipsa calibrului, lipsa datei recoltării);
  • Etichetele expuse în imediata apropiere a loturilor de legume sau fructe aveau menționate o altă țară de proveniență/o altă origine, decât cea înscrisă pe eticheta ambalatorului și pe documentele fiscale (facturi, avize de însoțire). 
  • Deficiențe de calitate la vânzarea legumelor expuse, fără a corespunde standardelor de comercializare, (de exemplu: produse afectate de mucegai, lipsă prospețime și turgescență, cu umezeală externă anormală, deshidratate).

Lipsa etichetelor de pe ambalaje sau etichetarea incompletă a acestora, precum și lipsa originii și calității de pe facturile emise de distribuitorii en-gros pot conduce la situația în care unele produse provenite din comerț intracomunitar sau import sunt prezentate drept produse în România. Totodată, lipsa acestor mențiuni reprezintă o informare eronată a consumatorilor.

Informații suplimentare:

Conceptul de standard de comercializare, definit la nivel european, prin intermediul reglementărilor comunitare, stă la baza organizării comune de piață și este determinat de caracteristicile legumelor şi fructelor proaspete prezentate la vânzare.

Controalele de conformitate cu aceste standarde de comercializare efectuate de MADR, ca autoritate competentă, se aplică în sectorul de legume-fructe proaspete și asigură respectarea caracteristicilor comerciale pe care trebuie să le întrunească aceste produse, precum:

  • vizuale (prospeţime, calibru, absenţa defectelor de formă şi culoare);
  • de condiţionare (ambalare, etichetare şi prezentare);
  • organoleptice (gust, aromă, culoare şi textură);

Standardele de comercializare asigură uniformitatea clasificării legumelor şi fructelor proaspete în funcţie de caracteristicile acestor produse, printr-un sistem unic de evaluare, făcând abstracţie de tehnologiile de cultură şi zona de producţie.

Acest sistem de clasificare este utilizat pe întreaga filieră de comercializare, până la consumator, iar categoria de calitate stabilită pe baza caracteristicilor obligatorii trebuie să se regăsească menționată pe etichetă.

Acțiunile de control ale MADR au caracter permanent, se desfășoară pe tot parcursul anului, însă, în perioada sărbătorilor de iarnă, vor avea o frecvență sporită. 

Începe depunerea facturilor pentru decontarea cheltuielilor aferente consumului de energie electrică în irigații

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că fermierii pot depune vineri, 17 decembrie și luni, 20 decembrie 2021 facturile pentru decontarea cheltuielilor aferente consumului de energie electrică necesar funcționării agregatelor sau a echipamentelor pentru irigații.

Fermierii trebuie să transmită către filialele teritoriale ANIF facturile pentru contravaloarea energiei electrice consumate pentru irigații începând cu data de 1 iulie 2021, calculată conform cotei aprobate.

Actele pot fi depuse la sediul filialelor teritoriale sau transmise electronic, la adresele de e-mail disponibile pe site-ul ANIF, secțiunea date de contact,  https://www.anif.ro/contact/.

Facem precizarea că, potrivit legislației, termenul este de 2 (două) zile de la data intrării în vigoare a Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 348/2021,  ordin  publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1192, în data de 16 decembrie 2021.

Reamintim că, pentru anul 2021, a fost stabilită cota de 49,99% pentru decontarea cheltuielilor aferente consumului de energie electrică necesar funcționării agregatelor sau echipamentelor pentru irigații pentru care se asigură apa pentru irigații în baza contractelor multianuale/sezoniere încheiate cu Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare.

APIA efectuează plata ajutorului de minimis pentru sectorul apicol

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, prin Centrele Județene, informează că a demarat autorizarea la plata a ajutorului de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2021 asupra sectorului apicol.

Suma totală autorizată la plată este de 39.287.490 lei aferentă unui număr de 1.657.700 familii de albine și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 17.864 beneficiari care au accesat această formă de ajutor de minimis în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1219/2021 privind aprobarea  schemei de Ajutor  de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2021 asupra sectorului apicol .

Modificări aduse Legii cooperației

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că a fost adoptată de către Camera Deputaților inițiativa legislativă de modificare și completare a Legii cooperației agricole nr.566/2004. Această inițiativă a fost lansată având la bază dorința fermierilor de a se asocia într-un sistem cooperatist, unindu-și astfel toate forțele pentru susținerea dezvoltării economice, sociale și culturale a comunității și a membrilor săi.

”Salut adoptarea inițiativei legislative privind cooperația agricolă, proiect pe care l-am inițiat alături de colegii mei parlamentari și prin care am solicitat ca gospodăria țărănească să poată deveni membru asociat în cooperativele agricole. Elementul de bază care poate salva satul românesc este gospodăria țărănească, organizată și condusă de țăranul gospodar”, a declarat Adrian CHESNOIU, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

De asemenea, ministrul Agriculturii a subliniat importanța măsurilor pentru stimularea, încurajarea și apărarea gospodăriilor din sate și comune. ”Astfel, punem în valoare munca gospodarului român, a celui care a ales să ducă mai departe tradiția cultivării pământului sau a creșterii animalelor. El  va putea să-și valorifice pe deplin produsele de calitate pe care le produce, prin intermediul cooperativei”, a mai precizat ministrul Adrian CHESNOIU.

Pentru a putea beneficia de toate avantajele naționale și europene, statul trebuie sa sprijine înființarea cooperativelor, care pot fi de mai multe tipuri:

  1. cooperative agricole de servicii;
  2. cooperative agricole de achiziții şi vânzări;
  3. cooperative agricole de procesare;
  4. cooperative agricole de manufacturiere şi mică industrie în agricultură;
  5. cooperative agricole de exploatare şi gestionare a terenurilor agricole, silvice, piscicole şi a efectivelor de animale;
  6. cooperative agricole, care pot desfăşura, în comun, activităţile prevăzute la punctele a) și e);
  7. cooperative agricole pentru asistenţă mutuală şi asigurare agricolă;
  8. alte tipuri, formate cu respectarea legii.

Cooperativa agricolă este formată din:

  • Membri cooperatori fondatori;
  • Membri cooperatori acționari;
  • Membri cooperatori asociaţi

Președintele cooperativei agricole este ales de membrii cooperatori şi este de drept președintele consiliului de administrație. Uniunea de ramură se înființează prin asocierea voluntară a unui număr de cel puțin 5 cooperative agricole, care au același domeniu de activitate.

Facilitățile acordate pentru înființarea cooperativelor agricole constau în:

  • Scutirea de la plata impozitului pe profit a cooperativelor care procesează și/sau produc/comercializează material genetic și/sau au activitate de creştere și/sau activitate de reproducţie:
    • pentru primii 5 ani de la intrarea în producţie, pentru cele nou înfiinţate;
    • pentru 5 ani de la intrarea în vigoare a legii pentru cele deja înfiinţate;
  • Scutirea de la plata impozitului pe profit pentru cooperativele de achiziţii şi vânzări, de procesarea produselor agricole, manufacturare şi mică industrie agricolă şi de exploataţii şi gestionare a terenurilor silvice, piscicole şi a efectivelor de animale pentru:

- primii 5 ani de la intrarea în producţie, pentru cele nou înfiinţate;

- 5 ani de la intrarea în vigoare a legii pentru cele deja înfiinţate, care au realizat în anul precedent o cifră de afaceri anuală de până la 3 milioane de euro;

  • Scutirea membrilor de la plata impozitului pe venituri în cazul persoanelor juridice, microîntreprinderi şi de la plata impozitului pe norma de venit pentru persoanele fizice, PFA, II, IF pentru producția valorificată prin/către întreprindere;
  • Scutirea membrilor cooperatori de la plata impozitului pe arendă, dacă terenul este luat în arendă de către cooperativă;
  • Scutirea membrilor cooperatori de la plata impozitului pe clădiri şi terenuri utilizate pentru obţinerea producţiei agricole valorificate prin/către cooperativă, cu condiţia valorificării a 50% din producţia finală prin/către cooperative;
  • În condiţiile în care cooperativa se lichidează într-o perioadă mai scurtă de 5 ani, pentru sumele respective acordate se recalculează impozitul pe profit şi se percep creanţe fiscale accesorii, conform prevederilor Codului fiscal.

Alba-neagra la conducerea MADR lovește siguranța și securitatea alimentară!

Situația confuză și bâlbâielile politichiei dâmbovițene afectează grav securitatea și siguranța alimentară pe termen lung. Alba-neagra cu miniștri „puși“ seara și „demiși“ dimineața în zori pare să fie un joc cinic cu viitorul națiunii române. Ce blestem să fie oare și al cui...?

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este unul dintre ministerele cu greutate din orice guvern de pe lumea asta, având în vedere că strategiile și politicile agriculturii pot afecta securitatea și siguranța alimentară a țării respective. Este și un minister complex, astfel că, la cârma sa, este nevoie de un om care știe agricultură. Iar, în ultimii 30 de ani, la conducerea ministerului s-au perindat mulți cu meserii onorabile de altfel, dar cu puține cunoștințe de agricultură sau de management.

Cu toate acestea, deasupra palatului de pe Bulevardul Carol I plutește o confuzie totală. Iar toată această „joacă“ de-a negocierea ne va costa scump pe noi toți, indiferent de partidul pe care îl susține fiecare sau nu...

Nu mai trageți, că îl rupeți...

Agricultura României este deja în derivă de ceva timp, iar fermierii au trecut prin toate furcile caudine. Chiar și așa, negocierile pentru acest portofoliu de importanță pentru securitatea țării – știut fiind că siguranța și securitatea alimentară sunt esențiale în securitatea oricărei națiuni – s-au tot lungit. Când și când, „pe surse“, a mai apărut câte un nume, posibil viitor ministru al acestui năpăstuit minister. De acest minister se trage din toate părțile, unii ar vrea să-l conducă, alții să-și satisfacă ambiții... Și, în tot acest timp, prioritățile agriculturii și dezvoltarea satului românesc așteaptă o minune. De n-ar fi prea târziu!

Dintre toate numele vehiculate pentru a conduce Ministerul Agriculturii s-a remarcat de departe cel al fostului ministru Daniel Constantin. Un om deschis la discuții, cu un discurs clar, Daniel Constantin părea un ministru potrivit, mai ales că nu o lua chiar de la zero. De altfel, Ministerul Agriculturii este și primul loc de muncă al lui Daniel Constantin după terminarea facultății.

Până la momentul predării în tipar a revistei, alți potențiali miniștri nominalizați au fost și Paul Stănescu, Adrian Pintea și Gheorghe Flutur. Despre toți se știe că ar fi fost specialiști potriviți pentru a cârmui eficient acest minister greu încercat.

Probleme sunt, dar cine le va rezolva?

Recent, în emisiunea Agricultura la Raport, Daniel Constantin a vorbit despre câteva din problemele agriculturii, probleme ce trebuie avute în vedere de oricine ar veni la conducerea ministerului în acest moment: „ce se întâmplă cu succesiunea atunci când se moștenește un teren, ce se întâmplă cu cadastrarea, cu zona de cooperative, (...) ce putem face să ajutăm diverși fermieri, fie că vorbim de legumicultură sau cultura mare“, iată câteva din chestiunile ridicate de către Daniel Constantin în emisiunea lui Ovidiu Ghinea de la Agro TV.

Cu bune și cu rele, cu greșeli asumate și cu dorința de a face treabă, Daniel Constantin a mai declarat în repetate rânduri că este gata să ajute Ministerul Agriculturii din orice poziție, nu neapărat din scaunul de ministru. A demonstrat că poate face echipă bună cu alți profesioniști din domeniul agriculturii, unii dintre ei foști sau actuali fermieri. Două dintre exemple sunt Daniel Dumitru Botănoiu și Valeriu Steriu, foști secretari de stat în Ministerul Agriculturii, oameni bine pregătiți cu care Daniel Constantin a colaborat foarte bine la ministerul pe care l-a condus.

Cu bune și cu rele, dar asumat

Mai multe despre ce a făcut Daniel Constantin în timpul mandatului său, inclusiv ce își reproșează, am aflat din interviul realizat de realizatorul emisiunii Din lumea satului, Ion Banu, în urmă cu câteva luni. Una dintre prioritățile Ministerului Agriculturii menționată în cadrul interviului a fost debirocratizarea a tot ce ține de instituțiile statului în raport cu fermierii. De asemenea, Daniel Constantin a amintit și de alte aspecte importante, cum ar fi ajutorul dat fermierilor pentru culturile calamitate, de capitalizarea fermierilor și de resursele existente ținând cont și de bugetul „calamitat“ inclusiv de pandemia COVID-19. „Avem un buget mic și constrângeri foarte mari; fermierii, în schimb, au nevoie de capitalizare mai ales acum, în condițiile date“, a explicat Daniel Constantin în interviul realizat de Ion Banu.

Sistemul de irigații începuse bine, dar....

Trebuie menționat că, în timpul mandatului său de ministru al Agriculturii, s-a demarat programul pentru refacerea sistemului de irigații și a infrastructurii principale, în două direcții (2014 și 2015), ce avea termen de finalizare în 2020... Departe de a fi gata, și-ar fi dovedit utilitatea mai ales când am văzut ce a făcut seceta în mare parte a țării.

„Începusem un program coerent de refacere a sistemului de irigații în două direcții: infrastructura secundară (privată) refăcută în totalitate prin fonduri europene în 2014, prin alocarea a 435 de milioane de euro în PNDR (Programul Național de Dezvoltare Rurală) 2014-2020 și programul național de refacere a infrastructurii principale, în 2015, prin alocarea a peste 1 miliard de euro – lege aprobată de Parlament. Ambele programe aveau termen de finalizare 2020! Din păcate, nu suntem deloc aproape!“, a spus cu amărăciune în glas fostul ministru al Agriculturii Daniel Constantin.


Și promovarea produselor românești?

Tot în timpul mandatului său s-a demarat un proiect prin care un brand naţional uma să reunească produsele româneşti şi calităţile lor. Și o astfel de inițiativă, în condițiile în care promovarea lasă de dorit, ar fi ajutat enorm notorietatea și calitatea produselor românești să fie reabilitate după o serie de scandaluri agro-alimentare din ultimii ani....


Bâlbâielile și confuziile dau naștere la cel puțin trei întrebări:

1. Cine are interesul să fim în derivă?

2. De ce nu este numit un ministru competent la cârma ministerului?

3. De ce riscăm să ne punem în pericol siguranța și securitatea alimentară?

Simona-Nicole DAVID

Târgul „Produs în GAL“ a marcat 10 ani de activitate a programului LEADER

Cu prilejul împlinirii a celor 10 ani de activitate în România a programului LEADER, la sfârșitul lunii septembrie, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a fost organizat un târg al producătorilor autohtoni „Produs în GAL“. La evenimentul organizat de MADR și federația LEADER au fost prezenți expozanți ale căror afaceri au fost finanțate prin intermediul Grupurilor de Acțiune Locală (GAL).

În cadrului târgului bucureștenii și-au putut procura produse autohtone printre care miere, brânzeturi, conserve, lavandă ș.a. De asemenea, la eveniment a fost prezent și fostul ministru al Agriculturii, iar printre invitații speciali s-a remarcat Ministrul Agriculturii al Republicii Moldova, Viorel Gherciu. Acesta s-a arătat foarte interesat de activitatea GAL-urilor din România: „Vom fi bucuroși să preluăm experiența GAL-urilor din România și în Republica Moldova. Dorim să avem o cooperare cât mai strânsă între România și țara noastră în acest sens, să învățăm din experiența dumneavoastră. De aceea, consider că o astfel de colaborare ar putea fi benefică pentru o dezvoltare mai prosperă a produselor autohtone în ambele țări“, a declarat Ministrul Agriculturii al R. Moldova, Viorel Ghergiu.“

Producători de miere...

Deoarece sezonul rece se apropie, iar românii acordă o atenție deosebită sănătății, la standurile de miere vizitatorii au făcut coadă pentru un borcănel. Ovidiu Tilioi, apicultor din Băbeni, județul Vâlcea, ne-a declarat: „Fac parte din GAL-ul Horezu, Vâlcea, și pot spune că Grupurile de Acțiune au fost un sprijin enorm pentru noi în promovarea produselor. De exemplu, organizarea târgurilor sunt benefice atât pentru noi, producătorii, cât și pentru consumatori deoarece în acest mod ne promovăm și vindem mai ușor produsele. Administrez o exploatație apicolă de 140 de familii de albine, iar anul acesta cel mai vândut produs a fost mierea de pădure sau mierea de mană, produs pe care nu l-am avut în ultimii doi ani. Anul trecut, cea mai vândută miere a fost mierea de salcâm deoarece nu s-a făcut de câțiva ani. Toată mierea este benefică atât ca aliment, cât și ca medicament. Încercăm să producem o miere cât mai diversificată pentru a atrage atenția consumatorilor. De cele mai multe ori, consumatorul cumpără ce nu a mai încercat înainte, de aceea ținem cont să avem o gamă cât mai diversificată de miere, cum ar fi mierea de coriandru sau de cimbrișor de munte.“ 

...și brânzeturi

De asemenea, la târg au fost prezenți și reprezentanți ai micii afaceri de familie Ținutul Călimanilor din Șaru Dornei, Suceava, afacere specializată pe producția de brânzeturi maturate. Diana Țăranu, reprezentantul producătorului, a precizat: „Facem brânzeturi măturate, iar la stand avem specialitatea noastră, Șvaițărul, care este o brânză maturată cu o perioadă de peste 3 luni. La ora actuală nu deținem o fermă, însă colectăm laptele din zonă, din Vatra Dornei. Este un produs local și suntem foarte mândri. Prețurile brânzeturilor diferă în funcție de cantitatea cumpărată de client, începând de la 90 lei kilogramul. A fost un an dificil pentru noi din cauza contextului pandemic și a restricțiilor impuse de autorități și pentru că, în general, târgurile sunt cele care ne ajută în promovare. Încercăm să facem față și să ne promovăm și prin alte căi, pe Internet. Totodată, produsele noastre ajung și în băcăniile din toată țara.“

Produse din lavandă

Lavanda rămâne una dintre plantele preferate de români. Aceasta, pe lângă mirosul îmbietor care se face simțit din plin, posedă o multitudine de beneficii recunoscute inclusiv de industria cosmetică sau medicina naturistă. Un producător de produse din lavandă, Anca Șerpar din Cluj, a remarcat: „Uleiurile esențiale din lavandă au fost dintotdeauna cele mai întrebuințate în toate produsele de cosmetică. Totodată, aromaterapiștii recomandă uleiurile esențiale din lavandă pentru persoanele care suferă de anxietăți, insomnii, iar pentru piele este un cicatrizant și antiinflamator foarte bun. Gestionez o suprafață de un hectar jumătate de lavandă cu peste 50 de specii. Producția de lavandă îmi permite să mă dezvolt în mai multe direcții; de exemplu cu ajutorul uleiului esențial de lavandă producem creme de față și corp, săpunuri naturale, odorizante pentru cameră, elemente decorative. De asemenea, trebuie să spun că prețurile accesibile ale produselor cu lavandă atrag un număr mare de consumatori, acestea începând de la 5 lei, până la 95 de lei. Încercăm să ne facem vizibili și să ne promovăm produsele la târguri, pe Internet și, nu în cele din urmă, țin să menționez că avem o mulțime de vizitatori în cultura de lavandă. Aceasta permite consumatorilor o priveliște încântătoare și o zi de relaxare completă. Totodată, suntem susținuți de GAL Napoca Porolissum, ai cărui parteneri suntem.“

Gal-urile în România

Grupurile de Acțiune Locală, GAL-urile, sunt parteneriate între administrațiile publice locale și reprezentanți ai mediului de afaceri, sectorului Agricol și ai Societății Civile. Conform Ministerului Agriculturii, GAL-urile joacă un rol important în elaborarea și implementarea strategiilor de dezvoltare locale și dezvoltarea zonelor rurale. Organizațiile sunt non-guvernamentale și se bazează pe micii antreprenori locali care doresc să-și dezvolte afacerile și zona de proveniență. Gal-urile sunt în dependență de zona și domeniul de activitate, la ora actuală, conform statisticilor, fiind peste 200 de Gal-uri în Români.

Liliana Postica