Judeţul Sibiu, zonă aşezată în centrul ţării, oferă contraste geografice şi o varietate peisagistică deosebită, datini, obiceiuri şi portul tradiţional, monumente istorice şi de arhitectură, vechi tradiţii în plan economic, de cultură şi civilizaţie.

Relieful judeţului, cu înălţimi cuprinse între 2.535 m (vârful Negoiu) şi 28 m (lunca râului Târnava Mare), este caracterizat printr-o mare varietate de forme naturale.

Aproximativ 30% din suprafaţă este dominată de Munţii Făgăraş, Lotru şi Cindrel, iar 50% este acoperită de platourile Târnave, Hârtibaci şi Secaşe care sunt străbătute de văi adânci. Cursurile de apă sunt egal distribuite pe toată suprafaţa judeţului şi includ râurile. Cele mai importante sunt: Olt, Târnava, Cibin și Hârtibaci, lacurile naturale glaciare şi sărate, lacuri artificiale pentru irigaţii, hidroenergie şi recreere.

Dintre resursele naturale ale judeţului, gazele naturale sunt cele mai importante; mai există resurse de nisip, argilă, pietriş etc. folosite ca materiale de construcţii. O resursă naturală importantă o constituie pădurile care acoperă 37% din suprafaţa judeţului, apoi păşunile, fâneţele, terenurile agricole cu floră şi faună bogată constituie o importantă resursă naturală pentru practicarea păstoritului.

Munţii acoperiţi de păduri de foioase şi conifere, dealuri acoperite de fâneţe şi livezi, câmpii, râuri, lacuri cu ape proaspete şi lacuri sărate, toate aceste daruri date de natură acestui judeţ constituie o atracţie a turismului din această regiune.

În localităţile montane precum cele din masivul Făgăraş lacurile glaciare Bâlea Lac, Bâlea Cascadă, staţiunea Păltiniş, Crinţ, alte staţiuni cum ar fi Ocna Sibiului, Bazna şi Miercurea Sibiului, obiectivele istorice şi culturale pe care le oferă municipiul Sibiu, în special Turnul Sfatului, Muzeul Brukental, Dumbrava Sibiului – care adăposteşte Muzeul Satului – şi alte minunate locaţii sunt atracţii speciale pentru turiştii români şi din toate colţurile lumii.

O zonă specială este Mărginimea Sibiului cu cele 18 localităţi de la poalele Muntelui Cindrel, acoperind o suprafaţă de 200 km pătraţi, unde locuitorii sunt cunoscuţi ca oieri şi păstrători ai obiceiurilor tradiţionale, costumelor populare şi ai arhitecturii românești.

Mai trebuie menţionat agroturismul, cu posibilităţile de cazare în hoteluri, hanuri, pensiuni, case ţărăneşti şi tabere şcolare, activitate bine conturată în judeţul nostru.

Judeţul Sibiu oferă turiştilor şi obiective de alimentaţie publică înregistrate la DSVSA județeană, reprezentate de un număr însemnat de restaurante, pensiuni, cofetării – patiserii, pizzerii, unităţi de tip fast-food, cabane montane, precum şi baruri, tonete şi chioşcuri, locaţii care oferă o gamă largă şi variată de produse şi meniuri alimentare cu specific tradiţional sau din bucătăria naţională şi internaţională.

Având în vedere volumul mare de activitate în acest domeniu, precum şi categoriile diferite de turişti, responsabilitatea asigurării unor sortimente alimentare de calitate şi salubre revine operatorilor economici din unităţiile furnizoare, administratorilor unităţiilor beneficiare, dar şi personalului de specialitate care supraveghează şi controlează respectarea legislaţiei în domeniul siguranţei lanţului alimentar (respectiv personalului din cadrul Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Direcţiei de Sănătate Publică şi Comisariatului pentru Protecţia Consumatorilor).

În acest sens, operatorii din unităţile de alimentaţie publică sunt atenţionaţi că, în conformitate cu legislaţia din acest domeniu, au obligaţia:

• să deţină documentul de autorizare / înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor eliberat de DSVSA judeţeană;
• să respecte condiţiile generale de igienă referitoare la aspectele structurale şi la facilităţile privind dotarea obiectivului;
• să dovedească prin documente calitatea şi salubritatea materilor prime, precum şi faptul că au fost achiziţionate din unităţi autorizate / înregistrate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor şi respectă programul de autocontrol prin afluirea de probe la laboratorul DSVSA judeţeană;
• să asigure condiţii de depozitare a produselor alimentare, în special a celor care necesită condiţii deosebite de temperatură, congelare sau refrigerare (carne, peşte, produse lactate, ouă etc.) şi menţinerea neîntreruptă a lanţului frigorific;
• să existe sursă de apă potabilă care să fie utilizată atât la procesarea alimentelor, cât şi la menţinerea stării de igienă;
• să utilizeze ustensile de lucru care pot fi uşor curăţate şi igienizate (blaturi de plastic, cuţite de inox, tăvi de inox etc.);
• să se folosească echipamente de protecţie sanitară a personalului angajat, precum şi să existe documente care să ateste starea de sănătate a personalului angajat;
• să asigure prepararea şi expunerea spre comercializare a alimentelor, astfel încât să se evite orice risc de contaminare şi depreciere a acestora;
• servirea alimentelor să se realizeze numai în recipienţi igienizaţi corespunzător sau în recipienţi de unică folosinţă, după caz;
• în cazul alimentelor livrate sau distribuite la alte adrese pe bază de comandă, acestea trebuie să fie ambalate sau preambalate, după caz etichetate, iar transportul să se realizeze cu mijloace de transport autorizate şi dotate corespunzator pentru a asigura protecţia pe timpul transportului;
• să verifice şi să respecte permanent încadrarea alimentelor în termenele de valabilitate;
• să efectueze periodic acţiunile de dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare prin contract cu unităţi specializate şi autorizate pentru această activitate;
• deşeurile şi subprodusele rezultate să fie gestionate corect, să se asigure neutralizarea rapidă a acestora astfel încât să nu constituie o sursă de contaminare.

Activitatea obiectivelor cu profil alimentar din zonele turistice este în permanenţă sub controlul sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor realizat de către personalul din cadrul serviciilor de specialitate din DSVSA judeţeană şi de la unităţile de profil teritoriale, intensitatea controalelor fiind corelate cu încadrarea în gradul de risc a obiectivelor în urma evaluărilor oficiale efectuate, precum şi de sezonul turistic cu activitate de vârf specific judeţului nostru.

Calitatea şi salubritatea materiilor prime şi a produselor finite sunt expertizate în laboratorul de diagnostic acreditat, din probe afluite pentru examene microbiologice, fizico-chimice, precum şi din probe specifice, ori de câte ori situaţia o impune, pentru determinarea calităţii apei şi teste pentru verificarea eficienţei dezinfecţiilor în unităţile de profil.

De asemenea, populaţia, în cazul constatării unor neconformităţi, se poate adresa medicului veterinar arondat pentru a se interveni operativ cu personal de specialitate.

Dr Ioan Viorel PENŢEA

Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Bâlea este nu numai numele unui spectaculos lac glaciar din Munţii Făgăraş, ci şi al unei frumoase şi triste întâmplări, ajunsă până la noi prin intermediul mărturiilor bătrânilor satelor Ţării Oltului. Inclusiv a celor din aşezarea natală a ţăranului-patriot Badea Gheorghe Cârţan (n. 24 ianuarie 1849, Cârtişoara - d. 7 august 1911, Sinaia). Este povestea unui chipeş fecior, cândva căpitan de oşti, aflat pe munte la păscut cu turma lui de oi. Dar şi a unei preafrumoase fete de împărat, ajunsă, întâmplător, la stâna frumosului păstor, pe care-l va îndrăgi de cum l-a zărit. Se spune că era într-o noapte geroasă şi că cei doi tineri ar fi fost surprinşi de o năprasnică furtună de zăpadă. A urmat, venită ca din senin, o puternică avalanşă, măturându-i la vale pe cei doi tineri cu stână cu tot, rostogolindu-le trupurile printre stânci şi văi, îngropându-i de vii sub gheaţa unui cleştar de apă. Aflând de tragicul lor sfârşit, oierii din Munţii Făgăraş i-au dat acelui lac ucigaş numele frumosului cioban. Acela de Bâlea.

Poate că de aceea în preajma Lacului Bâlea dăinuie, de peste un secol, una dintre cele mai frumoase şi spectaculoase cabane turistice alpine din Carpaţii Româneşti. Cea care, de o bună bucată de vreme, este întregită cu câteva construcţii realizate numai din blocuri de gheaţă şi din zăpadă bătătorită. Momentul deschiderii ineditului şantier, caracteristic doar ţinuturilor de la Polul Nord, coincide cu momentul închiderii accesului rutier pe cei aproape 150 km lungime ai Transfăgărăşanului. Respectiv vineri, 1 noiembrie. Fi-va atunci momentul calendaristic şi astronomic al statornicirii iernii de 8 luni în partea alpină a Munţilor Făgăraş. Ca urmare, până în preajma Crăciunului şi a Anului Nou urmează să fie durate din blocuri masive de gheaţă, ca şi din imenşi bulgări de zăpadă bătătorită, un spaţios hotel - restaurant, o biserică multiconfesională şi trei căsuţe care reproduc perfect „iglurile“ familiilor de eschimoşi. Cei dintâi musafiri ai viitoarelor construcţii glaciare vor fi 100 de turişti englezi.

Câteva date referitoare la caracteristicile geografice ale legendarului lac glaciar şi împrejurimilor sale. Este situat sub Vârful Paltinul, la altitudinea de 2.034 de metri. Suprafaţa luciului apei sale este de aproape 5 hectare. În aceeaşi căldare alpină se află două mari Complexe Turistice: Bâlea Cascadă şi Bâlea Lac, precum şi cabana de mare altitudine Paltinul. Cândva locul preferat de popas protocolar al invitaţilor familiei Ceauşescu la vânătoarea de capre negre, de cerbi şi de urşi carpatini. În prezent este o cabană extrem de elegantă şi confortabilă. Pe toată durata „iernii alpine“, în „căldarea Bâlea“ accesul turistului-vizitator este posibil doar cu ajutorul telecabinei, răsplata fiind deplină. Pentru că la capătul spectaculosului drum pe cabluri se află imaginea inegalabil de frumoasă a peisajului montan, completată de cea a unei ierni feerice şi care „durează“, în timp, atâta vreme cât şoseaua Transfăgărăşanului stă „zăvorâtă“ în capătul a două mari urcuşuri situate de o parte şi de alta a Munţilor Făgăraş, în Piscul Negru, dinspre Curtea de Argeş şi Cabana Bâlea Cascadă, din direcţia văii sibiene a Oltului. Astfel că Transfăgărăşanul stă închis accesului rutier vreme de 8 luni, împărţite pe fragmente în doi ani diferiţi. Deci: între 1 noiembrie şi 1 iulie.

Ioan Vulcan-Agniteanul