În România regăsim un număr mare de consumatori ai produselor de carne. De aceea ANSVSA – Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor are atribuția de a asigura cetățenilor produse alimentare de calitate și de a supraveghea respectarea regulilor de către comercianți.

Dr. Alexandru Iuliu Duma, director general al Direcției Generale Control Oficial ANSVSA, informează consumatorii de carne despre importanța respectării regulilor sanitare și subliniază normele de igienă ce trebuie respectate pentru a nu se infecta cu boli transmise prin consumul de alimente.

Rep.: În primul rând v-aș întreba ce schimbări a suferit domeniul în care activați în contextul pandemic SARS-Cov2.

Dr. A.I. Duma.: Pandemia Sars-Cov2 a reorientat activitățile unor operatori alimentari astfel încât să răspundă noilor provocări și reguli sanitare. Având în vedere că activitățile au fost restricționate mai ales în domeniul alimentației publice, mulți dintre operatorii care activează în acest domeniu s-au reorientat spre comerțul cu alimente la comandă. Sunt crescători care respectă aceste reguli și crescători care au dificultăți în înțelegerea și respectarea regulilor privind creșterea animalelor. Cred că respectarea regulilor este primordială atunci când vorbim de pesta porcină africană și mă refer, în special, la micii crescători care nu respectă regulile de bază privind sănătatea animalelor. De multe ori, crescătorii care desfășoară activități de comercializare nu respectă regulile de certificare sanitar veterinară, în sensul că animalele vândute nu sunt anterior verificate de către un medic veterinar, iar cumpărătorii nu au siguranța că acestea sunt sănătoase. La respectarea regulilor mai avem foarte mult de muncit.

Rep.: Anul acesta, în contextul pandemic Sars-Cov2, mai putem vedea, ca în anii trecuți, sacrificări de animale și vânzări de produse din carne la marginea drumului, în puncte improvizate?

A.I.D.: În acest sens realizăm o supraveghere împreună cu alte autorități, avem un protocol de colaborare și cu Ministerul Afacerilor Interne. Vom apela, de asemenea, și la autoritățile locale, mă refer la poliția locală, în zonele unde sunt organizate astfel de servicii. Astfel vrem să prevenim orice situație în care se practică  comerțul stradal sau tot felul de situații anormale pe care le-am văzut și în anii precedenți. Ne dorim ca astfel de situații să nu mai existe. Recomandăm consumatorilor să nu apeleze la  aprovizionarea din astfel de surse pentru că au un potențial ridicat de risc pentru sănătatea lor. Aceste produse nu sunt expertizate de un medic veterinar în vederea consumului.

Rep.: Care a fost evoluția pestei porcine, cum s-a manifestat în ultimii ani și care sunt riscurile?

A.I.D.: Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor emite săptămânal o actualizare a datelor referitoare la Pesta Porcină. Cert este că numărul de focare se menține la un nivel ridicat. În ultima perioadă au apărut în sectorul de creștere a porcului domestic 12 focare noi și un număr de 47 de focare de cazuri la mistreți. Aceasta evoluează și este diagnosticată atât la porcul mistreț, cât și la porcul domestic. Încă suntem îngrijorați de evoluția acestei boli, iar prin serviciile noastre veterinare teritoriale încercăm să luăm măsuri de limitare a răspândirii și de combatere cât mai precoce. ANSVSA dorește promovarea unui act normativ cu caracter de urgență prin care să implementeze măsuri suplimentare mult mai stricte și mai eficiente pentru pesta porcină. În luna aprilie au fost operate modificări în legislația Uniunii Europene privind modul de gestionare a pestei porcine africane și a intrat în vigoare un nou regulament pentru sănătatea animalelor, regulamentul 2016/429. În acest context considerăm că sunt necesare actualizarea și modificarea tuturor actelor normative pe care le avem, astfel încât să le adaptăm noilor modificări legislative. Este un proces care presupune o implicare totală, nu doar a serviciilor veterinare. Avem sprijinul Ministerului Agriculturii, Ministerului Mediului și dorim să instituim o serie de reguli mult mai clare privind obligațiile crescătorilor de porcine, în scop necomercial sau comercial. Sunt necesare o definire mult mai clară a acestor activități,  un management controlat și respectarea tuturor regulilor de biosecuritate în timpul vânătorii pentru că evoluția pestei porcine africane este destul de mare în mediul silvic, iar în multe situații constituie un factor de risc pentru porcul domestic. În acest sens dorim, împreună cu autoritățile de mediu, să instituim reguli și sigur să obținem progrese mult mai vizibile.

Rep.: Recent, ANSVSA a anunțat că a dat amenzi de peste 1 milion în sectorul alimentar, care au fost principalele cauze?

A.I.D.: În cadrul controalelor realizate în perioada Sărbătorilor Pascale pe care le-am demarat au fost verificate 4.056 de obiective din sectorul alimentar ce desfășoară activități de producție, depozitare și de comercializare. Am verificat 1.404 mijloace de transport de animale vii sau produse alimentare. În urma acestor controale au fost aplicate de către serviciile veterinare teritoriale 269 de sancțiuni contravenționale a căror valoare este de 1.99.135 lei. Au fost aplicate și sancțiuni complementare, în sensul că au fost emise 5 ordonanțe de suspendare temporară a activității unor agenți economici și 8 ordonanțe de încetare a activității pentru nerespectarea normelor sanitare de funcționare.

Rep.: Care ar fi cele mai grave abateri de la respectarea normelor pe care tocmai le-ați sesizat?

A.I.D.: Principalele deficiențe constatate în cadrul acestor controale au fost legate de respectarea normelor de igienă în timpul prelucrării și manipulării produselor alimentare, dar și desfășurarea de activități care nu sunt înregistrate sanitar veterinar conform prevederilor legale, adică a Ordinului 111 din 2008. Au mai fost constatate deficiențe care țin de etichetarea și asigurarea trasabilității produselor alimentare și deficiențe în desfășurarea transporturilor de animale și a produselor alimentare. Au fost identificați agenți economici care desfășurau activități fără ca acestea să fie autorizate pentru transportul specific de animale sau produse alimentare.

Liliana Postica

La solicitarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, în seara zilei de 7 mai 2021 s-a întrunit Comitetul Național pentru Situații de Urgență  - Centrul Național de Combatere a bolilor pentru adoptarea unor noi măsuri în contextul diagnosticării virusului gripei aviare la păsările dintr-o exploatație comercială de păsări din localitatea Ungheni, județul Mureș.

În urma ședinței au fost dispuse următoarele măsuri, care se aplică la nivel național, pentru o perioadă de 30 de zile:

• Suspendarea organizării și desfășurării comerțului ambulant cu păsări;
• Suspendarea activităților comerciale cu păsări vii, (de la puii de o zi până la păsările de reformă) pentru toate speciile de păsări comercializate prin intermediul mijlocitorilor de afaceri, precum și a oricăror altor activități de intermediere în vederea comercializării directe către crescătorii de păsări din gospodăriile populației.

Comercializarea va fi efectuată doar de către fermele comerciale autorizate, cu păsări a căror stare de sănătate este atestată.

Verificarea respectării  acestor măsuri se realizează prin acțiuni de control organizate în comun de către structurile teritoriale ale Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor și Ministerul afacerilor Interne, inclusiv prin efectuarea de controale în trafic și în Punctele de Trecere a Frontierei de Stat, ce vizează transporturile de păsări vii.

În contextul epidemiologic actual, de creștere a numărului focarelor de gripă aviară pe tot teritoriul Europei, presiunea virală este foarte mare și de aceea este absolut necesară impunerea și respectarea unor măsuri suplimentare pentru a preveni răspândirea acestei boli.

La nivel european, pierderile economice cauzate de evoluția gripei aviare sunt foarte mari, statul cel mai afectat fiind Polonia.

De aceea, ANSVSA solicită sprijinul fermierilor din industria avicolă și al cetățenilor în aplicarea măsurilor de biosecuritate și respectarea tuturor măsurilor dispuse de autorități, pentru a împiedica răspândirea gripei aviare pe teritoriul țării noastre și a evita pagubele economice enorme generate de această boală.

ANSVSA monitorizează în permanență statusul de sănătate al păsărilor domestice și  al celor sălbatice (rezervorul natural de virus), astfel încât pe piaţă să ajungă doar produse provenite de la animale sănătoase și, implicit, să protejeze industria avicolă din țara noastră.

În acest sens, ANSVSA colaborează permanent cu Ministerul Apelor şi Pădurilor, Uniunea Crescătorilor de Păsări din România, cu Colegiul Medicilor Veterinari din România și cu asociațiile ornitologice.

Sursa: ANSVSA

Ca urmare a controalelor inspectorilor Autorității Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) realizate în cadrul programului de control al salmonelozelor zoonotice (transmisibile de la animale la om), a fost oprit de la comercializare un lot de 265.000 de ouă, contaminate cu Salmonella enteridis.

Ouăle contaminate au fost depistate într-un centru de ambalare ouă din București, unde au fost puse sub sechestru oficial și dirijate pentru distrugere, la o unitate autorizată de neutralizare.

 Niciun ou din acest lot nu a ajuns la comercializare.

*Salmonellele sunt bacterii prezente în tubul digestiv al multor animale si pot contamina o varietate de alimente, cum ar fi carne, ouă, lapte, fructe de mare, legume, fructe.

În acest moment în lume sunt cunoscute peste 2.500 de tulpini (serotipuri) de Salmonella, dintre acestea foarte puţine provocând îmbolnăviri la oameni şi animale.

Consumul de produse contaminate cu Salmonella produce la oameni toxiinfecții alimentare care se manifestă prin febră, vărsături, dureri abdominale însoţite de diaree.

Severitatea salmonelozelor umane este dependentă de o serie de factori, cum ar fi: vârsta, starea generală de sănătate şi cantitatea de germeni ingerată; forme mai grave apar la indivizii foarte tineri sau bătrâni şi la cei cu sistemul imunitar deficitar.

ANSVSA desfășoară verificări în permanență pentru a asigura consumatorilor un comerț civilizat, cu produse sigure, controlate sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor.

Sursa: ANSVSA

În data de 22.04.2021 sunt active un număr de 368 de focare PPA, conform datelor prezentate în graficul nr. 1, din care 9 focare în exploatații comerciale și 4 focare în exploatații comerciale de tip A, fiind afectate un număr de 137.332 de porcine (animale afectate din focarele active).

Grafic nr. 1

În intervalul 16.04.2021 – 22.04.2021 au fost înregistrate 9 focare noi de PPA:

• Județul Bihor – 2 focare;
• Județul Gorj – 1 focar;
• Județul Maramureș – 2 focare;
• Județul Satu Mare – 1 focar;
• Județul Sibiu – 1 focar;
• Județul Suceava – 1 focar;
• Județul Timiș – 1 focar;

și au fost stinse 38 de focare de PPA:

• Județul Argeș – 5 focare;
• Județul Arad – 20 focare;
• Județul Buzău – 1 focar;
• Județul Maramureș – 2 focare;
• Județul Satu Mare – 2 focare;
• Județul Timiș – 6 focare;
• Județul Vaslui – 2 focare.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 5.520 de cazuri la mistreți în 41 de județe.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Situația cazurilor pozitive la mistreți se prezintă astfel:

• Județul Alba – 9 mistreți găsiți morți și 50 de mistreți pozitivi vânați;
• Județul Arad – 194 de mistreți găsiți morți și 68 de mistreți vânați;
• Județul Argeș – 132 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;
• Județul Bacău – 100 de mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
• Județul Bihor – 247 de mistreți găsiți morți și 49 de mistreți vânați;
• Județul Bistrița-Năsăud – 8 mistreți găsiți morți și 1 mistreț vânat;
• Județul Botoșani – 121 de mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
• Județul Brașov – 14 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;
• Județul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
• Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 79 de mistreți vânați;
• Județul Caraș - Severin – 15 mistreți găsiți morți și 107 mistreți vânați;
• Județul Călărași – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
• Județul Constanța – 21 de mistreți găsiți morți și 24 de mistreți vânați;
• Județul Covasna – 14 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
• Județul Cluj – 8 mistreți găsiți morți și 13 mistreți vânați;
• Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 51 de mistreți vânați;
• Județul Dolj – 40 de mistreți găsiți morți și 37 de mistreți vânați;
• Județul Galați – 36 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
• Județul Giurgiu – 210 mistreți găsiți morți și 105 mistreți vânați;
• Județul Gorj – 51 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
• Județul Harghita – 2 mistreți găsiți mort și 5 mistreți vânați;
• Județul Hunedoara – 23 de mistreți găsiți morți și 25 de mistreți vânați;
• Județul Ialomița – 166 de mistreți găsiți morți și 34 de mistreți vânați;
• Județul Iași – 202 mistreți găsiți morți și 30 de mistreți vânați;
• Județul Ilfov – 135 de mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
• Județul Maramureș – 93 de mistreți găsiți morți și 88 de mistreți vânați;
• Județul Mehedinți – 40 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
• Județul Mureș – 18 mistreți găsiți morți și 23 de mistreți vânați;
• Județul Neamț – 5 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
• Județul Olt – 5 mistreți găsiți morți și 19 mistreți vânați;
• Județul Prahova – 171 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
• Județul Satu-Mare – 201 mistreți găsiți morți și 165 de mistreți vânați;
• Județul Sălaj – 154 de mistreți găsiți morți și 71 de mistreți vânați;
• Județul Sibiu – 45 de mistreți găsiți morți și 40 de mistreți vânați;
• Județul Suceava – 14 mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;
• Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
• Județul Timiș – 276 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;
• Județul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
• Județul Vaslui – 28 mistreți găsiți morți și 36 de mistreți vânați;
• Județul Vâlcea – 192 de mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
• Județul Vrancea – 33 de mistreți găsiți morți și 19 mistreți vânați.

Dintre acestea, în intervalul 16.04.2021 – 22.04.2021 au fost înregistrate 21 de cazuri noi de PPA la mistreți, după cum urmează:

• Județul Botoșani – 2 cazuri, mistreți găsiți morți;
• Județul Buzău – 1 caz, mistreț vânat;
• Județul Maramureș – 7 cazuri, 2 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
• Județul Prahova – 6 cazuri, mistreți găsiți morți;
• Județul Timiș – 5 cazuri, mistreți găsiți morți.

Sursa: ANSVSA

Având în vedere creșterea consumului de pește și produse din pescuit, în această perioadă a sărbătoririi Floriilor și Sfintelor Paști, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) atenționează asupra riscurilor pentru sănătatea publică, care pot să apară ca urmare a achiziționării de pește și produse din pescuit provenite din surse necunoscute sau din locuri unde nu sunt respectate condițiile minime de igienă și recomandă tuturor consumatorilor să ia în considerare următoarele:

1. În cazul produselor pescărești destinate a fi comercializate vii, atât în cazul "peşte viu" (crap, șalău, scrumbie, somn, păstrăv, etc) cât şi în cazul crustaceelor (homari, creveţi, crab, etc) indiferent de modul lor de expunere (bazine, acvarii cu apă) trebuie să prezinte semne de viabilitate, fiind interzisă comercializarea peștilor care au murit în bazine/containere sau care se găsesc în stare de agonie, prezintă scurgeri sangvinolente, rupturi ale abdomenului, plagi necicatrizate pe suprafețe mari, suprafața pielii discontinuă etc.

2. În cazul produselor pescăreşti proaspete, (peste proaspăt, fileuri proaspete etc) consumatorii trebuie să aibă în vedere că acestea trebuie expuse la o temperatura apropiată de punctul de topire al gheții, respectiv acoperite cu gheață și trebuie să țină cont de următoarele aspecte:

3. În cazul produselor pescăreşti preparate (fileuri, rondele, trunchiuri de pește etc) trebuie să prezinte culoarea, fermitatea şi mirosul specific din care provin, nefiind admisă expunerea și comercializarea fileurilor, rondelelor sau bucăţilor de peşte care prezintă o culoare a cărnii modificată sau miros modificat (de acru, amoniacal, de putred etc) şi o consistenţă a cărnii moale, flască (la apăsare degetul pătrunde cu uşurinţă în carnea peştelui, amprenta de apăsare rămâne evidentă).

4. În cazul icrelor de peşte neprelucrate, acestea trebuie să aibă un aspect uniform şi o culoare adecvată speciei de peşte de la care au fost obţinute și nu trebuie să prezinte solzi, viscere, corpuri străine, mucegai sau mirosuri şi gusturi străine (de rânced, de acru, putrefacţie, fermentaţie etc), și nici formaţiuni parazitare, urme de murdărie, membrane sau cheaguri de sânge.

5. În cazul produselor pescăreşti congelate (peste intreg congelat, rondele congelate, fileuri congelate etc) destinate comercializării sub formă de brichete sau congelate individual trebuie să aibă un aspect uniform, o culoare specifică iar glazura de gheaţă trebuie să fie uniform repartizată, continuă şi transparentă. După decongelare, produsele trebuie să aibă proprietăţi organoleptice asemănătoare produselor proaspete fără gust, culoare sau miros modificate şi fără să prezinte paraziţi vizibili.

Nu este permisă expunerea şi comercializarea produselor congelate cu acumulări de gheaţă în exces sau cu glazura de gheaţă discontinuă, netransparentă şi cu un aspect murdar.

De asemenea, glazura de gheaţă nu trebuie să prezinte corpuri străine sau acumulări de sânge iar în cazul cărnii de moluşte congelate trebuie evitată formarea bulgărilor de gheaţă şi moluşte cu aspect neuniform.

6. În cazul produsele pescăreşti procesate (peste afumat, peste sarat, fileuri afumate, peste marinat etc) trebuie expuse şi comercializate în condiţiile de umiditate şi temperatură stabilite de producători şi trebuie să prezinte proprietăţi organoleptice specifice tipului de produs. Indiferent de tratamentul aplicat (fierbere, coacere, afumare, sărare etc.) acesta trebuie să acţioneze în toată masa produsului astfel încât să se prevină apariţia unor zone insuficient tratate care ar putea genera contaminarea sau alterarea produsului.

Produsele afumate trebuie să aibă un aspect uniform, culoare specifică (în general nuanţe de galben sau galben auriu), gust şi miros plăcut de afumat, cu suprafaţa zvântată şi curată, fără corpuri străine sau cheaguri de sânge.

Acestea nu trebuie să prezinte rupturi ale pielii sau ale musculaturii în exces sau zone în care procesul de afumare nu a acţionat uniform (musculatura cu aspect de peşte crud).

Este interzisă expunerea şi comercializarea produselor pescăreşti afumate care prezintă mirosuri şi gusturi străine (acru, rânced, acid, amar, de putrefacţie) care au suprafaţa umedă şi lipicioasă sau care prezintă corpuri străine sau rupturi ale pielii şi musculaturii în exces.

În această perioadă ANSVSA, prin medicii veterinari oficiali de la nivelul DSVSA județene monitorizează permanent modul în care se desfășoară activitatea de obținere, transport, depozitare și comercializare a peștelui și produselor din pescuit la nivelul unităților supuse controlului oficial și în special la nivelul municipiului București, unde vor fi efectuate controale la toți operatorii economici care comercializează pește și produse din pescuit, în vederea punerii pe piață a produselor sigure.

Recomandăm consumatorilor ca produsul proaspăt de pescuit să fie achizionat numai din unități specializate care respectă toate normele sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor.

Reamintim cetățenilor numărul de telefon al „Call Center”-ului ANSVSA – 0800 826 787 –care poate fi apelat gratuit, din orice reţea de telefonie, pentru a sesiza orice nereguli sau suspiciuni privind nerespectarea condițiilor de igienă stabilite de legislația din domeniul siguranţei alimentelor.

La nivelul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), celula de criza constituită în urma incidentului din Canalul Suez, a decis întreprinderea de noi acțiuni pentru asigurarea protecției animalelor exportate din România cu cele 11 nave care au ca destinație țări din Golful Piersic, afectate de blocarea Canalului Suez. Conform datelor oficiale consemnate în certificatele sanitare veterinare pentru export, la bordul acestor nave se află un număr de 105.727 de ovine și 1.613 bovine.

În acest sens, ANSVSA a contactat și este în permanentă legătură pe această temă cu Comisia Europeană, cu autoritățile competente ale țărilor din vecinătate, respectiv:  Egipt, Liban, Libia, Siria, Iordania, Israel, Turcia și Cipru pentru a solicita sprijin logistic și de specialitate pentru navele care au exportat animale din România, aflate în zona incidentului.

Cu ajutorul Ambasadei României în Egipt, s-a primit sprijinul Ministerului Agriculturii și Autorității Canalului Suez, în sensul că personal de specialitate, experți și medici veterinari au fost trimiși pe navele respective și de asemenea,  stocuri suplimentare de hrană și apă pentru animalele aflate la bord.

Totodată, s-au făcut demersuri pentru prioritizarea navelor cu animale la traversarea Canalului Suez.

Pentru a se asigura o comunicare eficientă și coerentă cu toți cei implicați în derularea acestor exporturi cu animale vii, președintele ANSVSA, dr. Robert Viorel Chioveanu, s-a deplasat în data de 28.03.2021 la sediul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Constanța, unde, alături de specialiștii din cadrul Postului de Control la Frontieră Constanța Nord, s-a întâlnit cu reprezentanții exportatorilor de animale implicați în incident.

Reprezentanții exportatorilor au informat că starea de sănătate a animalelor este bună, există suficiente stocuri de furaje și apă și s-au făcut demersuri pentru suplimentarea acestora. În funcție de evoluția situației, s-au luat în calcul și alte opțiuni, cum ar fi debarcarea animalelor în alte porturi din state aflate în apropierea zonei și continuarea tranzitului până la destinație pe cale rutieră, cu feribotul sau chiar returnarea în portul Constanța.

Activitățile de export de animale către țările din zona Golfului Persic care utilizează Canalul Suez ca rută de transport sunt temporar suspendate, până la o dată care va fi comunicată ulterior.

ANSVSA este în permanent contact și cu reprezentanții transportatorilor și ai operatorilor economici pentru a fi la curent cu desfășurarea evenimentelor și a interveni unde este cazul.

Protecția și bunăstarea animalelor este o preocupare constantă a Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și ca urmare a incidentului din portul Midia din anul 2019, a întreprins mai multe acțiuni în direcția îmbunătățirii activității în acest domeniu.

În acest sens, a promovat modificarea legislației la nivel național- Legea 150/2020 – care stabilește reglementări suplimentare față de legislația europeană existentă în domeniu privind exportul de animale vii. Ca exemple în acest: transportul rutier la temperaturi de peste 30^oC implică creșterea spațiului cu 10%; transportul maritim la o temperatură mai mare de 35^oC implică creșterea spațiului cu 15%, transport separat pentru animalele cu coarne și fără coarne; obligativitatea prezenței unui medic veterinar pe tot parcursul călătoriei până la destinația finală.

Începând cu anul 2020, au fost modificate procedurile legate de controlul bunăstării la punctele de ieșire (de exemplu obligația căpitanului de a furniza rapoarte din călătoriile anterioare, verificări ale previziunilor meteorologice furnizate de căpitan) și a fost schimbată abordare pentru controalele oficiale, în sensul intensificării controlului traficului în special în județele în care există o frontieră cu țări terțe, întocmirea unei noi liste de verificare completate de o echipă comună - autorități navale și veterinare, înainte de fiecare încărcare pe navă, indiferent dacă a fost autorizată la nivel național sau într-un alt stat membru.

De asemenea, prin modificările aduse la HG 984/2005 cu modificările și completările ulterioare, au fost înăsprite și detaliate sancțiunile pentru încălcarea de la a normelor sanitar-veterinare sub acest aspect.

Pentru îmbunătățirea activității de control oficial al mijloacelor de transport maritim și a condițiilor de bunăstare a animalelor la îmbarcare, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicațiilor au promovat Ordinul comun nr. 128/1.669/2020 care prevede procedura de evaluare a navelor destinate transportului de animale. Astfel, specialiștii ANSVSA împreună cu experții din alte autorități competente, autoritatea navală și inginerii autorizați independenți (inspectori) fac parte din echipa care efectuează evaluarea, iar valabilitatea autorizației se reduce la 3 ani.  

De asemenea, ANSVSA  a elaborat un „Plan de Contingență în transportul animalelor – dezastre și urgențe”, care vizează modul de acțiune în anumite situații în care transportul animalelor pe cale rutieră, maritimă, feroviară, aeriană, poate crea tulburări serioase ale bunăstării animalelor.

Pe măsură ce vor apărea noi informații, acestea vor fi făcute publice.

Sursa: ANSVSA

În data de 25.03.2021 sunt active un număr de 407 focare PPA, conform datelor prezentate în graficul nr. 1, din care 7 focare în exploatații comerciale și 6 focare în exploatații comerciale de tip A, fiind afectate un număr de 104.408 porcine (animale afectate din focarele active).

În intervalul 19.03.2021 – 25.03.2021 au fost înregistrate 25 focare noi PPA:

• Județul Arad – 1 focar PPA;
• Județul Bihor – 2 focare PPA;
• Județul Botoșani – 1 focar PPA;
• Județul Brașov – 1 focar PPA;
• Județul Buzău – 2 focare PPA;
• Județul Cluj – 3 focare PPA;
• Județul Mureș – 2 focare PPA;
• Județul Satu-Mare – 3 focare PPA;
• Județul Sălaj – 7 focare PPA;
• Județul Sibiu – 1 focar PPA;
• Județul Tulcea – 1 focar PPA;
• Județul Vaslui – 1 focar PPA;

și au fost stinse 19 focare PPA:

• Județul Bacău – 1 focar stins PPA;
• Județul Buzău – 2 focare stinse PPA;
• Județul Călărași – 1 focar stins PPA;
• Județul Cluj – 11 focare stinse PPA;
• Județul Dolj – 1 focar stins PPA;
• Județul Olt – 1 focar stins PPA;
• Județul Sălaj – 2 focare stinse PPA.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 5362 cazuri la mistreți în 41 de județe.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Situația cazurilor pozitive la mistreți se prezintă astfel:

• Județul Alba – 9 mistreți găsiți morți și 50 de mistreți pozitivi vânați;
• Județul Arad – 163 de mistreți găsiți morți și 68 de mistreți vânați;
• Județul Argeș – 131 de mistreți găsiți morți și 16 mistreți vânați;
• Județul Bacău – 87 de mistreți găsiți morți și 18 mistreți vânați;
• Județul Bihor – 235 de mistreți găsiți morți și 49 de mistreți vânați;
• Județul Bistrița-Năsăud – 8 mistreți găsiți morți și 1 mistreț vânat;
• Județul Botoșani – 113 mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
• Județul Brașov – 14 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;
• Județul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
• Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 75 de mistreți vânați;
• Județul Caraș - Severin – 13 mistreți găsiți morți și 105 de mistreți vânați;
• Județul Călărași – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
• Județul Constanța – 21 de mistreți găsiți morți și 24 de mistreți vânați;
• Județul Covasna – 13 mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;
• Județul Cluj – 8 mistreți găsiți morți și 13 mistreți vânați;
• Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 51 de mistreți vânați;
• Județul Dolj – 38 de mistreți găsiți morți și 37 de mistreți vânați;
• Județul Galați – 36 de mistreți găsiți morți și 10 mistreți vânați;
• Județul Giurgiu – 210 de mistreți găsiți morți și 105 de mistreți vânați;
• Județul Gorj – 51 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
• Județul Harghita – 1 mistreț găsit mort și 5 mistreți vânați;
• Județul Hunedoara – 22 de mistreți găsiți morți și 25 de mistreți vânați;
• Județul Ialomița – 166 de mistreți găsiți morți și 33 de mistreți vânați;
• Județul Iași – 193 de mistreți găsiți morți și 30 de mistreți vânați;
• Județul Ilfov – 135 de mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
• Județul Maramureș – 83 de mistreți găsiți morți și 78 de mistreți vânați;
• Județul Mehedinți – 40 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
• Județul Mureș – 17 mistreți găsiți morți și 22 de mistreți vânați;
• Județul Neamț – 4 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
• Județul Olt – 5 mistreți găsiți morți și 19 mistreți vânați;
• Județul Prahova – 161 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
• Județul Satu-Mare – 201 de mistreți găsiți morți și 163 de mistreți vânați;
• Județul Sălaj – 143 de mistreți găsiți morți și 71 de mistreți vânați;
• Județul Sibiu – 43 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
• Județul Suceava – 14 mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;
• Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
• Județul Timiș – 271 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;
• Județul Tulcea – 108 de mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
• Județul Vaslui – 28 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
• Județul Vâlcea – 190 de mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
• Județul Vrancea – 33 de mistreți găsiți morți și 18 mistreți vânați.

Dintre acestea, în intervalul 19.03.2021 – 25.03.2021 au fost înregistrate 17 cazuri noi PPA la mistreți, după cum urmează:

• Județul Arad – 1 caz PPA, mistreț găsit mort;
• Județul Bacău – 1 caz PPA, mistreț găsit mort;
• Județul Bistrița-Năsăud – 1 caz PPA, mistreț găsit mort;
• Județul Caraș-Severin – 1 caz PPA, mistreț găsit mort;
• Județul Ialomița – 1 caz PPA, mistreț vânat;
• Județul Iași – 1 caz PPA, mistreț vânat;
• Județul Maramureș – 2 cazuri PPA, mistreți găsiți morți;
• Județul Sălaj – 5 cazuri PPA, mistreți găsiți morți;
• Județul Sibiu – 1 caz PPA, mistreț găsit mort;
• Județul Suceava – 1 caz PPA, mistreț găsit mort;
• Județul Vâlcea – 2 cazuri PPA, mistreți găsiți morți.

În perioada premergătoare Sărbătorilor Pascale, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, prin intermediul structurilor de control de la nivel naţional, a demarat controalele tematice specifice, pentru a asigura cetăţenilor un comerţ cu alimente sigure și a preveni apariția de toxiinfecții alimentare.

La aceste acţiuni de control participă, alături de medicii veterinari și inspectori de specialitate din cadrul Direcţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) judeţene/ Municipiului București și a circumscripţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor oficiale (CSVSAO).

Pe baza unui Protocol, recent încheiat între Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, cele două instituții vor desfășura controale comune, fiecare urmărind aspectele specifice, conform competențelor, reducând astfel frecvența controalelor pentru operatorii din industria alimentară, mai ales în contextul pandemiei de Covid-19.

Controalele urmăresc verificarea respectării condiţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din toate pieţele agro-alimentare, abatoarele şi centrele de sacrificare cu activitate temporară, unităţile de tranşare a cărnii, unităţi de procesare şi depozitare a alimentelor de origine animal și nonanimală, precum şi în unităţile de vânzare cu amănuntul (carmangerii, măcelării, unităţi de alimentaţie publică, pizzerii, cantine, unităţi tip catering, cofetării, patiserii, laboratoare de cofetărie/patiserie, pensiuni turistice, unităţi de tip hipermarket/supermarket, magazine alimentare, etc).

Fiecare DSVSA judeţeană/Municipiul București a stabilit un program de lucru pentru perioada 22 martie – 1 mai 2021 (premergătoare Sărbătorilor Pascale Catolice și Sărbătorilor Pascale Ortodoxe), în baza căruia medicii veterinari/ inspectorii de specialitate vor efectua controale şi verificări asupra modului în care sunt respectate condiţiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, în obiectivele supuse controlului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor.

Astfel, în perioada 22.03.2020 – 01.05.2020 este asigurată permanenţa activității prin programul prelungit la nivelul DSVSA și CSVSAO teritoriale, inclusiv în zilele de sâmbată şi duminică. La sediul acestora vor fi afişate programul de lucru, numele medicului veterinar responsabil şi numărul de telefon la care consumatorii pot sesiza orice aspect privind nereguli în domeniul siguranţei alimentelor. Aceste informații vor fi postate și pe site-ul fiecărei DSVSA județene.

În zonele de restricție, consecutive confirmării unui focar de pestă porcină africană (PPA) la porcii domestici, mișcarea mieilor destinați sacrificării se va face cu respectarea prevederilor europene, care precizează că: în zona de protecție: ”nici o altă specie de animal domestic nu poate pătrunde în exploatație, nici nu poate ieși din aceasta și că în zona de supraveghere: ”nici o altă specie de animal domestic nu poate pătrunde sau ieși din exploatație fără autorizarea autorității competente în următoarele șapte zile de la stabilirea zonei”.

Având în vedere situația epidemiologică la nivel național în direcția pestei porcine africane (PPA), se vor respecta cu strictețe cerințele sanitare veterinare privind mișcarea porcinelor și a altor specii de animale.

Ca urmare a confirmării scrapiei în anumite județe se monitorizează circulația ovinelor și caprinelor destinate sacrificării, respectiv întregul traseu de la ferme sau exploatații de origine către abatoare autorizate sanitar veterinar sau centre de sacrificare autorizate temporar.

În toate pieţele agroalimentare şi în alte locuri special amenajate în care va fi valorificată carnea şi celelalte produse de origine animală, de sezon, este asigurat necesarul de personal sanitar-veterinar şi programul prelungit de activitate, inclusiv în zilele de sâmbată şi duminică.

Pentru eficientizarea acestor acţiuni, medicii veterinari vor solicita în baza tematicilor de control commune și ori de câte ori consideră necesar, sprijinul altor autorităţi competente judeţene sau locale (Primării, Consilii Judeţene, Instituţii ale Prefectului, ANAF, ANPC, MS etc), în vederea organizării unor acţiuni comune de inspecţie şi control, în limita competenţelor stabilite prin legislaţia în vigoare şi în baza protocoalelor de colaborare încheiate cu alte autorităţi.

Acţiunile de control vor avea în vedere verificarea modului în care sunt respectate următoarele cerințe:

Animalele destinate sacrificării

– fermele/exploataţiile de unde vor fi livrate animalele pentru tăiere, precum şi operatorii din domeniul alimentar care desfăşoară activităţi de tăiere, procesare, depozitare, transport/distribuţie şi comercializare a cărnii de miel şi a produselor derivate din aceasta deţin autorizare/înregistrare sanitară veterinară eliberată în conformitate cu prevederile legislaţiei sanitare veterinare în vigoare;

– vor fi admise pentru sacrificare în vederea consumului public numai animalele cu o stare corespunzătoare de sănătate certificate de sănătate (documente privind informațiile de lanț alimentar) şi care sunt identificate și înregistrate în Baza Națională de Date conform legislaţiei în vigoare, însoțite de documente sanitare veterinare de mișcare, crescute în ferme, localităţi şi zone indemne de boli transmisibile;

– respectarea regulilor de bunăstare a animalelor în timpul transportului, abatorizării sau tăierii, conform prevederilor legale în vigoare;

Inspectorii DSVSA în colaborare cu reprezentanţii Inspectoratelor de Poliţie judeţene, şi, respectiv, al municipiului Bucureşti, vor efectua controale în trafic asupra transporturilor de animale pentru:

• verificarea condițiilor de igienă, a dezinfecției și a documentelor de autorizare sanitar veterinar a mijloacelor auto utilizate pentru transportul animalelor;
• verificarea documentele însoțitoare ale animalelor (certificate veterinare care să ateste sănătatea mieilor şi documente care să cuprindă informaţii despre lanţul alimentar).

– sacrificarea mieilor se realizează în unităţi de abatorizare autorizate sanitar veterinar pentru schimburi intracomunitare pentru sacrificarea de ovine, publicate pe site-ul ANSVSA.

– sacrificarea mieilor poate fi realizată şi în spaţii amenajate și autorizate temporar, organizate în condiţiile legii în care să se asigure supravegherea sanitară veterinară şi în care sunt respectate condiţiile prevăzute de legislaţie, carnea rezultată în urma sacrificării fiind destinată direct consumatorului final, fiind interzisă comercializarea acesteia prin unitățile de comercializare cu amanuntul.

– spaţiile amenajate temporar pentru sacrificarea mieilor trebuie să fie situate în zone în care nu au fost impuse restricţii din motive de sănătate a animalelor;

Funcţionarea locurilor de sacrificare a mieilor este permisă numai în perioada 30 martie – 3 aprilie 2021 (premergătoare Paștelui catolic), respectiv, în perioada 21 aprilie-1 mai 2021 (premergătoare Paștelui ortodox), între orele 07:00 – 17:00.

DSVSA judeţene şi a municipiului Bucureşti vor permite înfiinţarea spaţiilor amenajate temporar numai în condiții în care:

– în aceste spaţii amenajate temporar sunt respectate condiţiile generale şi specifice de igienă, sănătate şi bunăstare a animalelor, gestionare a subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman şi de eliminare a deşeurilor, stabilite de legislaţia sanitară veterinară;

– există un număr suficient de medici veterinari oficiali instruiţi corespunzător cu privire la efectuarea examenului ante şi post-mortem, care să poată dispune măsuri de restricție sanitar-veterinară asupra cărnii, în cazurile în care constată încălcări ale prevederilor legislaţiei în vigoare la nivelul centrelor de tăiere autorizate temporar.

Carnea de miel

– loturile de carne de miel sunt livrate din abatoare însoţite de certificat sanitar-veterinar;

– carnea de miel rezultată în urma sacrificărilor în spaţiile amenajate temporar, se obţine numai la cererea directă a consumatorilor şi numai după efectuarea examenului ante şi post mortem, neputând fi livrată în vederea comercializării către alte unităţi din domeniul alimentar înregistrate/autorizate sanitar veterinar;

– marcarea carcaselor de miei se realizează cu respectarea prevederilor legale referitoare la marcarea şi certificarea sanitară veterinară a cărnii proaspete şi marcarea produselor de origine animală destinate consumului uman;

– marcarea cărnii de miel, rezultată în urma sacrificărilor în spaţiile amenajate temporar, se realizează cu o marcă de sănătate specială de formă rotundă cu diametrul de 3,5 cm, în interiorul căreia este înscris indicativul judeţului urmat de codul numeric acordat de DSVSA judeţeană/a municipiului București;

– depozitarea şi comercializarea cărnii de miel trebuie să se realizeze în spaţii adecvate, cu asigurarea temperaturii şi stării de igienă corespunzătoare;

– respectarea pe timpul transportului a temperaturilor pentru carnea de miel în stare refrigerată sau congelată.

Ouăle şi produse din ouă destinate consumului uman

– producătorii şi comercianţii care valorifică ouă pentru consum uman, fermele producătoare şi centrele de ambalare ouă, trebuie să fie autorizate/înregistrate sanitar veterinar conform legislaţiei sanitare veterinare în vigoare;

– transportul ouălor trebuie să se efectueze numai în mijloace auto autorizate sanitar veterinar, iar pe întreaga perioadă de depozitare şi comercializare să fie asigurate temperatura şi igiena corespunzătoare;

– ouăle trebuie să fie marcate cu codul producătorului şi să provină din centre de ambalare ouă autorizate în conformitate cu prevederile privind standardele de comercializare aplicabile ouălor;

– examenul ovoscopic este efectuat de către personalul veterinar din cadrul circumscripţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor oficiale teritoriale pentru ouăle valorificate de către micii producătorii particulari în pieţele agroalimentare şi/ sau târguri autorizate sanitar-veterinar;

– este interzisă comercializarea ouălelor cu coaja crapată sau lovită, acestea sunt retrase de la comercializare şi sunt dirijate către o unitate de neutralizare sau prelucrare tehnică;

Laptele şi produsele din lapte

– micii producători care comercializează lapte şi brânzeturi în pieţele agroalimentare şi târguri, trebuie să fie înregistraţi sanitar-veterinar, conform prevederilor Ordinului ANSVSA nr.111/2008;

– laptele crud care este destinat vânzării directe sau prelucrării în brânzeturi, trebuie să provină de la animale sănătoase, crescute în ferme/exploataţii autorizate/înregistrate sanitar veterinar și care nu suferă de boli care pot fi transmise la om prin intermediul laptelui și produselor lactate;

– micii producători care vând direct lapte crud şi produse din lapte către consumatorul final în pieţele agroalimentare şi târguri, trebuie să deţină carnete de sanătate pentru animalele de la care provine laptele, conform Ordinului mai sus menţionat;

– brânzeturile destinate comercializării de către micii producători, trebuie expuse la vânzare, în spaţii special amenajate din pieţe agroalimentare şi târguri, în vitrine destinate acestui scop, în recipiente (tăvi) confecţionate din materiale necorodabile, uşor de curăţat şi igienizat (plastic, ceramică, inox etc);

– brânzeturile să fie protejate corespunzător împotriva contaminării pe durata transportului şi a expunerii la vânzare către consumatorul final (de exemplu: în recipiente din material plastic, pungi din plastic etc);

– în cazul în care, transportul şi păstrarea brânzeturilor în vederea vânzării directe către consumatorul final se realizează în recipiente confecţionate tradiţional din lemn (putini), acestea trebuie să fie curate şi identificate corespunzător, pentru asigurarea trasabilităţii produselor şi prevenirea contaminării;

– comercializarea brânzeturilor în pieţele agroalimentare şi târguri, se va face numai în ambalaje de desfacere corespunzătoare de unică folosinţă (pungi de plastic alimentare, hârtie cerată alimentară etc.), sau alte tipuri de recipiente curăţate şi igienizate corespunzător;

– trebuie să fie asigurată trasabilitatea laptelui și brânzeturilor obţinute de micii producători, prin utilizarea unor metode de identificare/etichetare, care să conţină menţiuni referitoare la denumirea produsului, numele producătorului, locul producerii, data obţinerii, cum ar fi:

– aplicarea pe ambalajul de transport sau desfacere a unor etichete adezive;

– utilizarea de pungi imprimate;

– afişarea, în momentul expunerii la vânzare şi pe toată perioada comercializării, a unor informaţii înscrise pe tăbliţe şi/sau panouri aplicate deasupra sau în dreptul produsului prezentat etc.

Peştele şi produsele din pescuit 

– spaţiile şi locurile unde se comercializează peştele şi produsele din pescuit trebuie să fie înregistrate sanitar-veterinar şi să îndeplinească condiţiile stabilite pentru desfăşurarea acestor activităţi;

– trebuie să fie respectate condiţiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor stabilite de legislaţia în vigoare cu privire la transportul, depozitarea şi expunerea spre comercializare a peştelui şi produselor din pescuit;

– gheaţa utilizată pentru menţinerea temperaturii peştelui şi produselor din pescuit proaspete, trebuie să fie obţinută numai din apă potabilă și să fie asigurată pe întreaga perioadă de expunere;

– trebuie asigurată trasabilitatea peştelui şi produselor din pescuit prin etichete şi alte documente însoţitoare, inclusiv dacă acestea provin din acvacultură (sistem de creştere controlată) sau sunt capturate (pescuite) din mediul sălbatic;

– peştele şi produsele din pescuit comercializate trebuie să nu fie infestate cu paraziţi vizibili şi să fie corespunzătoare din punct de vedere al examenului organoleptic.

Controalele oficiale tematice în spaţiile şi locurile în care se comercializează peştele şi produsele din pescuit vor fi intensificate în perioadele 23 - 26.03.2021 și 28.03.2021, precum și în perioada 23 - 25.04.2021 (cu ocazia sărbătorilor religioase de Bunavestire, Florii catolice și Florii ortodoxe).

Alte produse alimentare tradiţionale: cozonaci, prăjituri, produse de panificaţie, legume de sezon, etc. se pot comercializa în spaţii amenajate şi înregistrate sau autorizate sanitar veterinar, aflate sub controlul personalului de specialitate din cadrul DSVSA județene respectiv a municipiului București.

În cazul în care, cu ocazia controalelor sanitare veterinare, se constată că nu sunt respectate condiţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, în funcţie de gravitatea abaterilor constatate, inspectorii din cadrul DSVSA județene respectiv a municipiului București, vor suspenda activitatea unităţii respective până la remedierea tuturor deficienţelor, vor aplica sancţiuni contravenționale, vor reține oficial produsele alimentare care pot constitui un pericol pentru sănătatea cetăţenilor, dirijându-se către unități de neutralizare.

Menționăm că aceste controale se vor desfășura în colaborare și cu reprezentanți ai Poliției Romîne și ai Ministerului Finanțelor.

Numărul de Call- Center al ANSVSA - 0800.826.787, unde se pot face sesizări, sau se pot obţine informaţii referitoare la diferite aspecte din domeniul siguranţei alimentelor, serviciu telefonic gratuit, apelabil din orice rețea de telefonie.

Problemele cu care se confruntă domeniul zootehnic din ultima vreme l-au determinat pe tânărul Marian Meluță, din satul Gimbăşani, judeţul Ialomiţa, să ia atitudine, să-și facă propria sa fermă de animale și să creadă tot mai mult că soluția va fi întotdeauna asocierea.

Investiţie de 300.000 lei

„Povestea fermei începe în primăvara anului trecut, când am devenit preşedintele Asociaţiei crescătorilor de animale de pe raza comunei noastre. Aceasta exista doar în acte, cu numele, fără a se implica nimeni activ în activităţile zootehniei locale. La vremea aceea deţineam un număr de 26 de oi şi 10 capre. Fix când trebuia să întocmesc dosarele pentru subvenţia pe păşune, unul dintre crescători mă înştiinţează că nu mai poate susţine ferma deoarece se simte epuizat fizic întrucât lucrează pe mai multe fronturi. Pentru a nu se reduce numărul de animale la nivelul comunei, deoarece avea în jur de 300 de capete, împreună cu familia mea am decis să i le cumpăr. Datorită dragostei cu care le-a crescut, acesta mă vizita mai mereu, când avea timp, moment în care i-am propus ca în toamnă să îşi cumpere altele şi să le punem la comun, să ne asociem. Astfel, am pus umărul la treabă şi am construit ferma pe care o deţinem astăzi, eu împreună cu asociatul şi prietenul meu Valeriu Buca. Ulterior, am generat un nucleu de 530 de capete, 330 de capre şi 200 de oi. Caprele sunt Carpatine, iar oile sunt metis de Carabaş, Ţurcană şi Suffolk. Cu privire la furajare, iarna ce tocmai a trecut a fost foarte grea, seceta din 2020 reducând atât cantitatea, cât şi calitatea furajelor colectate. Pe lângă faptul că nu am avut de unde să colectăm fân, am cumpărat şi la preţuri foarte mari. Valoarea investiţiei la momentul actual se ridică la suma de 300.000 lei“, mai adaugă tânărul. Laptele este închegat de crescători prin metodă tradiţională, iar brânza rezultată o vând sau o folosesc pentru a face troc cu cereale, ne spune crescătorul. „Din păcate, preţul obţinut este destul de mic. Am vândut cu 20 de lei/kg de brânză, în contextul în care în piaţă aceasta costa 36 de lei/kg.“

Căşărie autorizată ANSVSA

Este nevoie de implicare 100% şi de ajutor în același timp, mai spune Marian Meluță. „Nu ştiu dacă sunt în măsură să dau sfaturi. Dacă doreşti să te apuci de o astfel de activitate, singur nu răzbeşti. Ca plan de viitor, ne dorim să înfiinţăm o căşărie autorizată ANSVSA şi să punem bazele unei cooperative, dar, din păcate, în acest moment oamenii sunt reticenţi. Viitorul este incert deoarece primăria nu susţine acest tip de activitate, iar fără suport de la reprezentanţii statului, de unii singuri şi cu forţe potrivnice nouă, ne este foarte greu să întrezărim un viitor“, încheie acesta.

Casetă

„În ceea ce privește valorificarea lânii, din nefericire, deşi s-a încercat să fie pusă în valoare, nu este căutată. Totuși, pentru a o folosi, ne-am propus să construim un alt adăpost şi să îl izolăm termic cu lână.“

Beatrice Alexandra MODIGA

În data de 11.03.2021 sunt active un număr de 413 de focare PPA, conform datelor prezentate în graficul nr. 1, din care 7 focare în exploatații comerciale și 6 focare în exploatații comerciale de tip A, fiind afectate un număr de 112.869 de porcine.

În intervalul 04.03.2021 – 11.03.2021 au fost înregistrate 35 de focare noi PPA:

• Județul Alba – 1 focar;
• Județul Argeș – 1 focar;
• Județul Arad – 2 focare;
• Județul Bihor – 3 focare;
• Județul Brașov – 1 focar;
• Județul Cluj – 1 focar;
• Județul Constanța – 1 focar;
• Județul Covasna – 1 focar;
• Județul Dolj – 1 focar;
• Județul Gorj – 3 focare;
• Județul Maramureș – 1 focar;
• Județul Mureș – 2 focare;
• Județul Satu Mare – 4 focare;
• Județul Sibiu – 4 focare;
• Județul Sălaj – 1 focar;
• Județul Timiș – 5 focare;
• Județul Teleorman – 1 focar;
• Județul Vrancea – 2 focare;

și au fost stinse 50 de focare PPA:

• Județul Arad – 14 focare;
• Județul Cluj – 12 focare;
• Județul Sălaj – 15 focare;
• Județul Suceava – 7 focare;
• Județul Teleorman – 2 focare.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 5.268 de cazuri la mistreți în 41 de de județe.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Situația cazurilor pozitive la mistreți se prezintă astfel:

• Județul Alba – 9 mistreți găsiți morți și 49 de mistreți pozitivi vânați;
• Județul Arad – 146 de mistreți găsiți morți și 68 de mistreți vânați;
• Județul Argeș – 131 de mistreți găsiți morți și 16 mistreți vânați;
• Județul Bacău – 80 de mistreți găsiți morți și 18 mistreți vânați;
• Județul Bihor – 232 de mistreți găsiți morți și 49 de mistreți vânați;
• Județul Bistrița-Năsăud – 6 mistreți găsiți morți și 1 mistreț vânat;
• Județul Botoșani – 113 mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
• Județul Brașov – 14 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;
• Județul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
• Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 75 de mistreți vânați;
• Județul Caraș - Severin – 9 mistreți găsiți morți și 104 mistreți vânați;
• Județul Călărași – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
• Județul Constanța – 21 mistreți găsiți morți și 24 de mistreți vânați;
• Județul Covasna – 13 mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;
• Județul Cluj – 4 mistreți găsiți morți și 13 mistreți vânați;
• Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 51 de mistreți vânați;
• Județul Dolj – 38 de mistreți găsiți morți și 37 de mistreți vânați;
• Județul Galați – 36 de mistreți găsiți morți și 10 mistreți vânați;
• Județul Giurgiu – 210 mistreți găsiți morți și 105 mistreți vânați;
• Județul Gorj – 51 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
• Județul Harghita – un mistreț găsit mort și 5 mistreți vânați;
• Județul Hunedoara – 16 mistreți găsiți morți și 25 de mistreți vânați;
• Județul Ialomița – 166 de mistreți găsiți morți și 32 de mistreți vânați;
• Județul Iași – 191 de mistreți găsiți morți și 29 de mistreți vânați;
• Județul Ilfov – 135 de mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
• Județul Maramureș – 81 de mistreți găsiți morți și 78 de mistreți vânați;
• Județul Mehedinți – 40 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
• Județul Mureș – 12 mistreți găsiți morți și 22 de mistreți vânați;
• Județul Neamț – 4 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
• Județul Olt – 5 mistreți găsiți morți și 19 mistreți vânați;
• Județul Prahova – 161 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
• Județul Satu-Mare – 201 mistreți găsiți morți și 161 de mistreți vânați;
• Județul Sălaj – 136 de mistreți găsiți morți și 67 de mistreți vânați;
• Județul Sibiu – 42 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
• Județul Suceava – 13 mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;
• Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
• Județul Timiș – 255 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;
• Județul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
• Județul Vaslui – 28 mistreți găsiți morți și 34 de mistreți vânați;
• Județul Vâlcea – 186 de mistreți găsiți morți și 75 de mistreți vânați;
• Județul Vrancea – 32 mistreți găsiți morți și 18 mistreți vânați.

Sursa: ANSVSA

Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Suceava a intrat  în alertă la mijlocul lunii ianuarie, după ce s-au confirmat cazuri de pestă porcină africană (PPA) la porci mistreţi de pe raza Fondului de Vânătoare Pătrăuţi. La mijlocul lunii ianuarie, pe teritoriul judeţului Suceava existau două focare de pestă porcină africană la mistreţ, respectiv unul în zona Vatra Dornei, iar cel mai recent la Pătrăuţi.

„La ora actuală avem un număr de 10 focare de pestă porcină active. Au fost 12 focare, două sunt deja închise (la Strâmtura-Vama şi la Călineşti-Dărmăneşti), iar cele rămase evoluează favorabil, în sensul că nu au mai apărut alte cazuri noi de boală, nu au mai fost înregistrate mortalităţi sau semne de boală în focarele de la Corocăieşti-Vereşti, Hreaţca-Vultureşti, Mihăieşti-Horodniceni şi de la Păltinoasa. Sperăm ca, în prima parte a lunii februarie, să putem închide șapte focare, ele fiind legate unul de altul“, a precizat medicul veterinar Sorin Mihai Voloşeniuc, directorul executiv al DSVSA Suceava,

Mistreţii vor fi vânaţi integral de pe 10 fonduri de vânătoare

De la medicul Mihai Voloşeniuc am aflat că primul caz de PPA la Fondul de Vânătoare de la Pătrăuţi a fost depistat la un mistreţ care a fost vânat, iar probele au confirmat prezenţa virusului. A doua zi, pe acelaşi fond de vânătoare au mai fost găsiţi alţi doi mistreţi morţi, de la care s-au recoltat probe, iar testele de laborator au fost pozitive, confirmând prezenţa pestei porcine africane.

Situaţia a fost prezentată Comitetului Local de Combatere a Bolilor care a avut pe ordinea de zi adoptarea Hotărârii privind aprobarea Planului de măsuri referitoare la combaterea Pestei Porcine Africane din Fondul de Vânătoare Pătrăuţi.

Conform directorului DSVSA, medicul veterinar Mihai Voloşeniuc, pesta porcină africană este o boală infecţioasǎ devastatoare, de obicei mortală, a porcilor şi  mistreţilor, iar în cazul animalelor sălbatice, care circulă foarte mult, riscul de transmitere a virusului este mult mai ridicat, Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava a transmis în regim de urgenţă administratorilor de fonduri de vânătoare obligativitatea de a fi vânaţi integral mistreţii prin metode care nu dislocă vânatul, respectiv prin pândă şi dibuire. Zona infectată pe care trebuie realizată vânătoarea este de opt kilometri.

S-a stabilit zona afectată pe o rază de 13 kilometri, compusă din zona infectată cu o rază de 8 kilometri, formată din localităţile Dragomirna, Călugăreni, Mitocu Dragomirnei, Adâncata, Lipoveni, Pătrăuţi, Călineşti, Călineşti Enache şi o zonă tampon de încă 5 kilometri, care cuprinde 34 de localităţi din judeţul Suceava şi două din judeţul Botoşani (Vârfu Câmpului şi Ionăşeni).

Mistreţii care vor fi vânaţi din zona infectată vor fi incineraţi şi îngropaţi imediat, conform procedurilor. Vânătorii trebuie să acţioneze cu echipament special şi să fie foarte atenţi la dezinfecţie atât faţă de uniforme, cât şi în privinţa mijlocului de transport folosit pentru mistreţi, dacă este cazul.

Măsuri aplicate sub supravegherea DSVSA

„Aceste măsuri sunt puse în aplicare sub supravegherea şi coordonarea Direcției Sanitar – Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. DSVSA a transmis în regim de urgenţă administratorilor fondurilor de vânătoare obligativitatea de a fi vânaţi integral mistreţii prin metode care nu dislocă vânatul, respectiv prin pândă şi dibuire, dar am avut şi o şedinţă tehnică cu gestionarii fondurilor de vânătoare. O parte din fondurile de vânătoare aparţin Regiei Naţionale a Pădurilor, o parte AJVPS-ului, iar o parte aparţin Universităţii «Ştefan cel Mare» din Suceava. Am discutat cu gestionarii care au participat la şedinţa Comitetului Local de Combatere a Bolilor din cadrul Prefecturii; toţi ştiu exact ce au de făcut, fiecare membru ştie ce măsuri trebuie să ia“, ne-a asigurat directorul Mihai Voloşeniuc.

Peste 100 de mistreţi recoltaţi în regim de urgenţă

Despre acţiunile Direcţiei Silvice Suceava pentru combaterea pestei porcine africane la porcii mistreţi de pe raza Fondului de vânătoare Pătrăuţi, purtătorul de cuvânt al instituţiei, ing. George Celsie, ne-a spus: „S-au făcut toate procedurile împreună cu Direcţia Sanitar Veterinară şi s-au stabilit o serie de măsuri, printre care cea mai drastică este cea legată de recoltarea integrală a tuturor mistreţilor din trei fonduri de vânătoare aparținând Direcției Silvice. Pe lângă fondul de vânătoare de la Pătrăuți mai intră şi două fonduri de la Adâncata. Mai întâi am pregătit gropile în care vor fi îngropaţi mistreții, gropi făcute după anumite standarde şi autorizate de Agenţia de Protecţia Mediului, Direcţia Sanitar Veterinară, Agenţia Naţională de Arii Protejate, Apele Române etc. Am primit toate autorizaţiile pentru gropi, iar din data de 20 ianuarie a început recoltarea. Sunt în jur de 55 de mistreţi pe care îi avem evaluaţi la Ocolul Silvic Pătrăuţi şi aproape 60 la Ocolul Silvic Adâncata.

Pe lângă acţiunea de recoltare, am securizat zona, tot ce intră şi iese din pădure trece printr-un filtru de dezinfectare. Avem la fiecare barieră personal îmbrăcat corespunzător, cu echipamente de dezinfecţie, cu substanţe.

Cât o să dureze nu putem estima, depinde de timp, de migraţia mistreţilor. Noi suntem pregătiţi să punem în aplicare toate măsurile impuse de Comitetul Local de Combatere a Bolilor“, a precizat inginerul George Celsie.

Crescătorii de porci trebuiesă evite deplasările în pădure

Autorităţile responsabile din Uniunea Europeană, cele naţionale din ţările afectate, dar şi cele locale adoptă o gamă largă de măsuri pentru combaterea şi eradicarea PPA, cooperarea cu vânătorii, administratorii fondurilor de vânătoare şi cu fermierii fiind vitală. Pe fondurile de vânătoare şi în păduri, în această perioadă vânătorii şi lucrătorii forestieri sunt primii care pot observa un comportament neobișnuit al mistreților sau găsi un animal mort. Ei trebuie să ia în considerare posibilitatea ca acesta să fi fost infectat cu pesta porcinǎ africanǎ (mai ales în zonele infectate sau zonele cu risc).

Pentru a eradica focarele de PPA este necesară colaborarea între instituţii, dar şi cu crescătorii de porci, fie că este vorba de ferme mari sau gospodării ale populaţiei. În caz contrar, există riscul ca virusul pestei porcine să fie scăpat în totalitate de sub control.

„Oamenii care deţin porci în gospodării trebuie să evite deplasările în pădure sau, dacă este nevoie urgentă, să se dezinfecteze pentru a nu aduce virusul acasă. Şi muncitorii forestieri trebuie să urmeze măsurile de dezinfecţie la terminarea lucrului pentru a preveni infectarea gospodăriei cu acest virus“, a declarat directorul executiv al DSVSA Suceava.

Porcii domestici nu se sacrifică

Medicii veterinari au ca misiune efectuarea recensământului populaţiei de porcine din zona de focar. În cazul porcilor domestici nu se pune problema de sacrificare decât dacă porcul are simptome de boală, caz în care, dacă proprietarul anunţă la timp, va fi despăgubit.

„Facem apel la toți crescătorii de porci de a ne anunţa despre orice modificare suspectă a animalelor pentru a putea interveni la timp. Dacă se identifică un animal bolnav într-o gospodărie sau exploatație se ucid celelalte animale, dacă există, fermierul fiind despăgubit la preţul pieţei, iar cadavrele animalelor se distrug sau se îngroapă conform manualului operaţional. Noi am procedat la îngroparea la o adâncime de doi metri pe raza fiecărei localităţi. Este foarte important să putem acţiona şi izola virusul la timp“, este apelul doctorului Sorin Voloşeniuc.

Simptomele bolii care face ravagii printre porci

Medicii veterinari suceveni, care s-au confruntat deja cu câteva cazuri de porci bolnavi de pestă porcină africană, spun că primul simptom important este că animalul nu mai are poftă de mâncare şi nici de băut apă. Atunci, când porcul devine dezinteresat total de hrană, deja este foarte probabil să aibă pestă porcină africană.

Semnele mai severe apar în scurt timp: urechi învineţite, pete roşiatic-violete pe corp, secreţii nazale şi oculare de culoare roşie şi uneori se instalează diaree hemoragică. Decesul survine de regulă în 7 zile de la primele simptome. Din păcate, nu există tratament, iar cel puţin la porcii domestici rata de mortalitate este de 100%.

Fermierii care cresc porci sunt sfătuiţi să-şi ţină animalele în spaţii împrejmuite, în adăposturi închise şi să nu aducă porci străini în coteţ,

Virusul nu se transmite la om, dar face ravagii în populaţiile de porcine.

Recent, o fermă de porci din Focşani a pierdut 30.000 de animale, în timp de una din Iaşi a rămas fără o mie de porci după ce virusul a ajuns în exploataţii.

Silviu Buculei

Stațiunea de Cercetare Popăuți își extinde activitatea și va avea o secție de prelucrare a laptelui și alta de tăiere a mieilor. După realizarea celor două secții și autorizarea lor, stațiunea de cercetare din județul Botoșani va putea comercializa produsele.

O idee mai veche a directorului Stațiunii de Cercetare Popăuți va fi pusă în practică anul acesta. Este vorba de realizarea unor secții de prelucrare a laptelui și sacrificarea mieilor. Deja s-au început lucrările de reabilitare a clădirii și urmează dotarea ei astfel încât să îndeplinească toate condițiile impuse de ANSVSA.

„Pregătim la Stațiunea de Cercetare Popăuți o secție de prelucrare a laptelui și o alta de tăiere a mieilor, pe care le vom autoriza. În primă fază vor fi pentru Stațiunea de Cercetare și apoi vom mai aduce câțiva fermieri. Eu sper să avem aceste secții până la sfârșitul anului. Totul depinde de bugetul pe care îl vom avea în 2021. Clădirea a intrat în renovare. Am acoperit-o și urmează să o amenajăm în interior. Am făcut deja o schiță cu cele două fluxuri separate, cu două canale frigorifice. La o estimare făcută de constructori, suma este foarte mare, cu tot cu dotări“, a precizat Ionică Nechifor, directorul stațiunii.

Odată finalizate cele două secții, Stațiunea de Cercetare Popăuți va comercializa miei și produse lactate.

Locuințe pentru angajații Stațiunii de Cercetare Popăuți

O clădire din cadrul Stațiunii de Cercetare Popăuți va fi reabilitată în acest an și se vor amenaja cinci locuințe de serviciu pentru cercetătorii tineri care acum plătesc chirie în municipiul Botoșani.

Ionică Nechifor, directorul Stațiunii de Cercetare Popăuți, a declarat că se vor amenaja două apartamente și trei garsoniere pentru cei cinci cercetători tineri din cadrul instituției.

„Pentru anul acesta mi-am propus să reabilitez locuințele pentru o parte dintre angajații stațiunii. Avem ingineri tineri care stau în chirie în Botoșani. Pregătim cinci locuințe pentru cei cinci cercetători deoarece nu vrem să-i pierdem. Îi formăm și vrem să rămână aici. Am început lucrările pentru amenajarea unei clădiri în care să locuiască ciobanii. Programul lor se prelungește, trebuie să rămână pe timp de noapte; trebuie să le ofer niște condiții. În două-trei luni vom finaliza reabilitarea clădirii, care va avea inclusiv o bucătărie, o baie“, a mai adăugat acesta.

Tot anul acesta va fi reabilitată încă o clădire din cadrul stațiunii de cercetare în care va fi montată o instalație nouă, achiziționată anul trecut.

„Aveam o clădire în care ploua și pe care nu o puteam folosi. Deja lucrăm la acea clădire, refacem acoperișul și o reparăm după care vom monta acea instalație achiziționată pentru tot ce înseamnă măciniș granulat. Sunt investiții mari pe care le facem din veniturile proprii. Noi avem un proiect mare de reparații capitale, dar nu știm când va fi aprobat de Ministerul Agriculturii“, a mai precizat directorul Stațiunii de Cercetare Popăuți.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, are așteptări mari de la proiectul „Consolidarea capacității MADR de a elabora politici și reglementări specifice în vederea implementării unui sistem strategic național pentru trasabilitatea și integritatea produselor agroalimentare“. Început în 2019, pe vremea când ministru era Petre Daea, proiectul trebuie să-și arate „roadele“ până în mai 2022, când are termenul-limită. Puțin întârziat de pandemia de COVID-19, proiectul ar putea să mai sufere și alte amânări, nu neapărat din cauza pandemiei. Cofinanțat din Fondul Social European (FSE), prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA), acest proiect trebuie să ofere inclusiv soluții pentru simplificarea reglementărilor și digitalizare, așa cum speră actualul responsabil al Agriculturii, Adrian Oros.

Într-o conferință de presă organizată recent la sediul MADR, ministrul Oros a precizat că niciun salariat al ministerului pe care îl conduce nu este plătit din acest proiect. „Au fost angajați prin concurs specialiști ca să facă ceva, iar eu, ca ministru, le-am cerut mai multe lucruri, ce am crezut eu că se poate scoate din acest proiect care era în derulare, era câștigat și trebuia să scoatem cât mai mult din acești bani mulți“, a explicat ministrul Oros. Bugetul proiectului ajunge la aproape 28 de milioane de lei, iar unul dintre specialiștii aduși să pună umărul și la bunul mers al conectivității dintre instituțiile implicate  acest proiect este Gabriela Gîrboan. „Este un proiect care ne provoacă. Chiar ne dorim să fie un program aplicat; este foarte important ca partea de sănătate animală și de înregistrare a operatorilor care produc alimente să fie transparente pentru cetățeni. Din acest motiv, această parte de transparență trebuie să se aplice pe tot lanțul alimentar, de la producția primară și până la produsul final, iar înregistrarea acestor operatori va fi în beneficiul lor“, a menționat managerul de proiect Gabriela Gîrboan. Absolventă a Universității de Agricultură și Medicină Veterinară din Cluj, Gîrboan a lucrat și ca Manager Calitate Selgros Cash and Carry în Cluj, ceea ce o poate recomanda pentru acest proiect în care este nevoie inclusiv de evaluarea operatorilor ce activează în domeniul alimentar. „În funcție de seriozitatea cu care se tratează acest produs alimentar pentru consumatori, producătorii de alimente vor avea o bonitate. Vom putea evalua acești operatori în funcție de felul în care au avut relația cu controalele oficiale“, a mai adăugat managerului proiectului.

Ce s-a făcut până acum concret...

Demarat în septembrie 2019, după aproape un an și jumătate, proiectul are în derulare studii... Nici acestea nu sunt însă gata, ci doar în faza de „livrabile intermediare“. Ce se studiază? Ei bine, foarte important este comportamentul consumatorului, despre care pare-se că nu se știe nimic și este nevoie de alte studii ce conțin studii. E drept că bugetul proiectului este generos și, deci, sunt destui bani pentru toate studiile – mai mult sau mai puțin relevante.

În situații limită pot fi solicitate și prelungiri pentru implementarea proiectului. Drept urmare, dacă nu se încadrează în termenul-limită, responsabilii proiectului mai pot obține amânări.

La nivel de teorie, viitorul sună bine

Trasabilitatea este unul dintre cele mai importante elemente în siguranța și securitatea alimentelor, principiile de siguranță a alimentelor garantând punerea pe piață de alimente sigure, de calitate înaltă. Cu toate acestea, se mai întâmplă și „accidente”, căci hazardul nu poate fi eliminat nici din industria alimentară. Cum pot fi protejați consumatorii de produse de calitate îndoielnică, prin al căror consum se pot confrunta cu anumite efecte neplăcute? Ei bine, soluția este urmărirea și identificarea pe toate etapele de recepție, producție sau procesare și distribuție a unui produs, fie că este aliment destinat consumului uman, fie că este hrană pentru animale. Drept urmare, atunci când apare o problemă sau se bănuiește că ar exista un risc la nivel de securitate și siguranță alimentară, responsabilii de aceste chestiuni pot retrage, pe baza unei documentații riguros întocmite, imediat produsul de pe piață. De asemenea, echipa care se ocupă de acest aspect trebuie să identifice întreg lanțul de producție în legătură cu acel produs, toate etapele tehnologice, toate ingredientele etc. În urma unor analize detaliate, se pot retrage din lanțul alimentar și de pe lanțul de producție toate acele produse, ingrediente, materii prime pentru care s-au semnalat probleme ce pot amenința sănătatea sau chiar viața celor ce le consumă – fie că sunt oameni, fie că sunt animale (dacă acele produse sunt destinate animalelor). Astfel, cu cât elementele trasabilității sunt mai bine întocmite, arhivate și accesibile, cu atât reacția este mai rapidă și pagubele sunt mai mici.

Operatorii vizați

Potrivit procedurilor publicate pe site-ul ANSVSA, reglementările privind trasabilitatea se aplică tuturor operatorilor din sectorul alimentar în toate etapele lanțului alimentar de la producția primară (recolte), prelucrarea produselor alimentare, până la distribuție și furnizare, inclusiv intermediari indiferent dacă aceștia dețin fizic produse alimentare. De asemenea, aceste reglementări se aplică și transportatorilor independenți și întreprinderilor de depozitare, în calitate de întreprinderi implicate în distribuția produselor alimentare.

Dispozițiile privind trasabilitateanu se aplică în afara Uniunii Europene, cerințele vizând toate etapele de producție, prelucrare și distribuție în UE, și anume de la importatorul UE până la nivelul comerțului cu amănuntul, excluzând totuși furnizarea către consumatorul final.

Cum se poate demonstra trasabilitatea

Procedurile publicate de ANSVSA menționează și modul în care se stabilește dacă operatorul economic poate demonstra trasabilitatea care este atât externă, cât și internă. Pentru trasabilitatea externă se solicită: documente de intrare materii prime cu identificarea loturilor și documente de livrare produse finite; marcate lot în documente comerciale. Cât privește trasabilitatea internă, numărul documentelor este ceva mai mare. Este nevoie de: sistem propriu de lotizare, fișă de producție interioară cu lotizare, metode de identificare a semipreparatelor și ingredientelor în timpul procesării, stabilire lot și marcare pe produs.

Simona-Nicole David

În continuarea comunicatului de presă emis în data de 10.04.2020 şi în contextul apariției unor noi informații în spațiul public cu privire la folosirea ivermectinei în prevenirea şi tratamentul infecţiei cu virusul SARS-CoV-2, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor face următoarele precizări:

În prezent, toate produsele medicinale veterinare care conţin ivermectină sunt autorizate doar pentru utilizarea la animale. Acestea trebuie utilizate numai de către medicii veterinari sau sub supravegherea acestora, conform indicaţiilor specificate în prospect.

În România pot fi comercializate doar produse medicinale veterinare autorizate pentru comercializare de către Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar (ICBMV) din subordinea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor sau care sunt autorizate prin procedură centralizată, în baza Regulamentului (CE) nr. 726/2004. Produsele medicinale veterinare autorizate pentru comercializare sunt înscrise în  Nomenclatorul produselor medicinale veterinare autorizate în România, publicat pe site-ul ICBMV, folosind următorul link: http://www.icbmv.ro/ro/nomenclator-produse

În ceea ce privește utilizarea ivermectinei la oameni în combaterea COVID-19, precizăm faptul că sunt în desfăşurare numeroase studii clinice umane, studii care au fost înscrise în Registrul Uniunii Europene al trial-urilor clinice. Odată ce respectivele studii vor fi finalizate, în funcţie de rezultatele obţinute, acestea pot sta la baza depunerii unor cereri de autorizaţii de punere pe piaţă a medicamentelor de uz uman pe bază de ivermectină în scopul combaterii COVID-19.

Vă avertizăm ca utilizarea la oameni a produselor medicinale veterinare care conţin ivermectină poate avea consecințe dintre cele mai grave asupra sănătăţii umane.

În cele ce urmează, redăm recomandările emise de către Colegiul Medicilor Veterinari din România referitoare la prescrierea, comercializarea, eliberarea și utilizarea produselor medicinale veterinare care conțin ivermectină, în contextul pandemiei COVID-19:

1. Medicii veterinari nu au competențe legale pentru a recomanda, prescrie, comercializa, elibera produse medicinale veterinare care să fie utilizate în tratamentul oamenilor;

2. Toate produsele medicinale veterinare autorizate de către autoritățile veterinare române sau de către Agenția Europeana a Medicamentului (EMA) sunt destinate exclusiv utilizării la animale, iar o eventuală decizie privind utilizarea acestora la oameni aparține exclusiv autorităţilor competente pentru produse medicinale de uz uman;

3. Produsele medicinale veterinare care conţin ivermectină se eliberează doar pe bază de reţetă, iar prescrierea se face exclusiv de către un medic veterinar cu drept de liberă practică care a examinat animalul şi a stabilit un diagnostic;

4. Medicii veterinari utilizează doar modelul unic, ca imprimat cu regim special, al formularului de prescripţie medicală necesar pentru eliberarea produselor medicinale veterinare prevăzut în legislaţie;

5. La prescrierea produselor medicinale veterinare, inclusiv a celor pe bază de ivermectină, medicii veterinari trebuie să utilizeze parafa prevăzută în Statutul Medicului Veterinar;

6. Medicul veterinar este obligat să prescrie doar cantitatea necesară pentru efectuarea completă a tratamentului în cauză, în funcție de specia animalului, greutatea, doza şi durata tratamentului;

7. În cazul produselor medicinale veterinare care se administrează animalelor de la care se obţin alimente, inclusiv ecvidee, medicul veterinar este obligat să înscrie în prescripţia medicală perioada de aşteptare care trebuie respectată, în conformitate cu prospectul produsului medicinal veterinar prescris şi utilizat;

8. În cazul utilizării şi administrării produselor medicinale veterinare care conţin ivermectină la animale, în cadrul unităţilor de asistenţă medical-veterinară, la sediu sau în condiţii de teren, medicul veterinar consemneză activitatea în registrul de consultaţii şi tratamente, iar în cazul animalelor de la care se obţin alimente notifică proprietarul cu privire la respectarea timpului de aşteptare;

9. Utilizarea altor formulare pentru prescrierea produselor medicinale veterinare, în afara celor prevăzute în legislatie, precum şi eliberarea fără prescripţie medicală a produselor medicinale veterinare, inclusiv a celor care conțin ivermectină, atrage răspunderea disciplinară, contravenţională sau penală, după caz, a persoanelor vinovate;

10. Comercializarea produselor medicinale veterinare care conţin ivermectină se realizează numai prin farmacii veterinare şi depozite farmaceutice veterinare autorizate sanitar veterinar, conform prevederilor legale în vigoare.

Sursa: ANSVSA

Comercializarea cărnii de pasăre în țara noastră se realizează cu respectarea legislației comunitare și a legislației naționale corespondente. În conformitate cu aceasta, carnea de pasăre trebuie să fie obținută în abatoare autorizate de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 prevede posibilitatea ca, prin legislația națională, statele membre să acorde derogări în cazul furnizării  directe de cantități mici de carne de pasăre de către un producător, care are producție anuală de maxim 10.000 de păsări.

Flexibilitatea pachetului pe igienă în ceea ce privește producerea și comercializarea cărnii de pasăre, pentru a veni în sprijinul micilor producători, se aplică prin permiterea vânzării directe şi a vânzării cu amănuntul.

În acest sens, prin legislația națională elaborată de către ANSVSA, a fost prevăzută vânzarea directă și vânzarea cu amănuntul a cărnii de pasăre sau iepure obținută în ferma proprie, cu o producție de până la 10.000 de capete pe an.

Carnea obținută poate fi vândută direct consumatorului final la poarta fermei sau poate fi comercializată către consumatorul final prin unitățile de vânzare cu amănuntul.

La nivelul fermei sau exploatației, carnea de pasăre sau iepure trebuie să fie obținută într-un centru de sacrificare păsări și/sau iepuri - o unitate cu spații și dotări corespunzătoare în care se desfășoară activități pentru sacrificarea animalelor provenite numai din ferma proprie.  

Aceste unități trebuie să fie înregistrate de către DSVSA județene pe raza cărora își desfășoară activitatea şi să îndeplinească condițiile prevăzute de legislația în vigoare. 

Centrele de sacrificare păsări la nivelul fermei nu necesită autorizare, ci doar înregistrare sanitară veterinară.

În prezent, în România funcționează 24 centre de sacrificare păsări sau iepuri la nivelul fermelor înregistrate de către DSVSA județene conform legislației naționale.  

Regulamentul (CE) nr. 853/2004 exclude din domeniul său de aplicare furnizarea directă de către producător a unor cantități mici de carne de pasăre și de iepure, obținute din sacrificarea acestora în centrele de sacrificare de la nivelul fermei către consumatorul final sau către unitățile de comerț cu amănuntul care furnizează carnea respectivă direct consumatorului final, sub formă de carne proaspătă.

În anul 2020, în cadrul întrunirilor Grupului de experți privind igiena alimentelor și controalele oficiale ale alimentelor de origine animală organizate de Comisia Europeană, Statele Membre, la inițiativa Franței, au susținut prelungirea acestor măsuri tranzitorii după data de 31 decembrie 2020.

În situația în care măsurile de derogare nu ar fi fost prelungite după această dată,  ar fi fost pusă în pericol viabilitatea economică a numeroși  producători pentru care veniturile provin, în principal, din furnizarea directă a unor cantități mici de carne de pasăre și de lagomorfe sacrificate în fermă către consumatorul final sau către unitățile de vânzare cu amănuntul.

Menținerea acestui tip de activitate se înscrie în strategia Comisiei  Europene „De la fermă la furculiță”.

De asemenea, trebuie luată în considerare situația economică generată în contextul pandemiei COVID -19.

ANSVSA a susținut propunerea serviciilor veterinare din Franța cu privire la menținerea derogării privind furnizarea directă de către producători a unor cantități mici de carne de pasăre în cadrul Grupului de experți privind igiena alimentelor și controalele oficiale ale alimentelor de origine animală, în cadrul întâlnirii Șefilor Serviciilor Veterinare (CVO) și în cadrul Consiliului AGRIFISH, 19 – 20 octombrie 2020.

Reprezentanții Comisiei Europene au răspuns solicitărilor Statelor Membre, precizând faptul că derogarea privind furnizarea directă de către producător a unor cantități mici de carne de pasăre și de lagomorfe sacrificate în centrele de sacrificare de la nivelul fermei către consumatorul final sau către unitățile de comerț cu amănuntul care furnizează carnea respectivă direct consumatorului final, sub formă de carne proaspătă va rămâne aplicabilă și după data de 31 decembrie 2020.

În concluzie, centrele de sacrificare păsări și iepuri de la nivelul fermelor vor continua să își desfășoare activitatea  și după data de 31 decembrie 2020.

Sursa: ansvsa.ro

ANSVSA a efectuat o analiză a situaţiei PPA în România de la diagnosticarea primului focar în iulie 2017, la Satu Mare, până la data de 01.11.2020, în baza unui studiu efectuat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor pentru România ţinându-se cont de evoluția și analiza factorilor de risc epidemiologici. Studiul a fost prezentat în ședința cu Șefii Serviciilor Veterinare din țările membre a Uniunii Europene, din perioada 27.01- 28.01.2020.

Conform studiului se putea estima o creștere a numărului de focare în anul 2020 față de anul 2019. Totuși, prin măsurile luate de autorităţile din România s-a reușit o scădere a numărului acestora. Este adevărat că reducerea focarelor în anul 2020 se datorează și restricțiilor impuse pe perioada stării de urgență, aspect care demonstrează că mișcarea necontrolată a porcinelor constituie unul din principalii factori de risc pentru difuzarea bolii.

Din analiza anchetelor epidemiologice efectuate pentru fiecare focar, se desprinde concluzia că numărul de focare, conform datelor prezentate în graficul nr. 1, se află în scădere față de anii precedenți. În grafic sunt prezentate numărul de focare confirmate în fiecare an până la data de 04.11.2020.  

Grafic nr. 1

Principalele măsuri luate de ANSVSA care au dus la scăderea numărului de focare sunt:

-     organizarea de controale efectuate în trafic de către echipe de control formate din reprezentanţi ai Direcțiilor Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, Inspectoratelor de Poliție Județene și Inspectoratelor Județene de Jandarmi;

-     consilierea crescătorilor de porcine, de către medicii veterinari de liberă practică privind măsurile de biosecuritate pe care trebuie să le respecte şi obligativitatea de a anunța orice îmbolnavire/moarte a animalelor din exploatație;

-     instruirea medicilor veterinari din cadrul Direcțiilor Sanitare Veterinare și pentru Siguranţa Alimentelor, respectiv a medicilor  veterinari de liberă practică cu privire la simptomatologia și măsurile ce trebuie aplicate în cazul focarelor de PPA;

-     actualizarea și aprobarea în cadrul Centrelor Locale de Combatere a Bolilor din fiecare județ a planului de măsuri privind prevenirea și controlul PPA la porcii domestici şi mistreți.

La data de 04.11.2020, în ţară sunt active un număr de 441 de focare de PPA, din care 10 focare în exploatații comerciale și 4 focare în exploatații comerciale de tip A.

Numărul de focare active din fiecare judeţ, la data menţionată, sunt prezentate în graficul nr 2.

Din anchetele epidemiologice rezultă că principalele cauze care duc la apariţia de noi focare de pestă porcină africană sunt următoarele:

-     numărul mare de mistreți; în unele fonduri de vânătoare depășirea densității maxime de 0,5 mistreți/kmp, care se datorează nerespectării cotelor de vânătoare;

-     nerealizarea cerinței de a se vâna întreg efectivul de mistreți în zonele infectate conform Hotărârii nr. 3/2019 a Comitetului Național pentru Situaţii Speciale de Urgență;

-     neefectuarea supravegherii passive, în sensul de necolectare a cadravelor de mistreți în vederea testării în direcția PPA și neutralizării ulterioare;

-     vânzarea/cumpărarea porcinelor domestice fără documente sanitar-veterinare care să ateste statusul de sănătate;

-     ieșirea porcinelor din zonele de protecție şi supraveghere stabilite în jurul focarelor (minim 10 km), în conformitate cu cerințele Directivei 2002/60/CE;

-     mișcările necontrolate de porcine realizate de comercianții ilegali de animale vii;

-     sacrificarea porcinelor bolnave fără anunțarea medicului veterinar și conservarea produselor provenite de la acestea, ţinând cont că datele științifice au demostrat că virusul rezistă în produse congelate/conservate ani de zile;

-     administrarea de resturi alimentare netratate termic în hrana porcilor;

-     nerespectarea măsurilor de biosecuritate în special în gospodăriile populație, dar și în unele exploatații comerciale.

Graficul nr. 2

În intervalul 29.10.2020 – 04.11.2020 au fost înregistrate 11 focare noi PPA:

• Județul AR – 1 focar PPA;
• Județul DJ – 5 focare PPA;
• Județul GR – 1 focar PPA;
• Județul MH – 1 focar PPA;
• Județul VL – 2 focar PPA;
• Județul VS – 1 focar PPA.

și au fost stinse 56 de focare PPA:

• Județul AG – 1 focar stins PPA (exploatație comercială);
• Județul BV – 1 focar stins PPA;
• Județul CL – 1 focar stins PPA;
• Județul GR – 1 focar stins PPA;
• Județul OT – 4 focare stinse PPA;
• Județul SM – 48 focare stinse PPA.       

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 3963 de cazuri la mistreți în 38 de județe, conform datelor prezentate în graficul numărul 3.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Situația cazurilor pozitive la mistreți se prezintă astfel:

–        Județul Alba – 9 mistreți găsiți morți și 14 mistreți pozitivi vânați;

–        Județul Arad – 14 mistreți găsiți morți și 49 mistreți vânați;

–        Județul Argeș – 128 mistreți găsiți morți și 15 mistreți vânați;

–        Județul Bacău – 27 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;

–        Judeţul Bihor – 199 mistreți găsiți morți și 33 mistreți vânați;

–        Județul Bistrița-Năsăud – 3 mistreți găsiți morți și 1 mistreț vânat;

–        Județul Botoșani – 113 mistreți găsiți morți și 20 mistreți vânați;

–        Județul Brașov – 8 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;

–        Judeţul Brăila – 21 mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;

–        Județul Buzău – 28 mistreți găsiți morți și 38 mistreți vânați;

–        Judeţul Călăraşi – 128 mistreți găsiți morți și 54 mistreți vânați;

–        Judeţul Constanţa – 21 mistreți găsiți morți și 23 mistreți vânați;

–        Județul Covasna – 11 mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;

–        Județul Dâmbovița – 61 mistreți găsiți morți și 37 mistreți vânați;

–        Județul Dolj – 31 mistreți găsiți morți și 32 mistreți vânați;

–        Judeţul Galaţi – 36 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;

–        Județul Giurgiu – 209 mistreți găsiți morți și 99 mistreți vânați;

–        Județul Gorj – 48 mistreți găsiți morți și 48 mistreți vânați;

–        Județul Harghita – un mistreț găsit mort și 3 mistreți vânați;

-        Județul Hunedoara – 4 mistreți găsiți morți;

–        Judeţul Ialomiţa – 158 mistreți găsiți morți și 31 mistreți vânați;

–        Județul Iași – 64 mistreți găsiți morți și 9 mistreți vânați;

–        Judeţul Ilfov – 134 mistreți găsiți morți și 42 mistreți vânați;

–        Județul Maramureș – 54 mistreți găsiți morți și 48 mistreți vânați;

–        Județul Mehedinți – 38 mistreți găsiți morți și 7 mistreți vânați;

–        Județul Mureș – 9 mistreți găsiți morți și 7 mistreți vânați;

–        Județul Olt – 4 mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;

–        Județul Prahova – 144 mistreți găsiți morți și 16 mistreți vânați;

–        Judeţul Satu-Mare – 201 mistreți găsiți morți și 120 mistreți vânați;

–        Judeţul Sălaj – 129 mistreți găsiți morți și 52 mistreți vânați;

–        Județul Sibiu – 28 mistreți găsiți morți și 9 mistreți vânați;

–        Județul Suceava – un mistreț găsit mort;

–        Județul Teleorman – 492 mistreți găsiți morți și 48 mistreți vânați;

-        Județul Timiș – 126 mistreți găsiți morți și 3 mistreți vânați;

–        Judeţul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 75 mistreți vânați;

–        Județul Vaslui – 6 mistreți găsiți morți și 15 mistreți vânați;

–        Județul Vâlcea – 117 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;

–        Județul Vrancea – 32 mistreți găsiți morți și 14 mistreți vânați.

Grafic nr. 3

Guvernul a aprobat miercuri, 22.07.2020, cadrul legal primar referitor la condițiile în care poate fi acordată suma lunară de 10.000 lei, exclusiv TVA, stabilită de Legea nr. 236/2019, pentru beneficiarii contractelor încheiate în vederea realizării activităților sanitare-veterinare publice.

Această soluție legislativă este rezultatul consultărilor avute de premierul Ludovic Orban și conducerea ANSVSA cu reprezentanții Colegiului Medicilor Veterinari, forurilor asociative și patronatului medicilor veterinari.

Urgența promovării Ordonanței de Urgență a Guvernului a fost impusă de necesitatea asigurării cadrului legal primar specific pentru contractarea activităților sanitare-veterinare publice, în contextul în care este imperativă protejarea sănătății animalelor și siguranța alimentelor. Menționam faptul că, de la începutul anului 2020 până în prezent, s-a înregistrat un număr semnificativ de circumscripții sanitare-veterinare vacante, ceea ce implică consecințe deosebit de grave pentru garantarea statusului de sănătate al animalelor și, implicit, sănătății publice.

Se impune asigurarea asistenței medicale veterinare care, în lipsă, duce la pierderi economice, iar absența supravegherii epidemiologice a animalelor determină pierderea statusului de sănătate al animalelor recunoscut pentru România.

De asemenea, modificările și completările legislative adoptate astăzi de Guvern constituie un instrument util în contextul prevenirii și combaterii unor epizootii majore (pesta porcină africană, gripa aviară ,etc).

Având în vedere faptul că reglementările introduse prin Legea nr. 236/2019 nu puteau fi implementate în totalitate, a fost necesară modificarea și completarea cadrului legislativ primar, reprezentat de Ordonanța Guvernului nr. 42/2004, cu privire la tipul de contract care urmează a fi încheiat între DSVSA județene, respectiv a municipiului București, și medicii veterinari de liberă practică pentru realizarea activităților sanitare-veterinare publice și care trebuie să respecte legislația europeană, transpusă în legislația națională.

Prin modificările adoptate la OG 42/2004, se preconizează asigurarea la nivel național a cadrului unitar al activităților sanitare-veterinar de interes general și se stabilesc condițiile specifice pentru atribuirea, derularea și încetarea contractelor care au ca obiect aceste activități, precum și condiții specifice privind decontarea lor.

Prin urmare, modificarea prevederilor art. 15 din OG 42/2004 prin înlocuirea sintagmei „contract de concesiune pe o durata de 5  ani” cu sintagma „acord cadru de servicii pe 4 ani” permite punerea în concordanța cu Legea 98/2016 din domeniul achizițiilor publice.

De asemenea, s-a introdus, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, prevederea ca toți medicii veterinari de liberă practică, organizați în condițiile legii, să poată interveni, prin utilizarea de substanțe tranchilizante, în situații de urgență – atacuri ale urșilor, lupilor, altor animale – care pun în pericol viața și bunurile cetățenilor.

Pentru a fi pusă în aplicare noua prevedere legislativă va fi emis un ordin al președintelui ANSVSA privind procedura de atribuire a acordurilor cadru de servicii.

Pentru anul 2020, sumele de care vor beneficia medicii veterinari vor fi asigurate prin bugetul ANSVSA.

Sursa: ansvsa.ro

În 10.07.2020 pesta porcină africană (PPA) evoluează în 155 de localități din 28 de județe, cu un număr de 261 de focare (dintre care 4 focare în exploatații comerciale). În alte 12 județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți.

În intervalul 02– 08.07.2020 au fost înregistrate 11 focare noi:

• Județul Teleorman – 3 focare;
• Județul Gorj – un focar;
• Județul Bacău - un focar;
• Județul Satu Mare – 5 focare;
• Județul Galați – un focar.

și au fost stinse 2:

• Județul Brăila – un focar;
• Județul Satu Mare – un focar.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 3.718 cazuri la mistreți. În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Detaliat, situația cazurilor la mistreți se prezintă astfel:

• Județul Alba – 7 mistreți găsiți morți și 10 mistreți vânați;
• Județul Arad – 11 mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
• Județul Argeș – 127 de mistreți găsiți morți și 13 mistreți vânați;
• Județul Bacău – 19 mistreți găsiți morți și 9 mistreți vânați;
• Județul Bihor – 199 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;
• Județul Bistrița-Năsăud – 3 mistreți găsiți morți și un mistreț vânat;
• Județul Botoșani – 112 mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
• Județul Brașov – 7 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
• Județul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;
• Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 33 de mistreți vânați;
• Județul Călărași – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
• Județul Constanța – 21 de mistreți găsiți morți și 22 de mistreți vânați;
• Județul Covasna – 11 mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;
• Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 26 de mistreți vânați;
• Județul Dolj – 29 de mistreți găsiți morți și 32 de mistreți vânați;
• Județul Galați – 36 de mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
• Județul Giurgiu – 209 mistreți găsiți morți și 99 de mistreți vânați;
• Județul Gorj – 46 de mistreți găsiți morți și 46 de mistreți vânați;
• Județul Harghita – un mistreț găsit mort și 4 mistreți vânați;
• Județul Hunedoara – 4 mistreți găsiți morți;
• Județul Ialomița – 158 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;
• Județul Iași – 59 de mistreți găsiți morți și 7 mistreți vânați;
• Județul Ilfov – 132 de mistreți găsiți morți și 40 de mistreți vânați;
• Județul Maramureș – 44 de mistreți găsiți morți și 23 de mistreți vânați;
• Județul Mehedinți – 33 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
• Județul Mureș – 9 mistreți găsiți morți și 6 mistreți vânați;
• Județul Olt – 4 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
• Județul Prahova – 144 de mistreți găsiți morți și 16 mistreți vânați;
• Județul Satu-Mare – 199 de mistreți găsiți morți și 84 de mistreți vânați;
• Județul Sălaj – 95 de mistreți găsiți morți și 47 de mistreți vânați;
• Județul Sibiu – 25 de mistreți găsiți morți și 9 mistreți vânați;
• Județul Suceava – un mistreț găsit mort;
• Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
• Județul Timiș – 98 mistreți găsiți morți;
• Județul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 74 de mistreți vânați;
• Județul Vaslui – 4 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;
• Județul Vâlcea – 100 de mistreți găsiți morți și 7 mistreți vânați;
• Județul Vrancea – 32 de mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați.

Până la această dată (10.07.2020) au fost despăgubiți 15.136 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 441.003.870 de lei. În perioada următoare vor fi plătite despăgubiri în valoare de 8.035.820 de lei pentru alți 209 proprietari.

Sursa: ANSVSA

În 03.07.2020 pesta porcină africană (PPA) evoluează în 153 de localități din 28 de județe, cu un număr de 252 de focare (dintre care 4 focare în exploatații comerciale). În alte 12 județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți.

În intervalul 25.06 – 01.07.2020 au fost înregistrate 17 focare noi:

• Județul Bihor – un focar;
• Județul Dolj – 4 focare;
• Județul Prahova - un focar;
• Județul Ilfov – 2 focare;
• Județul Brăila – un focar;
• Județul Satu Mare – un focar;
• Județul Buzău – un focar;
• Județul Brașov – un focar;
• Județul Timiș – 4 focare;
• Județul Argeș – un focar.

și au fost stinse 8:

• Județul Teleorman – 6 focare;
• Județul Dolj – un focar;
• Județul Harghita – un focar.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 3.711 cazuri la mistreți. În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Detaliat, situația cazurilor la mistreți se prezintă astfel:

• Județul Alba – 7 mistreți găsiți morți și 10 mistreți vânați;
• Județul Arad – 11 mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
• Județul Argeș – 127 de mistreți găsiți morți și 13 mistreți vânați;
• Județul Bacău – 19 mistreți găsiți morți și 9 mistreți vânați;
• Județul Bihor – 199 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;
• Județul Bistrița-Năsăud – 3 mistreți găsiți morți și un mistreț vânat;
• Județul Botoșani – 112 mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
• Județul Brașov – 7 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
• Județul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;
• Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 33 de mistreți vânați;
• Județul Călărași – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
• Județul Constanța – 21 de mistreți găsiți morți și 22 de mistreți vânați;
• Județul Covasna – 11 mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;
• Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 25 de mistreți vânați;
• Județul Dolj – 29 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;
• Județul Galați – 36 de mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
• Județul Giurgiu – 209 mistreți găsiți morți și 99 de mistreți vânați;
• Județul Gorj – 46 de mistreți găsiți morți și 46 de mistreți vânați;
• Județul Harghita – un mistreț găsit mort și 4 mistreți vânați;
• Județul Hunedoara – 4 mistreți găsiți morți;
• Județul Ialomița – 158 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;
• Județul Iași – 57 de mistreți găsiți morți și 7 mistreți vânați;
• Județul Ilfov – 132 de mistreți găsiți morți și 40 de mistreți vânați;
• Județul Maramureș – 44 de mistreți găsiți morți și 23 de mistreți vânați;
• Județul Mehedinți – 32 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
• Județul Mureș – 9 mistreți găsiți morți și 6 mistreți vânați;
• Județul Olt – 4 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
• Județul Prahova – 144 de mistreți găsiți morți și 16 mistreți vânați;
• Județul Satu-Mare – 199 de mistreți găsiți morți și 83 de mistreți vânați;
• Județul Sălaj – 95 de mistreți găsiți morți și 47 de mistreți vânați;
• Județul Sibiu – 24 de mistreți găsiți morți și 9 mistreți vânați;
• Județul Suceava – un mistreț găsit mort;
• Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
• Județul Timiș – 98 mistreți găsiți morți;
• Județul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 74 de mistreți vânați;
• Județul Vaslui – 4 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;
• Județul Vâlcea – 100 de mistreți găsiți morți și 7 mistreți vânați;
• Județul Vrancea – 32 de mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați.

Până la această dată (03.07.2020) au fost despăgubiți 15.134 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 441.999.870 de lei. În perioada următoare vor fi plătite despăgubiri în valoare de 8.018.320 de lei pentru alți 206 de proprietari.

Sursa: ANSVSA

În 26.06.2020 pesta porcină africană (PPA) evoluează în 147 de localități din 27 de județe, cu un număr de 243 de focare (dintre care 4 focare în exploatații comerciale). În alte 13 județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți.

În intervalul 17 – 24.06.2020 au fost înregistrate 15 focare noi:

• Județul Bihor – 2 focare;
• Județul Teleorman – 2 focare;
• Județul Dolj -2 focare;
• Județul Iași – 2 focare;
• Județul Buzău – un focar;
• Județul Vâlcea – un focar;
• Județul Giurgiu – un focar;
• Județul Constanța – un focar;
• Județul Alba – un focar;
• Județul Satu Mare – 2 focare.

și au fost stinse 44:

• Județul Teleorman – 23 de focare;
• Județul Galați – un focar;
• Județul Bacău – 2 focare;
• Județul Prahova – 14 focare;
• Județul Buzău – 4 focare (unul într-o fermă comercială).

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 3.697 de cazuri la mistreți. În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Detaliat, situația cazurilor la mistreți se prezintă astfel:

• Județul Alba – 7 mistreți găsiți morți și 10 mistreți vânați;
• Județul Arad – 11 mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
• Județul Argeș – 127 de mistreți găsiți morți și 13 mistreți vânați;
• Județul Bacău – 18 mistreți găsiți morți și 9 mistreți vânați;
• Județul Bihor – 199 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;
• Județul Bistrița-Năsăud – 3 mistreți găsiți morți și un mistreț vânat;
• Județul Botoșani – 112 mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
• Județul Brașov – 7 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
• Județul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;
• Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 33 de mistreți vânați;
• Județul Călărași – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
• Județul Constanța – 21 de mistreți găsiți morți și 22 de mistreți vânați;
• Județul Covasna – 11 mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;
• Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 24 de mistreți vânați;
• Județul Dolj – 29 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;
• Județul Galați – 36 de mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
• Județul Giurgiu – 209 mistreți găsiți morți și 99 de mistreți vânați;
• Județul Gorj – 46 de mistreți găsiți morți și 46 de mistreți vânați;
• Județul Harghita – un mistreț găsit mort și 4 mistreți vânați;
• Județul Hunedoara – 4 mistreți găsiți morți;
• Județul Ialomița – 158 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;
• Județul Iași – 57 de mistreți găsiți morți și 7 mistreți vânați;
• Județul Ilfov – 132 de mistreți găsiți morți și 40 de mistreți vânați;
• Județul Maramureș – 43 de mistreți găsiți morți și 21 de mistreți vânați;
• Județul Mehedinți – 32 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
• Județul Mureș – 9 mistreți găsiți morți și 6 mistreți vânați;
• Județul Olt – 4 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
• Județul Prahova – 144 de mistreți găsiți morți și 16 mistreți vânați;
• Județul Satu-Mare – 199 de mistreți găsiți morți și 75 de mistreți vânați;
• Județul Sălaj – 95 de mistreți găsiți morți și 47 de mistreți vânați;
• Județul Sibiu – 24 de mistreți găsiți morți și 9 mistreți vânați;
• Județul Suceava – un mistreț găsit mort;
• Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
• Județul Timiș – 98 mistreți găsiți morți;
• Județul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 74 de mistreți vânați;
• Județul Vaslui – 4 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;
• Județul Vâlcea – 99 de mistreți găsiți morți și 7 mistreți vânați;
• Județul Vrancea – 32 de mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați.

Până la această dată (26.06.2020) au fost despăgubiți 15.133 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 440.999.070 de lei. În perioada următoare vor fi plătite despăgubiri în valoare de 7.960.060 de lei pentru alți 200 de proprietari.

Sursa: ANSVSA