Kuhn GMx aprilie2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 17 Apr 2021
Lumea Satului

Lumea Satului

APDRP dublează posturile de conducere

Concursul pentru angajarea celor 8 directori generali adjuncţi la nivel regional şi a 42 de directori la nivel judeţean a avut loc vineri la Ministerul Agriculturii. Cele 50 de posturi suplimentare, care le dublează pe cele existente, vor fi plătite din fondurile PNDR 

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a organizat vineri un concurs pentru angajarea a nu mai puţin de 50 de cadre de conducere, respectiv 8 directori generali adjuncţi pentru, cele 8 centre regionale şi 42 de directori pentru cele 42 regionale, dublând astfel numărul posturilor de conducere şi, inclusiv, costurile de salarizare.

Cele 50 de salarii ale noilor directori vor fi plătite, pe o "perioadă determinată" neclară, Nota de fundamentare fiind în contradicţie din acest punct de vedere cu cele specificate în ordonanţa de urgenţă.

Astfel, potrivit OUG 24/2012, suplimentarea posturilor se face până în 2013 inclusiv, iar în Nota de fundamentare până în 2020...
Potrivit anunţului APDRP, vineri s-a organizat concurs "pentru ocuparea posturilor vacante de conducere, cu contract individual de muncă pe perioadă determinată", posturile de directori generali adjuncţi gradul II fiind "vacante" (după cum susţine anunţul) la Centrele Regionale de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală din Nord-Vest; Sud-Est; Sud-Muntenia; Sud-Vest Oltenia; Vest România; Nord-Vest; Centru; Bucureşti- Ilfov.
Pentru cele 42 de Oficii Judeţene de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, aflate în fiecare judeţ al ţării s-a organizat concurs pentru ocuparea posturilor de "director gradul II".

Pentru ocuparea posturilor de directorii generali adjuncţi de gradul II candidaţii trebuie să aibă studii superioare de lungă durată, vechime în specialitate minimum 5 ani, vechime în funcţie de conducere n r ar costa / î salariile noilor U directori' mii. lei APDRP minimum 3 ani şi cunoştinţe medii de operare a calculatorului.

Pentru ocuparea posturilor de directori de gradul II candidaţii trebuie să aibă studii superioare de lungă durată, vechime în specialitate minimum 3 ani, vechime în funcţie de conducere minimum 1 an şi cunoştinţe medii de operare a calculatorului.

 

Suplimentarea posturilor se face în baza OUG 24/2012 care prevede angajarea până în 2013...

Dublarea numărului de posturi la APDRP se face în baza OUG 24 din august 2012 pentru modificarea OUG 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea APDRP, prin reorganizarea Agenţiei SAPARD.

Potrivit acesteia, directorii oficiilor judeţene de plăţi pentru dezvoltare rurală şi pescuit se subordonează directorului general adjunct al centrului regional de plăţi pentru dezvoltare rurală şi pescuit de care aparţine oficiul judeţean, iar directorii adjuncţi se subordonează directorilor oficiilor judeţene de plăţi pentru dezvoltare rurală şi pescuit.

Directorii generali adjuncţi ai centrelor regionale de plăţi pentru dezvoltare rurală şi pescuit şi directorii oficiilor judeţene de plăţi pentru dezvoltare rurală şi pescuit se încadrează cu contract individual de muncă pe perioadă determinată, pe bază de concurs, pe perioada derulării Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, dar nu mai târziu de data ultimei plăţi efectuate din FEADR.

 

... iar Nota de fundamentare până în 2020

Potrivit Notei de fundamentare a actului normativ, angajarea pe perioadă "determinată" a directorilor se face "având în vedere necesitatea elaborării documentelor programatice pentru perioada 2014-2020, în vederea implicării active şi formale a Agenţiei în colaborarea cu Autoritatea de Management a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale".

Astfel, se suplimentează numărul total de posturi al Agenţiei prin redistribuirea unui număr de 29 de posturi vacante din cadrul Direcţiilor pentru Agricultură judeţene şi a unui număr de 21 de posturi vacante din structura Inspectoratului de Stat pentru Testarea şi înregistrarea Soiurilor, instituţii din subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

"Cheltuielile de personal aferente funcţiilor nou create de directori generali adjuncţi ai centrelor regionale de plăţi pentru dezvoltare rurală şi pescuit, respectiv funcţiilor de directori ai oficiilor judeţene de plăţi pentru dezvoltare rurală şi pescuit, se suportă din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi de la bugetul de stat, aşa cum sunt prevăzute în capitolul "Cheltuieli directe" din măsura 511 "Asistenţă tehnică" din cadrul PNDR", se arată în Nota de fundamentare.

 

Cele 50 de salarii suplimentare ar costa PNDR 2,5 mii. lei în plus în fiecare an

Potrivit veniturilor salariale postate pe site-ul instituţiei, anul trecut APDRP a avut 1.503 angajaţi, dintre care 8 directori ai Centrelor regionale şi 42 de directori adjuncţi, fiecare director de centru regional încasând lunar între 4.950 şi 5.625 lei, iar directorii adjuncţi între 4.095 şi 5.880 lei.
Luând în calcul că fiecare dintre cei 8 noi directori generali adjuncţi angajaţi la centrele regionale va încasa cel puţin 5.000 lei pe lună, rezultă că PNDR va plăti 40.000 lei pe lună şi 480.000 lei pentru fiecare an.

în cazul celor 42 de noi directori ai oficiilor judeţene la un minim de 4.000 lei pe lună PNDR va scoate din buzunar 168.000 lei şi 2,016 mii. lei într-un an.
Cumulate, cele 50 de noi posturi vor aduce costuri suplimentare de 2,5 mii. lei anual...

Sursa: Curierul National

Unităţile româneşti de procesare carne interesante să exporte în Federaţia Rusă, verificate din 5 noiembrie

Unităţile româneşti de producţie şi procesare carne interesate să exporte pe piaţa rusă vor fi verificate, începând din 5 noiembrie, de specialiştii serviciilor veterinare din Federaţia Rusă, care se vor afla în România pentru o perioadă de 14 zile. 

Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii, remis luni AGERPRES, Serviciul Federal pentru Inspecţia Veterinară şi Fitosanitară (Rosselhoznadzor) al Federaţiei Ruse a anunţat că va da curs solicitării României de a trimite specialişti, începând cu data de 5 noiembrie a.c. pentru o perioadă de 14 zile, la unităţile româneşti de producţie şi procesare de carne, interesate să exporte pe piaţa rusă. Acest demers va permite producătorilor români de produse de origine animală să intre pe o piaţă cu un potenţial de consum uriaş.

"Acest pas, pe care Federaţia Rusă îl face acum, este unul extrem de important pentru producătorii români. Vorbim de o piaţa nouă, cu reguli diferite de cele ale Uniunii Europene, şi o piaţă care a fost inaccesibilă României de foarte mulţi ani. De când am venit la minister, producătorii şi procesatorii de produse din carne, interesaţi m-au rugat să le înlesnesc comerţul cu produse de origine animală, pe piaţa din Rusia. În acest scop am avut o întrevedere cu ministrul rus al Agriculturii, care m-a asigurat că în cel mai scurt timp posibil vor fi începute verificările la unităţile româneşti de producţie şi procesare de carne", a declarat, luni, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

Rusia a început demersurile necesare în vederea deschiderii pieţei proprii pentru comercializarea produselor româneşti de origine animală, în urma întrevederii dintre ministrul român al Agriculturii şi omologul său din Federaţia Rusă, Fiodorov Nicolai Vasilievici, care a avut loc în data de 10 octombrie 2012.

Sursa: AGERPRES

APIA eliberează adeverinţe pentru obţinerea de credite

Crescătorii de animale pot solicita Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) adeverinţe pentru obţinerea de credite pentru finanţarea activităţii curente.

Beneficiarii plăţilor naţionale directe complementare din sectorul zootehnic, care se ocupă cu creşterea bovinelor, ovinelor şi caprinelor pot obţine astfel fondurile necesare până la efectuarea plăţii primelor pe exploataţie şi pe cap de animal.

Până la această dată APIA a încheiat convenţii cu CEC Bank, BCR, BRD, OTP Bank, Banca Transilvania, Raiifeisen Bank, Procredit Bank, Creditcoop, Intesa Sanpaolo România, Bancpost, Pireus Bank, Garanţi Bank, Banca Carpatic, Unicredit Ţiriac.

Condiţiile de solicitare prevăd ca solicitantul să fi cerut subvenţia pe acest an şi că acesta a fost verificat.
Valoarea creditului acordat de bănci este de până la 90% din valoarea sumei calculate conform adeverinţei. Fondul de Garantare a Creditului Rural şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii garantează 80% din valoarea creditelor.

Subvenţia la bovine este de 500 de lei pe cap de animal, iar la ovine şi caprine de 40,8 lei pe cap de animal.

Sursa: Ziarul de Vrancea

Au fost desemnate "vinurile de aur" din Vrancea

O Tămâioasă românească de la Pietroasa şi o Fetească neagră de la Senator Focşani au fost desemnate reginele vinurilor la concursul de vinuri din acest an. Vinurile din concurs au mai fost premiate cu 69 de medalii de aur şi argint.

Concursul de vinuri de la Festivalul Viei şi Vinului Bachus 2012 şi-a desemnat câştigătorii. Marea Medalie de Aur pentru vin alb a fost câştigată, la cea de-a IlI-a ediţie a Concursului Naţional de Vinuri "Bachus 2012", de către Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie (SCDVV) Pietroasa, judeţul Buzău, cu o Tămâioasă românească din 2003, iar Marea Medalie de Aur pentru vin roşu a fost câştigată de către compania Senator Prodimpex SRL Focşani cu o Fetească neagră din 2009. "Tămâioasa românească şi Chardonnay-ul de Vrancea sunt vinuri care au început să fie apreciate în toată lumea. Marile note în concursurile internaţionale le-a luat Tămâioasa, Feteasca neagră şi Cabernetul. Clima dulce, cu un grad mai puţin temperatura anuală, în zonele viticole face să crească mult calitatea strugurilor", ne-a spus Gheorghe Crăciunescu, membru al Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România.

Vincon Vrancea SA a obţinut la rândul său Marea Medalie de Aur pentru Jad, un vin ars vechi de 28 de ani, una dintre cele mai sofisticate băuturi din portofoliul companiei de vinificaţie.

32 de medalii de aur şi 37 de medalii de argint

La cea de-a treia ediţie a concursului, organizat în municipiul Focşani de către Consiliul Judeţean şi Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România, membrii juriului au acordat, pentru cele 246 de probe înscrise, 32 de medalii de aur şi 37 medalii de argint. Cele mai multe medalii de aur - şase - au fost câştigate de către Vincon Vrancea SA.

Medalii de aur au mai fost câştigate de: Apcovin Impexp SRL Focşani (1 medalie), Bucium SA (2 medalii), Budureasca SRL, Gura Vadului (1 medalie), Cari Reh Winery SRL (1 medalie), Domeniile Anastasia SRL (1 medalie), DVFR Sahateni (1 medalie), Jidvei SRL (3 medalii), Mera Com Internaţional (2 medalii), Natura SRL Ţifeşti (1 medalie), Nicoară şi Fiul SRL Bucureşti (1 medalie), SCDVV Pietroasa (3 medalii), Senator Prodimpex SRL Focşani (1 medalie), Speed SRL Huşi (1 medalie), Vinex Odobeşti SRL (3 medalii), Vinexport Trade Mark SA (1 medalie), Vinicola Avereşti (3 medalii).

Medaliile de argint

Câte 4 medalii de argint au fost câştigate cu vinurile de la Vincon Vrancea SA, Senator Prodimpex SRL Focşani şi Speed SRL Ffuşi. Au mai câştigat medalii de argint: Agrofarm Grup SA Piteşti (1 medalie), Bucium SA ( 2 medalii), Budureasca SRL Gura Vadului ( 1 medalie), Domeniile Anastasia SRL (1 medalie), Grand Via (1 medalie), Jalba Ionel - Unirea Odobeşti (1 medalie), Jidvei SRL (3 medalii), Mera Com SRL International (2 medalii), Mustăţea Nicuşor (1 medalie) Natura SRL Ţifeşti (3 medalii), PF Nica Vasile (1 medalie), Rovit SA Valea Călugărească (1 medalie), SCDVV Pietroasa (3 medalii), Vinex Odobeşti SRL (1 medalie), Vinexport Trade Mark SA (1 medalie), VioVin Prodserv SRL Odobeşti (1 medalie) şi Vitipomicola SA Sâmbureşti (1 medalie).

Concursul Naţional de Vinuri "Bachus 2012" s-a desfăşurat la Ateneul Popular "Maior Ghe. Pastia" din Focşani, fiind înscrise în concurs probe de vin alb, vin roşu, şampanie şi cognac din podgoriile Vrancei, dar şi din restul regiunilor viticole din România.

Concursul Naţional de Vinuri organizat la Focşani, în prioada 20-21 octombrie 2012, în cadrul Festivalului Internaţional al Viei şi Vinului, a devenit deja o tradiţie, cu fiecare ediţie înregistrându-se un număr din ce în ce mai mare de participanţi, după cum susţin organizatorii. La ediţia precedentă, marele câştigător al Concursului Naţional de Vinuri a fost Vincon Vrancea SA, care a luat cele două medalii de aur ale festivalului, pentru o Tămâioasă Românească din 2008 şi pentru o Fetească Neagră din 2009.

În anul 2010 Concursul Naţional de Vinuri, la care au participat 38 de podgoreni, a fost câştigat de către societatea viti-vinicolă din Vrancea, Mera Com Internaţional, cu o Fetească Regală din 2009 (Marea Medalie de Am' pentru vin alb) şi Apcovin cu un Cabernet Sauvignon din 2009 (Marea Medalie de Aur pentru vin roşu).

Sursa: Ziarul de Vrancea

56 de companii din industria alimentară românească, la SIAL 2012

România participă cu 56 de companii la ediţia din acest an a târgului de industrie alimentară SIAL 2012, - al doilea mare târg alimentar din Europa, după ANUGA - eveniment care se desfăşoară, în perioada 21-25 octombrie 2012, la Paris (Franţa).

"O parte dintre expozanţii români de la SIAL 2012 au propriile standuri, iar o parte îşi vor expune produsele în standul Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR), şi aici este vorba de magiunul de Topoloveni, apele minerale Borsec, cârnaţii de Pleşcoi, produsele Doripesco, vinurile de Urlaţi-Dealu Mare şi Sâmbureşti, Aqua Carpatica. Acestea sunt branduri demne de a reprezenta România la o manifestare de acest gen", a declarat preşedintele APAR, Ştefan Pădure, care este şi manager al firmei de consultanţă în industria cărnii SmartScop Management.

Prezenţa la acest eveniment este susţinută prin programele derulate de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) prin Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine (CRPCIS), bugetul alocat acestui târg fiind de aproximativ 1,1 milioane de lei.

Strategia Naţională de Export a României, elaborată de direcţiile de specialitate din MECMA, include pe lista priorităţilor anului 2012 promovarea produselor agroalimentare româneşti pe pieţele externe, dar şi a produselor inovative. Bugetul total alocat pentru promovarea produselor româneşti la export în 2012 este de 40 de milioane de lei, în creştere cu aproximativ 10% faţă de anul precedent, potrivit datelor CRPCIS.

Industria alimentară din România înregistrează o cifră de afaceri de aproape zece miliarde de euro anual, are o contribuţie de 8% în Produsul Intern Brut (PIB) şi asigură locuri de muncă pentru aproape 200.000 de angajaţi, potrivit datelor Federaţiei Patronale Române din Industria Alimentară - Romalimenta.

Ramura de procesare a cărnii deţine cea mai importantă contribuţie în sectorul industriei alimentare, cu o cifră de afaceri de 1,3 miliarde de euro, urmată de panificaţie, cu 1,1 miliarde de euro, şi de băuturile răcoritoare nealcoolice, cu un miliard de euro, producţia cărnii cu o pondere de 840 de milioane de euro şi produse lactate cu 800 de milioane de euro.

Sursa: AGERPRES

Agricultura primeşte 143 milioane lei, la rectificarea bugetului

Potrivit proiectului de OUG pentru rectificarea bugetului de stat pe 2012, veniturile acestuia se diminuează cu 1.095,1 milioane lei pe următoarele categorii:

- TVA - cu 1.309,5 milioane lei, din care 1.070 milioane lei vor fi alocări suplimentare către bugetele locale;

- sume primite de la UE în contul plăţilor efectuate - cu 1.476,5 milioane lei, sume redistribuite la bugetele locale;

- impozit pe venit şi salarii - cu 103,5 milioane lei;

- venituri din capital - cu 100 milioane lei.

Cheltuielile vor fi majorate cu suma totală de 307,7 milioane lei:, astfel: cele de personal, cu 59,8 milioane lei; cu bunuri şi servicii, cu 98,6 milioane lei; cu subvenţiile agricole, cu 143 milioane lei.

Sursa: Cuget Liber

80 de milioane de euro pentru fermele de reproducţie

Ministerul Agriculturii va aloca luna viitoare 80 de milioane de euro pentru o nouă sesiune de depunere de proiecte pe Măsura 121, care să pună accent pe dezvoltarea fermelor de reproducţie, a anunţat vineri ministrul Daniel Constantin.

"Există în continuare o solicitare foarte mare pentru dezvoltarea fermelor de reproducţie. De aceea am decis, la nivelul Ministerului Agriculturii, să alocăm în luna noiembrie cel puţin 80 de milioane de euro unei noi sesiuni de depunere de proiecte pe Măsura 121, care să pună accent pe dezvoltarea fermelor de reproducţie. în momentul de faţă se importă, din păcate, întrun procent foarte mare, şi atunci este nevoie să dezvoltăm în acest sector această verigă care lipseşte sau este insuficientă", a declarat, pentru Agerpres, ministrul Agriculturii.

Sursa: Brasovul tau

Legumele putrezesc pe câmp

În timp ce în supermarketuri rafturile sunt pline de legume de import, tone de legume româneşti se strică pe câmp, deoarece agricultorii nu au unde să-şi vândă produsele. Şi în vreme ce importurile de fructe şi legume aproape că desfiinţează producţia locală, autorităţile cer de la UE finanţare mai multă pentru cultivarea terenurilor agricole.

România a solicitat, în septembrie, Comisiei Europene să ia în calcul, prin noua Politică Agricolă Comună, o suprafaţă agricolă de 12 milioane de hectare pentru care să se calculeze alocări financiare, faţă de 7 milioane de hectare, cât s-a stabilit la aderarea în UE.

România poate pierde 800 milioane de euro din cauza recoltei slabe din 2012. Aproape jumătate din această pierdere ar fi putut fi evitată dacă agricultorii români ar fi avut sisteme adecvate de irigaţii în funcţiune.

Sursa: Azi

Crescătorii de porci pot merge la abatoare

Crescătorii individuali de porci vor putea să îşi vândă animalele pe piaţa liberă sau să îi abatorizeze, a declarat preşedintele Agenţiei Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Mihai Ţurcanu.

Preşedintele ANSVSA a emis un ordin în acest sens, care va da posibilitatea populaţiei să îşi valorifice animalele. "Din păcate, de şase ani încoace, a fost interdicţia de a mişca porcii dintr-o gospodărie în alta sau de a-i putea tăia în abatoare. Cu destule presiuni, noi am reuşit să scoatem acest ordin, iar de săptămâna viitoare gospodarii noştri vor putea să îşi valorifice porcii în unităţile de abatorizare", a afirmat Ţurcanu.

Sursa: Puterea

Avem vii, vin şi festival, dar ce s-a ales de şcoala viticolă vrânceană?

Din liceele care erau pepinierele specialiştilor din viticultură, Grupul Şcolar Agricol Odobeşti şi Colegiul Tehnic "Valeriu D. Cotea" Focşani, astăzi puţini absolvenţi se mai angajează în domeniu. Liceul de la Odobeşti are şi două hectare de viţă de vie, unde elevii fac practică. La Focşani, colegiul agricol a pierdut cele 12 hectare alocate fermei didactice. Directorii şcolilor de profil vorbesc cu pesimism despre soarta acestor şcoli. "Dacă se ajunge la concluzia că agricultura trebuie dezvoltată, aceste licee vor avea un viitor", spune şeful IŞJ Vrancea, Vasilica Zaharia, fost director la Grupul Şcolar Agricol Odobeşti.

La Odobeşti lua fiinţă în urmă cu 120 de ani prima şcoală viticolă vrânceană, în urma eforturilor unor localnici ai urbei, pe atunci o comună cu cinci mii de suflete. Şcoala a funcţionat în localul casei Potop, format din două încăperi, potrivit istoricului unităţii de învăţământ. La începutul anului Şcolar 1945-1946, sub denumirea de Şcoala Medie Tehnică de Viticultură, unitatea de învăţământ s-a mutat în localul în care se află şi astăzi. În anul 1951 s-a construit pe lângă clădirea principală şi în continuarea ei, bucătăria şi sala de mese. Mai târziu, în anii 1980, numărul elevilor a crescut fiind nevoie de extindere. Astfel, s-a construit o anexă, care cuprindea două laboratoare, patru săli de clasă şi dependinţe. S-a construit, de asemenea, un internat cu capacitatea de 150 locuri, iar blocul de nefamilişti a fost repartizat liceului, tot pentru internat şcolar.

În decursul celor peste 120 de ani, şcoala şi-a desfăşurat activitatea sub denumirile de Şcoala Elementară de Viticultură, Şcoala Medie Tehnică de Viticultură, Centrul Şcolar Agricol, Şcoala Tehnică de Horticultura, Liceul Agricol, Liceul Agroindustrial şi Grupul Şcolar Agricol. 'în prezent, şcoala instruieşte în cadru! învăţământului de zi în profilele agricol, horticultura - agenţi de protecţia plantelor, veterinari şi contabili, dar sunt prezente şi şcoala profesională şi postliceală unde sunt pregătiţi contabili şi silvicultori pentru activitatea de comerţ şi tehnicieni silvici", se arată în prezentarea unităţii pe site-ul oficial al instituţiei.

Doar 2-3 absolvenţi se angajează anual

Câţi, însă, dintre absolvenţi sunt angajaţi conform pregătirii profesionale, având în vedere că anual Grupul Şcolar Agricol Odobeşti este absolvit de aproape 100 de tineri? "Cam 2-3 pe promoţie se angajează în viticultură. Majoritatea, mai ales cei care provin din zona Jariştea şi au suprafeţe diferite cultivate cu viţă de vie, lucrează în propriile gospodării", ne-a declarat directorul Grupului Şcolar Agricol Odobeşti, Gabriela Bocsok. Potrivit unei situaţii a cadrelor didactice de la această unitate de învăţămât, doar doi dintre absolvenţii de anul trecut au mers mai departe în specialitatea din liceu, fiind acum studenţi la Facultatea de Puţini absolvenţi ai liceelor agricole se mai angajează la societăţile viticole din judeţ, în ciuda faptului că în fiecare an termină în jur de 450 de tineri Liceenele de la Agricol au venit aseară la festival îmbrăcate în port tradiţional. Nu se ştie ce viitor profesional vor avea după terminarea liceului Agronomie din Iaşi. Majoritatea însă au preferat să lucreze în gospodăriile proprii, unde părinţii au diferite suprafeţe de vie. Alţii sunt înscrişi la şcolile postlicealele din Focşani. Parcă presimţind că nu mai au viitor cu specialitate agricultură - horticultura, sunt destui liceeni care abandonează şcoala după zece clase.

"Din 30, câţi sunt în clasă la începutul liceului, termină numai câte 25, majoritatea nemaidorind să se înscrie în ciclul superior. De exemplu, anul trecut numai 22 au finalizat studiile din cei 30 de la clasa de agricultură", potrivit directorului Grupului Şcolar Agricol Odobeşti. Elevii fac practică atât la agenţii economici din zonă, cât şi pe cele 2 ha cultivate cu viţă de vie şi V2 ha de livadă ale unităţii de învăţământ. "Colaborarea în principiu este bună cu agenţii economici, dar şi dumnealor au activitatea redusă, iar numărul elevilor care merg în practică la dumnealor este mic. Poate dacă s-ar explica mai bine care este rolul agriculturii iar noi, prin programe, am putea face mai mult, acest domeniu poate ar fi privit cu alţi ochi şi i s-ar da o mai mare importanţă", ne-a mai spus Gabriela Bocsok.

Mai multă teorie decât practică

O altă unitate de învăţământ cu profil agricol, Colegiul Tehnic "Valeriu D. Cotea" din Focşani, stă ceva mai bine la capitolul absolvenţi angajaţi.

Potrivit directorului unităţii, Remus Paraschiv, 30% dintre absolvenţii din 2011 s-au angajat, unii pe perioadă nedeterminată, alţii pe perioadă determinată. "Sunt angajaţi la diferiţi agenţi economici, unii chiar în domeniile în care au obţinut calificare. Alţii, care au luat bacalaureatul, au preferat să meargă la facultate, în general pe filieră de protecţie a mediului, medicină veterinară sau la Politehnică. Cam 510% dintre absolvenţi au ales să plece la muncă peste hotare, iar unii au intrat în şomaj. Cât priveşte angajările în domeniu! agricol, este greu de ţinut o evidenţă. Ştiu că în anii din urmă sau angajat de la domeniul mecanică la societăţi din Măicăneşti şi Urecheşti", ne-a declarat directorul Remus Paraschiv.

Anual 350 de elevi finalizează cursurile Colegiului "Valeriu D. Cotea" şi care au nevoie pentru pregătirea profesională de ore de practică. După ce liceul a rămas fără 12 hectare de teren pe care intenţiona să realizeze o fermă didactică, acum practica se face la agenţii economici, acolo unde se găseşte înţelegere. 'Acum ne rugăm de agenţii economici să facem practică.

Partea bună este că aceştia îşi înnoiesc parcul de maşini şi utilajele periodic, ceea ce o şcoală nu poate face întrucât posibilităţile materiale sunt reduse", ne-a mai declarat directorul Colegiului Cotea. Orele de practică sau redus comparativ cu 10-20 de ani în urmă, elevii învăţând în prezent mai mult teoretic decât practic. în ultimul timp, însă, şi pretenţiile unor agenţi au crescut, aceştia solicitând absolvenţi de studii superioare pentru angajare.

Liceele agricole, în căutarea de noi profiluri

Cererea tot mai mică de absolvenţi de licee cu profil agricol pe piaţa muncii ar putea conduce la introducerea de noi profiluri la liceele agricole şi renunţarea la cele fără căutare. De altfel, destule licee din judeţ şi-au făcut cu greu anul acesta clasele la unele profiluri. "Foarte curând va trebui să proiectăm planul pentru anul şcolar viilor şi ne vom gândi ce vom alege din specializările pe care le avem în prezent. Realizăm în prezent un studiu al zonei să vedem ce cerinţe sunt", ne-a declarat directorul Grupului Şcolar Agricol Odobeşti, Gabriela Bocsok.

Fostul director al liceului Odobeşti, actualul inspector general al Inspectoratului Şcolar Judeţean, Vasilica Zaharia, spune că sunt destui elevi dornici de a lucra în vinificaţie. "Dacă se reorganizează reţeaua şcolară şi se ajunge la concluzia că agricultura trebuie dezvoltată, aceste licee vor avea un viitor. Cred că societatea ar trebuie să-şi reconsidere părerea vizavi de agricultură", ne-a spus Vasilica Zaharia.

Colegiul "Valeriu D. Cotea" mizează pe calificările simple pe care le are, cu aplicabilitate în judeţul Vrancea: tehnician veterinar, tehnician agroturism din domeniul agricultură, industria alimentară sau tehnician mecanic pentru întreţineri şi reparaţii (domeniul mecanic). Absolvenţii acestui din urmă profil ar putea lucra pe un tractor, de exemplu, unde există un deficit de angajaţi. "Piaţa muncii în Vrancea este una modestă, judeţul necomparânduse cu altele din punct de vedere al dezvoltării. Ne adaptăm pieţei", ne-a spus directorul liceului, Remus Paraschiv.

Avem vie, avem festival, unde-s specialiştii?

Vrancea are o suprafaţă de 25 de mii hectare de teren cultivate cu viţă de vie, suprafaţă importantă pentru un judeţ considerat viticol, aspect care implică, teoretic, şi un număr important de angajaţi în acest domeniu. Insă, numărul absolvenţilor liceelor de profil care îşi găsesc de lucru legal este mic, ceea ce denotă faptul că situaţia în acest domeniu nu este atât de roz cum este prezentată de autorităţile judeţene care investesc sute de mii de euro într-un festival viticol, însă nu şi în dotarea unităţilor de învăţământ care pregătesc viitorii specialişti în viticultură.
Poate că ar trebui ca autorităţile să se gândească şi la soarta liceelor agricole şi, pe lângă promovarea licorii bahice în cadrul unui festival, ar trebui să promoveze şi importanta muncii în acest domeniu.

Sursa: Ziarul de Vrancea

Abonează-te la acest feed RSS