Cumpărarea cerealelor din Ucraina, blocată temporar în România
Din cauza conflictului dintre Rusia și Ucraina, importurile de cereale din Ucraina în România au crescut semnificativ. Ucraina este un important producător de cereale, fiind cel de-al treilea cel mai mare exportator de cereale din lume, după SUA și UE. Potrivit Institutului Național de Statistică, în 2020 România a importat din Ucraina 2,5 milioane de tone de grâu, 820.000 de tone de porumb și 570.000 de tone de orz.
Protestele fermierilor români împotriva cerealelor din Ucraina
Însă, în ultimul timp, importurile de cereale din Ucraina în România au stârnit controverse. Comisia Europeană a decis să pună capăt regimului de cote de import pentru cerealele ucrainene, ceea ce înseamnă că producătorii ucraineni pot exporta oricât de multe cereale doresc în UE, inclusiv în România. Această decizie a fost criticată de unii producători agricoli din România, care consideră că importurile de cereale din Ucraina pot afecta negativ piața internă.
Fermierii din România au organizat mai multe proteste împotriva deciziei Comisiei Europene. Aceștia susțin că importurile de cereale din Ucraina pot distorsiona piața internă și pot duce la scăderea prețurilor la cerealele românești.
De asemenea, ei consideră că producătorii ucraineni nu respectă aceleași norme de calitate și siguranță alimentară ca producătorii din UE.
„Nu sunt de acord cu decizia Comisiei Europene de a importa în România cereala din Ucraina. Consider că nu este o concurență loială. Costul de producție al grâului este mult mai mic în Ucraina. Nu putem concura cu marfa ucraineană, facem parte din Uniunea Europeană și avem mai multe restricții în ceea ce privește ciclul de producție“, s-a revoltat fermierul Eugen Voicu din județul Ilfov.
Sprijin pentru fermierii de cereale de la Comisia Europeană
Prim-ministrul Nicolae Ciucă a anunțat că Guvernul României va aproba o hotărâre pentru alocarea a 10 milioane de euro de la Comisia Europeană și încă 10 milioane de euro din bugetul Ministerului Agriculturii pentru a compensa fermierii români afectați de importurile de cereale din Ucraina. Fermierii afectați vor putea să își depună documentele la APIA pentru a primi ajutorul financiar, la 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial. În același timp, Guvernul caută soluții care să sprijine fermierii români, fără a afecta relațiile cu Ucraina. Această decizie a fost luată ca urmare a protestelor fermierilor.
Importul de cereale în România, stopat temporar
Potrivit declarațiilor ministrului Agriculturii, Petre Daea, agenții economici din România nu au posibilitatea să cumpere cereale din Ucraina până la data de 5 iunie. Ministrul a explicat că importul de cereale din Ucraina s-a oprit temporar, iar agenții economici nu pot achiziționa cereale în mod direct de la graniță, ci numai prin intermediul unui contract comercial înregistrat anterior. Cu toate acestea, tranzitul cerealelor din Ucraina prin România către destinații externe este posibil, cu condiția ca cerealele să fie transportate sub control strict. Ministrul a subliniat că nu există riscul ca cerealele să rămână în România, deoarece toate cantitățile sunt monitorizate și asigurate până la destinația finală. De asemenea, ministrul a recunoscut că o recoltă bogată în România și Ucraina poate duce la o presiune suplimentară asupra capacității de procesare și preluare a cerealelor din regiune.
Potrivit Comisiei Europene, România a realizat în 2021 aproape 10% din producția totală a Uniunii Europene și a reprezentat un sfert din exporturile de grâu - 6,3 milioane de tone, în perioada iulie 2021-iunie 2022, astfel România fiind considerată un importator important pe piața agricolă europeană.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, producția de grâu în România a fost în jur de 10,5 milioane de tone în 2020 și de aproximativ 11,7 milioane de tone în 2019. În 2018, producția de grâu a fost de aproximativ 9,8 milioane de tone.
- Articol precedent: George Scarlat: „Îmi doresc ca, până la finalul anului 2024, să avem o lege a comasării terenurilor“
- Articolul următor: Modalități prin care intersecția dintre agricultură și progresele digitale poate contribui la tranziția către practici regenerative