Bucate 100% naturale. Carmangerie de 43.000 de euro prin programul Start-up Nation
Scris de Lumea SatuluiS-a întors în România în anul 2014 nu cu gândul de a rămâne acasă, dar, cum soția era însărcinată cu al doilea copil, vacanța s-a prelungit și s-a dovedit a fi de bun augur. A construit de la zero o afacere care, cu puțin mai mult efort, asigură veniturile familiei.
Cererea este mai mare decât oferta
Paul Boța este fermier din Vințu de Jos, județul Alba. A pus bazele afacerii, o carmangerie, în curtea socrilor, unde s-a stabilit imediat după ce a revenit din diasporă și unde locuiește și în prezent. Ideea a pornit de la faptul că animalele erau foarte ieftine atunci, iar creșterea lor era o tradiție de neam, din moși-strămoși. Aveau atât porci, cât și oi.
La început, a fabricat produsele din carne din dorința de a mânca sănătos ca la mama acasă. Și-a amenajat o cămăruță pe care Paul a pregătit-o ca să aibă unde sacrifica porcii, mai ales în preajma Sărbătorii Crăciunului, când pregăteau bucatele tradiționale. Fără să realizeze, afacerea se punea pe roate și începea să se miște încet-încet!
În anul 2017, împreună cu cumnatul său, a aplicat la Programul Start-up Nation, derulat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat și a obținut finanțare pentru fabrica de brânzeturi și carmangerie. După mai multe încercări, când nu mai aveau deloc așteptări, proiectul lor a fost aprobat și au primit aproximativ 43.000 de euro. Dar nici atunci Paul nu era hotărât 100% să rămână acasă. Timpul i-a demonstrat însă că România este locul lui.
Prin proiect, fermierul a achiziționat un șpriț, mașină de tocat, celulă afumare, coacere, zvântare – carne, mașini și aparate de umplut cârnați, fierăstrau oase, malaxoare carne etc. Totul este natural, se afumă cu rumeguș de fag sau de prun, nu se folosește nimic artificial (respectiv esențe de fum).
Așa a început mica afacere de familie, în fosta șură a socrilor care a fost dărâmată, iar în locul ei s-a ridicat, semeață, carmangeria lui Paul. „Avem cicluri de 10-12 porci care merg la tăiere, dar, pe lângă aceștia, cumpărăm animale și de la alți crescători. Cererea este un pic mai mare decât oferta“, ne spune Paul.
„Nu adăugăm în produse nimic care să le modifice calitatea“
Produsul de bază, cu care a început, este virșli – un preparat culinar din carne de porc sau oaie în amestec cu carne de vită, învelit într-o folie naturală, asemănător crenvurștilor, însă ceva mai subțire și mai lung, preparat tot în perechi, afumat și condimentat cu boia și usturoi. Este un preparat tradițional din județul Hunedoara din Țara Zarandului, zona Brad, recunoscut sub denumirea de Virșli de Brad, în zona Podele este recunoscut drept Virșli de Podele și în zona Sălașului, cu denumirea de Virșli de Sălașu. Se vând de obicei în târguri și piețe, sunt preparați prin fierbere în apă și se servesc cu muștar, boia și pâine.
La carmangeria lui Paul se mai prepară și diverse sortimente de salam: de casă, în crustă de piper și salam Victoria. Aici se mai găsește și o multitudine de specialități: carne maturată timp de 10 zile cu un mixt de condimente, parizerul şi crenvurștii care sunt doar din carne, fără șorici, fără emulsii. Carnea se alege cu foarte multă grijă, nu rămâne pieliță în ea. „Nu adăugăm în produse nimic care să le modifice calitatea, de aceea și prețurile sunt un pic mai piperate la noi pentru că ar trebui să se facă diferența prin ceva. Și oricum, dacă mâncați un salam care conține carne, eu vă garantez că nu ți se va face foame în următoarele două ore“, spune Paul. Deocamdată, fermierul nu produce în cantități foarte mari, dar speră ca în viitor să se extindă și tot mai mulți oameni să aibă posibilitatea de a consuma preparate naturale. „Odată cu pandemia, am început și noi distribuția produselor acasă, în special în cazul celor care erau izolați. Vânzările au crescut vertiginos în perioada respectivă. Astăzi, produsele se găsesc și în câteva magazine din țară, în: Vințu de Jos, Sebeș, Arad, Constanța.“
Pentru rețete delicioase, Paul s-a informat din mai multe surse, a citit diverse recomandări, dar tot cele din familie au rămas de bază, transmise din generație în generație. „Cu socrul meu am făcut prima tură de virșli, el gusta, eu preparam. Am făcut multe experimente, niciodată nu repetam rețeta de dinainte. Când, în sfârșit, ne-a plăcut gustul, am început să scriem și așa am umplut o agendă de rețete. Am ajuns la produsele de acum după șapte luni de încercări. Nu aveam utilaje, ne-am chinuit. Îmi amintesc că la rețeta de salam am lucrat zi și noapte. Primul salam a ieșit ca o chiftea într-un maț“, povestește amuzat Paul. La fabricarea mezelurilor se folosește doar usturoi de casă, achiziționat tot din comună, de la un fermier cu care a încheiat un contract și care îi asigură usturoiul românesc. Acesta este unul dintre detaliile care fac diferența dintre produsele preparate în carmangeria lui Paul și cele produse în industrie. „Usturoiul românesc nu provoacă episoade de reflux gastroesofagian, cum ni se întâmplă de foarte multe ori multora dintre noi atunci când consumăm mici sau virșli“, mai adaugă fermierul.
Anca LĂPUȘNEANU
Articole recente - Lumea Satului
- Inovație prin însămânțare
- Agricultura, vinovatul de serviciu
- Pentru Darius, agricultura este o artă...
- Noile Tehnici Genomice (NTG), abordarea Comisiei Europene
- Mănăstirea Bogdana, inima ce bate pentru voievozii Moldovei
- Tradiția cu ciopoare prin ochii unei tinere ciobănițe din județul Hunedoara
- Proiect de act normativ pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin și avicol
- Proiect de act normativ pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovinelor de carne și al bivolițelor
- APIA aduce clarificări importante cu privire la stadiul controlului clasic pe teren - Campania 2023
- A fost prelungită perioada de aplicare a prevederilor privind instituirea unei scheme de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură