Sisteme vizuale, acustice şi olfactive pentru îndepărtarea prădătorilor

Scriam în numerele trecute ale revistei că există alternative nonviolente prin care prădătorii pot fi îndepărtați din preajma stânelor și am prezentat atunci soluția instalării gardurilor electrice. Revin asupra subiectului cu alte variante propuse în ghidul întocmit de Agenția Pentru Protecția Mediului Vrancea, „Metodologie pentru implementarea sistemelor de protecţie a culturilor agricole, şeptelului şi stupinelor în vederea reducerii pagubelor produse de urşi“.

Şnururile cu steguleţe

Utilizarea unor şnururi lungi pe care sunt montate cârpe de culoare roşie este o metodă care a copiat practicile utilizate de vânători pentru direcţionarea unor animale sălbatice către liniile de puşcaşi sau către capcanele de picior. Cu ocazia acestor activităţi s-a constatat că animalele sălbatice se tem de astfel de sisteme, cel mai adesea neîndrăznind să treacă pe sub cârpele colorate care atârnau pe şnururi de lungimi considerabile. Extrapolând această metodă, cercetătorii au utilizat-o în protecţia turmelor de oi, experienţele realizate arătând că lungi perioade de timp prădătorii nu au îndrăznit să prade stânele înconjurate cu astfel de steguleţe. În România metoda a fost folosită de Asociaţia pentru Protecţia Naturii şi Păsărilor „Grupul Milvus“, rezultatele obţinute fiind încurajatoare. Cel mai frecvent aceste şnururi cu steguleţe sunt confecţionate din sfoară subţire şi rezistentă cu lungime de 50-100 m. Pe o sfoară bine întinsă între doi suporţi de lemn sau metal se cos din maximum 40 în 40 centimetri benzi înguste textile de culoare roşu aprins. Benzile trebuie să fie suficient de lungi pentru a atârna aproape de sol. Dimensiunile recomandate sunt 10 x 60 cm.

O metodă foarte ieftină și mobilă

Şnururile astfel confecţionate se rulează pe un tambur de lemn, fiind utilizate în funcţie de necesităţi pentru protecţia fermelor, culturilor, livezilor sau stupinelor. În unele cazuri, între steguleţe pot fi inserate baloane colorate, care, pe lângă efectul vizual, produc zgomote puternice dacă sunt sparte de urşi în încercarea de căţărare pe gard. Gardurile de sârmă pot fi dublate de şnururi cu steguleţe sau chiar de baloane colorate. Metoda este foarte ieftină, facilă şi mai ales portabilă, aceste sisteme de protecţie fiind întinse sau strânse în numai câteva minute. Important este ca aceste şnururi să fie fixate între doi stâlpi solizi care să nu cedeze din cauza portanţei şi mai ales să nu se aplece din cauza greutăţii atunci când cârpele se udă de la ploaie. Şnurul cu steguleţe se întinde la o înălţime care să permită cârpelor roşii să se mişte în vânt la cca 15 centimetri deasupra solului. Este foarte important ca întreaga fermă sau stână să fie înconjurată de astfel de steguleţe pentru că cea mai mică breşă creează o poartă pentru accesul prădătorilor.

Efectul acestor steguleţe poate fi mărit dacă cârpele sunt îmbibate cu odorizante care să atragă atenţia prădătorilor pe timpul nopţii. Dacă un steguleţ lipseşte trebuie înlocuit de urgenţă cu altul; un prădător obişnuit cu o astfel de breşă va intra în continuare şi printre steguleţele existente.

Benzi de aluminiu

Următorul sistem de îndepărtare a prădătorilor constă în patru benzi de aluminiu curbate de o parte şi de alta, în aşa fel încât să se arcuiască în interior. Fiecare bandă va reflecta lumina de la lună sau de la soare în mod diferit, iar sub acţiunea vântului acestea se lovesc, generând zgomote destul de puternice. Banda din aluminiu este îndoită astfel încât să se creeze un suport pentru lipirea unei bucăţi din pâslă impregnată cu substanţe repelente. În acest fel pâsla este protejată de ploaie și poate emana mirosul repelent.

Sistemul are un efect optic, acustic şi olfactiv de descurajare a urşilor atunci când fiecare dintre cele patru benzi de aluminiu curbate de o parte şi de alta, la o mică adiere de vânt, vor genera un zgomot strident sau vor reflecta lumina lunii. Pentru a creşte efectul optic, benzile tratate de aluminiu ar trebui montate la nivelul ochiului animalelor în intervale de maximum 2 metri. Sistemul nostru funcţionează cu două tipuri complet diferite de substanțe repelente pentru a preveni orice potenţială uzare a efectului olfactiv de îndepărtare.

Substanțe repelente

Literatura de specialitate referitoare la metodele de reducere a pagubelor produse de urşi cu ajutorul unor substanţe repelente este destul de săracă, pe piaţa existând în acest moment un singur produs omologat, care a fost testat şi a avut rezultate în îndepărtarea animalelor sălbatice de anumite zone în care oferta trofică îi determină să producă pagube. În cadrul activităţilor de protecţie a culturilor şi şeptelului împotriva producerii pagubelor de către urşi, a fost achiziţionat produsul „HUKINOL“ (acid iso­valeric). Acesta are un cost redus şi poate fi distribuit în special de firme germane în dife­rite ambalaje şi concentrații (500 ml, 1000 ml). Această substanţă repelentă reproduce mirosul de sudoare umană, îndepărtând astfel cam toate speciile de animale sălbatice care asociază prezenţa umană cu un pericol iminent. Un flacon de cca 500 ml asigură o protecție eficientă pentru un hectar de cultură timp de minimum o lună. Cu această substanţă repelentă au fost impregnate bucăţile de pâslă ataşate sistemelor metalice mixte prezentate anterior, rezultatele înregistrate fiind încurajatoare. Un efect repelent puternic este obţinut şi prin agăţarea pe garduri sau pe crengile copacilor limitrofi a unor sticluţe care conţin vată îmbibată cu hukinol. Perioada de timp în care persistă acest repelent este mult mai mare, dar intensitatea mirosurilor şi efectul repelent este mai scăzut.

Sistemele de protecţie a culturilor agricole şi livezilor de acest fel sunt utilizate în mod tradiţional în zonele populate de urşi, ţăranii folosind o multitudine de improvizaţii precum sticle de plastic, cutii de conserve, cârpe, sperietori din paie şi materiale textile, bucăţi de folie, pungi de plastic etc. agăţate pe garduri de lemn sau pe sârme metalice. Aceste improvizaţii nu sunt însă eficiente din cauza lipsei de consec­venţă sau a utilizării necorespunzătoare.

A consemnat Laura ZMARANDA