Produsele alimentare româneşti de tradiţie vor putea obţine ştampila de calitate, din 2013

Produsele alimentare româneşti de tradiţie precum salamul de Sibiu sau şunca de Praga vor putea obţine ştampila de calitate de anul viitor, dacă producătorii se vor înregistra în sistemul de certificare a calităţii produselor alimentare, respectiv în Registrul Naţional al Calităţii Produselor, acesta fiind un nou proiect iniţiat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) în parteneriat cu industria alimentară din România.

"Am discutat cu reprezentanţii industriei alimentare româneşti şi sunt de acord să avem un standard de calitate pentru produsele agricole şi produsele alimentare, unde se va putea înregistra, benevol, orice producător care doreşte recunoaşterea calităţii produsului propriu. Sunt produse din carne făcute încă din anii '60, de foarte bună calitate şi cu un gust excepţional, dar pentru care în momentul de faţă costurile sunt ridicate. Având această ştampilă de calitate, consumatorul vede că este un produs mai deosebit şi merită să dea un ban în plus", a declarat, pentru AGERPRES, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu.

Noul proiect iniţiat de MADR vizează înfiinţarea Registrului Naţional al Calităţii Produselor (RNCP) şi acordarea mărcii pentru Produs Naţional de Calitate. Înscrierea operatorilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul producerii şi comercializării produselor are un caracter opţional şi oferă dreptul înscrierii în RNCP al tuturor operatorilor economici din industria alimentară cu condiţia respectării prevederilor legale privind protecţia vieţii şi sănătăţii populaţiei.

Reprezentantul MADR a precizat că actual proiect de act normativ nu are nicio legătură cu controversatul proiect privind Registrul Industriilor Alimentare (RIA), RIA, subliniind că acesta din urmă a fost o mare greşeală întrucât nu era în conformitate cu normele europene.

Conform proiectului RIA, toţi operatorii economici din România care desfăşurau activităţi în domeniul producerii şi comercializării produselor alimentare aveau obligativitatea înregistrării în acest registru, altfel riscând să îşi piardă dreptul de a mai comercializa produsele pe piaţă. Proiectul RIA a fost iniţiat anul trecut de echipa fostului ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, preluat şi completat de echipa ministrului Stelian Fuia, dar care nu a fost bine primit de industrie şi nici de Autoritatea Veterinară, argumentând că toate produsele prezente pe piaţă sunt verificate şi certificate, în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene, iar introducerea RIA încălca legislaţia europeană privind responsabilitatea producătorului pentru reţeta proprie.

"RIA a fost o mare gafă pentru că intra în contradicţie cu ceea ce se întâmplă la nivel european. Practic, nu-l poţi obliga pe producător să îţi dea reţeta, adică ceea ce pune în produs, ci doar să scrie pe produs ce conţine acesta. Este responsabilitatea lui. Dacă m-a otrăvit intră el în puşcărie. Noi avem o instituţie la nivel naţional - ANSVSA - care verifică siguranţa alimentelor, însă ceea ce se pune într-un produs este în responsabilitatea producătorilor", a menţionat Achim Irimescu.

Noul proiect privind introducerea unui standard de calitate a fost bine primit de industria alimentară, în prezent documentul fiind în discuţii la nivel tehnic.

"Am avut discuţii cu preşedinţii de companii din industrie, cu reprezentanţii Romalimenta şi Rompan şi a rămas să discutăm la nivel tehnic pe proiectul respectiv, iar ulterior să agreăm textul. Noi le vom oferi astfel o ştampilă de calitate pe produs, după ce vom verifica produsul, iar consumatorul va şti că este unul deosebit, sănătos şi de calitate. Dacă vom avea şi producători străini interesaţi de obţinerea standardului nostru de calitate, cu atât mai bine. Vom merge în străinătate să verificăm cerinţele şi pe urmă vom putea acorda această ştampilă pe produs", a explicat secretarul de stat în MADR.

Asociaţia pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR) consideră că iniţiativa legislativă a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de a introduce un sistem pentru certificarea calităţii produselor alimentare va contribui la însănătoşirea mediului de afaceri şi va creşte oferta produselor alimentare de calitate pe piaţa românească.

"MADR propune pentru prima dată o abordare a problemei într-o manieră europeană, acordând Protecţie Naţională de Calitate - PNC produselor alimentare, după modelul de certificare europeană a Indicaţiilor Geografice - IGP, Denumirilor de Origine - DOP (Reg. CE 510/2006) şi Specialităţilor Tradiţionale Garantate -STG (Reg. CE 509/2006)", a declarat recent, pentru AGERPRES, preşedintele APAR, Ştefan Pădure.
Pentru a primi PNC asociaţiile profesionale din industria alimentară stabilesc Standardele de Calitate ale produselor alimentare corespunzătoare ramurii în care operează (Asociaţia Cărnii pentru preparatele din carne, Asociaţia Pâinii pentru produsele de panificaţie, etc. Ulterior, MADR, prin acceptarea Standardelor de Calitate provenite de la asociaţiile profesionale, devine depozitarul acestora şi responsabil cu atribuirea Protecţiei Naţionale a Calităţii (PNC), precum şi cu respectarea lor. Activităţile vor intra în coordonarea Direcţiei pentru Industrie Alimentară din cadrul MADR.

Producătorul care doreşte obţinerea mărcii naţionale de calitate şi a PNC, atestând astfel respectarea standardului de calitate asumat voluntar, va depune documentaţia descărcată de pe Internet la Camera Agricolă locală, în vederea verificării conformităţii dosarului. Camera Agricolă va înainta unui Organism de Inspecţie şi Certificare - OIC agreat de MADR dosarul producătorului în vederea certificării informaţiilor transmise iar OIC, după efectuarea auditului de certificare la producător, va înainta un raport de evaluare către producător şi către Direcţia de Industrie Alimentară din Ministerul Agriculturii, cu rezultatul auditului.

Dacă rezultatul auditului este pozitiv, DIA va înscrie producătorul cu produsul pentru care a solicitat PNC în Registrul Naţional al Calităţii Produselor şi va da dreptul de folosire a mărcii PNC producătorului, pentru produsul înregistrat.

"Putem observa caracterul viu al legii, neimplicarea statului în mecanismele economiei de piaţă şi libera opţiune a producătorului român sau european de a accesa vectorul calităţii produselor alimentare. Consumatorul va fi cel care va decide la raft ce produs să achiziţioneze, având prin introducerea acestei certificări naţionale şi opţiunea de calitate certificată. Astfel, vom avea standarde de calitate aplicabile tuturor ramurilor industriei alimentare, pentru toţi operatorii interni şi internaţionali, care doresc să facă produse alimentare de calitate. Consumatorul va avea de ales între două produse cu acelaşi nume, sigure din punct de vedere sanitar veterinar, dar unul fiind de calitate certificată şi unul neavând această calitate. Sperăm într-o aprobare cât mai rapidă a legii pentru a deveni funcţională şi a contribui la însănătoşirea mediului de afaceri şi a creşterii ofertei produselor alimentare de calitate pe piaţa românească", a spus Ştefan Pădure.

Printre produsele cu calitate certificată s-ar putea regăsi salamul de Sibiu, şunca de Praga, salamul Victoria, mai multe sortimente de pastramă sau de pâine, toate fiind produse de tradiţie în România.

Sursa AGERPRES