Gustul ca patrimoniu. Șapte orașe au gătit borș cu ingrediente locale

Gustul ca patrimoniu, element de patrimoniu imaterial UNESCO, a fost propus de Asociația CRIES pentru reinterpretare în Timișoara, Cluj, Turda, Odorheiu Secuiesc, Făgăraș, Târgu Mureș și Iași, în luna noiembrie a acestui an.

Componenta „Gustul ca patrimoniu“ din 2022 a fost lansată în luna august cu un apel național către bucătari pasionați de gastronomie artizanală, care au fost invitați să candideze pentru o rețetă de borș, gătită în contextul gastronomiei locale din care aceștia provin. Un moment important al componentei „Gustul ca patrimoniu“ a fost reprezentat de organizarea unui atelier de gătit borș de către două refugiate de război din Ucraina, în cadrul „LA PAS. Festival de gastronomie artizanală“. Peste 300 de porții de borș au fost servite participanților la festival, în prezența domnului Oleksandr Pinchuk, secretar I al Ambasadei Ucrainei în România, care a subliniat că această manifestare este una de „diplomație soft“. Borșul ucrainean este din iulie 2022 pe Lista patrimoniului imaterial UNESCO pe cale de dispariție: „Borșul este considerat parte a țesutului societății ucrainene, moștenirii culturale, identității și tradiției acesteia.“ (extras dintr-o comunicare oficială UNESCO).

Orașele Timișoara, Făgăraș, Târgu Mureș, Cluj, Turda, Odorheiu Secuiesc și Iași au găzduit în luna noiembrie evenimente gastronomice, folosind în prepararea borșului ingrediente locale și având libertatea să propună propriile rețete. S-au alăturat bucătari slow-food, bistrouri care promovează alimentația sănătoasă, precum și profesioniști din mediul universitar, care au gătit împreună cu studenții.

Astfel, șapte bucătari și echipele lor, din diferite zone ale țării, au preparat o rețetă de borș, promovând în rândul comunităților locale hrana ca parte a patrimoniului imaterial și contextul programului „Gustul ca patrimoniu“ din Timișoara, viitoare Capitală Europeană a Culturii în 2023.

Evenimentul de la Turda a fost organizat în parteneriat cu Banca Regională pentru Alimente Cluj și Facultatea de Business, Universitatea Babeș Bolyai Cluj-Napoca. „Am ales o rețetă (personalizată, bineînțeles, gătită în felul nostru) de borș cu legume și ouă. Ni s-au alăturat și câțiva turdeni, doritori să guste din preparatul ucrainean. Au participat și studenți de la Facultatea de Business, Universitatea Babeș Bolyai din Cluj Napoca, care erau la noi în cadrul cursului de ospitalitate, însoțiți de 2 cadre didactice. A fost interesant pentru toată lumea, nefiind specific în zona noastră. Ce a rămas am împărțit celor care acceptă cu drag mâncare la finalul zilei. Programul a cuprins și prezentarea activităților și a parcursului Slow Food Turda din ultimii 14 ani până la înființarea Centrului Gastronomic, ca o componentă economică a asociației non profit“, este de părere Marta Pozsonyi, bucătar șef Centrul Gastronomic Turda.

Evenimentul de la Iași a fost primit cu mult entuziasm. Prietenii de la CUIB au adunat în jurul mesei un public divers: persoane refugiate din Ucraina, ieșeni care au venit la masă, dar și turiști care vizitau pentru prima dată orașul.

„Invitația primită tocmai din Timișoara ne-a onorat, cu atât mai mult cu cât borșul de CUIB este cunoscut de ieșeni ca fiind printre cele mai bune, dacă nu chiar cel mai gustos. Contextul geografic a făcut să primim multe persoane care au fugit din calea războiului, atât la masă, dar și în bucătărie, unde colegele noastre din Ucraina, Aliona și Madina, ne-au împărtășit din secretele bucătăriei ucrainene, inclusiv ale borșului ucrainean. Așadar, borșul pe care l-am servit în cadrul evenimentului „Gustul ca patrimoniu" a fost lăudat laolaltă de ieșeni, persoane din alte orașe care au venit să ne cunoască și care s-au bucurat să descopere și borșul ucrainean, dar și de persoane refugiate în Iași, cărora sperăm că am reușit să le aducem gustul de acasă“, spune Cristina Căpitănița, CUIB Iași.

„Am ales să promovăm Gustul ca Patrimoniu ca reinterpretare vegană, deoarece ne aduce o mare satisfacție faptul că putem, astfel, să punem în valoare un preparat dintr-o altă cultură, dar în același timp ne-am jucat și am experimentat. Suntem interesați și fascinați de culturile culinare, în general, de tradițiile culinare din toată lumea. Prin urmare, ocazia de a experimenta o rețetă tradițională ucraineană ne-a permis să explorăm noi gusturi și combinații, să cunoaștem ce înseamnă preparatul respectiv, borșul, să înțelegem cum este el gătit în mod tradițional – ce anume îl face special, pentru ca mai apoi să îi dăm o notă personală“, ne-a declarat Andrei Tanasuc.

„Mă bucur că am avut ocazia să gătesc în cadrul evenimentului Gustul ca patrimoniu. Și mă bucur mai ales că am putut să fac acest atelier într-un laborator de gastronomie nou și modern pus la dispoziție de către Facultatea de Știință și Tehnologia Alimentelor Cluj-Napoca, împreună cu studenți și viitori bucătari, de ce nu, pasionați de acel gust ca patrimoniu. Acel gust care te diferențiază din punctul de vedere al teritoriului din care provii. Cu această idee în gând am ales să mă implic în acest proiect, unde am folosit ingrediente din terroir-ul nostru ardelenesc. Burduful, brânză cu care noi ca popor ne identificăm în cultura gastronomică de odinioară și cea actuala prin intermediul diverselor rețete create de bucătari iscusiți. Și, mai ales, afumăturile – preparate nelipsite din casele ardelenilor care ne fac cinste nouă ca teritoriu atât în țară, cât și peste hotare“, a conchis Ionuț Crișan, chef, seria testimonialelor despre evenimentele gastronomice.

Anca LĂPUȘNEANU