Conform tradiției milenare, odată cu venirea primăverii, pentru unele specii de animale, respectiv bovine, ovine, caprine și cabaline, se schimbă sistemul de exploatare de la stabulația permanentă în timpul iernii, la întreținerea în stabulație liberă pe suprafețele de pășuni existente în perimetrul localităților din zona rurală.

Pășunatul, ca mod de furajare, prezintă o serie de avantaje, respectiv:

■ animalele pot avea acces la un furaj de calitate superioară, sub raportul principiilor nutritivi, care poate fi ușor asimilat, iar prin faptul că iarba este consumată direct constituie unul dintre cele mai economice nutrețuri;

■ prin pășunat se pot valorifica suprafețe de teren agricol greu accesibile;

■ animalele beneficiază la pășune de aer curat, de fortificare a organismului prin expunerea la acțiunea directă a radiațiilor solare și activarea metabolismului;

■ mișcarea în aer liber stimulează funcția de reproducție și o creștere apreciabilă a producției animaliere.

În funcție de condițiile geo-climaterice caracteristice fiecărei zone a țării, efectivele de bovine, ovine, caprine, cabaline sunt crescute și exploatate în mare parte a anului (cca 180-210 zile, în funcție de intemperii) pe pajiștile naturale, situate în special în zonele de deal și munte, dar și în zonele de șes și câmpie, pe islazurile destinate în acest scop.

Efectivele de animale sunt comasate în cirezi sau turme, dimensionate diferențiat în funcție de suprafața de teren pășunabil, categoria de animale, numărul de proprietari care participă la formarea turmei (cirezii), de distanța față de localități și alte criterii care sunt stabilite de crescătorii din localitatea de origine a animalelor.

Pentru a preveni dereglările metabolice care pot provoca afecțiuni de nutriție, precum şi pentru asigurarea protecției animalelor de unele boli bacteriene, virale sau parazitare transmisibile, cu implicații majore asupra stării de sănătate a animalelor şi implicit a producției animaliere, prin trecerea de la furajarea uscată în perioada de stabulație la pășunat, se recomandă crescătorilor de animale să respecte măsurile și acțiunile specifice ce se impun în această perioadă.

În acest context, se recomandă ca autoritățile locale, asociațiile profesionale, proprietarii de animale să stabilească trupurile de pășuni delimitate pentru fiecare specie și categorie de animale, să execute lucrări de întreținere a suprafețelor de pășune prin defrișări de arboret, fertilizări, supraînsămânțări (unde este cazul), amenajarea umbrarelor şi a locurilor de refugiu, să asigure surse suficiente cu apă potabilă și să efectueze alte lucrări necesare pentru a se asigura toate condițiile necesare animalelor pe perioada pășunatului.

În perioada de pregătire a animalelor pentru pășunat se recomandă crescătorilor de animale să colaboreze cu serviciile sanitare veterinare pentru efectuarea unor acțiuni profilactice specifice şi obligatorii, respectiv:

■ efectuarea unui riguros examen sanitar-veterinar, nefiind acceptate pe pășuni decât animalele sănătoase;

■ toate animalele vor fi individualizate prin crotaliere și înregistrate în Baza Națională de Date, conform legislației în vigoare;

■ mișcarea animalelor (fătări, cumpărări, vânzări,) din exploatație să se efectueze numai cu avizul medicului veterinar și cu documente sanitare veterinare specifice;

■ deparazitarea internă și externă a animalelor pentru a preveni infestarea pajiștilor, a altor animale și a oamenilor, acțiune care cuprinde toate efectivele de bovine, ovine și caprine care vor fi scoase la pășunat și a câinilor de pază de la turmele cu animale;

■ vaccinarea anticărbunoasă a bovinelor, ovinelor, caprinelor și a cabalinelor;

■ supravegherea exploatațiilor și a efectivelor de animale existente, prin examene specifice, pentru această perioadă, privind incidența Tuberculozei, Leucozei, Brucelozei la specia bovină, Paratuberculozei, Bluetongue (boala limbii albastre) la specia bovină şi ovină, Anemia Infecțioasă Ecvină;

■ efectuarea altor acțiuni de prevenire a unor boli transmisibile la speciile amintite, la solicitarea proprietarilor;

■ curățenia mecanică și efectuarea acțiunilor de dezinfecție, dezinsecție și deratizarea adăposturilor de animale;

■ gestionarea corectă a dejecțiilor animaliere, predarea la unitatea de neutralizare Protan a animalelor moarte prin înștiințarea autorității locale și cu avizul medicului veterinar;

■ să se asigure condițiile de sănătate, igienă și bunăstare la animalele care sunt exploatate pentru producția de lapte, astfel încât să se evite contaminarea fizică, chimică sau microbiologică a laptelui crud în timpul mulsului, a transportului, a prelucrării și comercializării și alte măsuri care să prevină contaminarea laptelui și a produselor din lapte destinate consumului uman;

■ să se solicite intervenția și sprijinul personalului sanitar-veterinar ori de câte ori starea de sănătate și de confort a animalelor o impune.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA, Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca anunță lansarea unui concurs inedit, cu premii consistente, destinat fermierilor români care integrează pășunatul în creșterea animalelor (vaci, oi, capre, cai etc). Concursul are loc în cadrul Proiectului Grazing4Agroecology (G4AE), în care USAMV Cluj-Napoca reprezintă România, și în parteneriat cu UBM Feed Romania, fabrică de furaje din comuna Sânpaul (jud. Mureș).

Competiția lansată de USAMV Cluj-Napoca la nivel național vizează realizări ale fermierilor care cresc animale prin pășunat în câteva direcții importante: îmbunătățirea sănătății animalelor prin practicarea pășunatului; reducerea inputurilor necesare furajării animalelor pe baza pășunatului; reducerea poluării; creșterea diversității în cadrul fermelor sau conservarea biodiversităţii prin utilizarea pășunatului.

Concursul se adresează fermierilor care utilizează în proporție cât mai ridicată în furajarea animalelor iarba prin pășunat, iar înscrierea se va face printr-un formular: https://forms.gle/FuffazxnTDgb58ZZ6. Participanții vor trimite, în intervalul februarie – septembrie 2024, fotografii sau un clip video de max. 5 minute, din care să reiasă principalele avantaje dobândite în urma folosirii pășunatului (reducerea costurilor; reducerea poluării; îmbunătățirea bunăstării animalelor etc). În octombrie 2024 vor fi anunțați câștigătorii.

Pot participa toți crescătorii de animale din România, iar premiile oferite sunt: o excursie în Irlanda (transport și cazare incluse), la reuniunea G4AE din martie 2025, plus vizite la ferme și pe teren – premiul I; furaje UBM Feed, în valoare de 3.000 lei, respectiv 1.000 lei – premiile II-III. Premianții vor primi și un certificat Teagasc – cel mai important furnizor de consultanță din Irlanda, precum și posibilitatea de promovare a fermei în rețeaua G4AE.

Tinerii fermieri, cu vârste sub 40 de ani, vor avea parte și ei de o secțiune cu premii. Înscrierile vor avea loc la această secțiune în intervalul februarie – aprilie 2024, iar în luna mai vor fi anunțați cei trei câștigători, care vor avea parte de o excursie în Olanda (transport și cazare asigurate), la întâlnirea tinerilor fermieri G4AE din Olanda (vara 2024).

”Prin acest concurs, dezvoltat cu parteneri din mediul economic, dorim să ajungem la fermierii care practică pe scară largă pășunatul pentru a le face cunoscută povestea, a-i promova în cadrul unei rețele europene de prestigiu și, bineînțeles, pentru a-i premia. Echipa USAMV Cluj-Napoca a creat o rețea de ferme partenere care folosesc iarba și pășunatul într-un mod inovativ și sustenabil. Mă refer la utilizarea sistemelor de monitorizare GPS a animalelor sau cele în care fermierii din zona masivului montan Țibleș colectează și comercializează la comun laptele, respectiv am identificat fermieri care transformă și vând direct produsele fie la poarta fermei, fie prin magazine proprii, contribuind în acest sens la creșterea valorii adăugate a produselor”, consideră Prof. dr. Mugurel Jitea, decan al Facultății de Horticultură și Afaceri în Dezvoltare Rurală.

USAMV Cluj-Napoca reprezintă România, în calitate de partener, în cadrul Proiectului Grazing4AgroEcology, care este finanțat de către Uniunea Europeană cu aproximativ 3 milioane de euro. Proiectul susține fermierii prin promovarea unor soluții inovative, prin care sistemele agricole bazate pe pășunat să devină viabile din punct de vedere economic, iar obiectivul principal este acela de a produce alimente mai sănătoase și cu un impact mai scăzut asupra mediului.

Coordonat de Grünlandzentrum (Germania), G4AE se derulează pe o perioadă de trei ani și jumătate (septembrie 2022 – februarie 2026). Consorțiul cuprinde 18 parteneri din opt state membre ale UE, reprezentative pentru diferite practici de pășunat - Franța, Germania, Irlanda, Italia, Olanda, Portugalia, România și Suedia.

Toate detaliile despre concurs, pe paginile USAMV Cluj-Napoca / G4AE: http://tinyurl.com/3uuuezm9 și https://grazing4agroecology.eu/.

După aproape doi ani de mandat, primarul comunei Unirea, județul Brăila, Teodora Puia, a reușit să implementeze în comună o serie de proiecte care, speră, vor contribui la dezvoltarea acesteia. Comuna are o suprafață de 62.5 ha și aproximativ 2.399 de locuitori, fiind situată la doar 20 km de orașul Brăila. Ca structură administrativ – teritorială, comuna este compusă din 2 localități, Unirea și Valea Cânepei.

Cele mai importante proiecte realizate prin PNDL2

Cu multă perseverență, primarul Teodora Puia a preluat proiectele vechi din comună și a implementat altele noi, astfel, consideră ea, acestea ar contribui la modernizarea comunei. Două din cele mai importante proiecte sunt prin Ministerul Dezvoltării și prin Proiectul Național de Dezvoltare Locală (PNDL2). Unul dintre proiecte vizează modernizarea străzii principale din Unirea, iar la ora actuală este finalizat în proporție de 80%. Acest proiect presupune asfaltarea a 8 km de drum între cele 2 localități, cu o investiție totală de cca 8 milioane de lei. Cel de-al doilea proiect este inițiat prin PNDL2 și presupune un alt drum de legătură, modernizat, între Unirea și Valea Cânepei, pe o lungime de 4 km, care va beneficia de o investiție de 6 milioane de lei.

„Am preluat aceste proiecte de la vechea conducere... Dar, din păcate, din cauza unor probleme cu muncitorii lucrările au fost blocate. Totuși, mă bucur că în 2021 am reușit să le repornesc și să intrăm pe un făgăraș normal. Mi-am propus ca, până la sfârșit de mandat, toată comuna să fie modernizată din punctul de vedere al străzilor. De aceea, țin să preciz că, la ora actuală, comuna deține cca 4 km de străzi neasfaltate, însă marele nostru noroc este să avem oportunitatea de depunere a unui nou proiect prin Programul Național de Investiții Anghel Saliny. Acest proiect presupune asfaltarea celor 4 km rămași. Cererea ne-a fost aprobată și estimez că în luna august – septembrie o să încheiem contractul de finanțare cu Ministerul Dezvoltării și, desigur, să intrăm cu dreptul în acest nou proiect“, ne-a declarat primarul.

Agricultura, de bază

Locuitorii din comuna Unirea se ocupă preponderent cu agricultura. O mare parte dintre ei dețin suprafețe mici și mari cu culturi de cereale sau legume/fructe. Totodată, localnicii au oportunitatea ca 60% din producția de legume/fructe pe care o dețin să o valorifice la o fabrică locală, „Cămara cu fructe“. Aici procesatorii cumpără producția de legume/fructe și o transformă în conserve.

O altă activitate a locuitorilor din Unirea este creșterea de animale, în special ovine sau bovine. Astfel, pe raza comunei se află un efectiv de cca 700 - 800 de capete. Însă, un lucru important este că fermierii dispun și de sprijin din partea primăriei. În acest sens, Teodora Puia precizează: „Primăria vine în sprijinul crescătorilor de animale prin punerea la dispoziție, prin contracte de închiriere, a pășunii comunale. Fermerii care nu dispun de suprafețele necesare pentru a-și crește și dezvolta afacerea vin și închiriază teren din pășunea comunală. Se plătește o taxă de închiriere de teren și un impozit de teren. Taxa nu este mare, cca 300 – 400 de lei pe ha pentru un an. Dacă este să estimăm, terenul se arendează cu cca 1.000 – 1.500 de lei, de aceea consider că este un ajutor din partea noastră pentru fermieri. Dezvoltarea lor înseamnă și dezvoltarea noastră ca și comunitate. La ora actuală avem cca 400 ha de pășune închiriate.“

Comuna Unirea prin Asociația ACOR

De asemenea, Teodora Puia consideră că este important ca mediul rural să se dezvolte în permanență și de aceea entitățile socio-economice din comună trebuie să fie promovate. Astfel, în 2020 s-a alăturat Asociației Comunelor din România (ACOR), din județul Brăila, unde a și fost aleasă secretară a asociației.

„Prin intermediul asociației ACOR încercăm să facem remarcați localnicii zonei deoarece cu siguranță merită și au ce arăta și ce spune. Totodată, comunele sunt sprijinite și de Ministerul Dezvoltării, dar și de Consiliul Județean. Acesta, în fiecare an cofinanțează proiecte în toate comunele din județ. De exemplu, anul trecut în comuna Unirea au fost 2 proiecte în confinanțare cu Consiliul Județean, prin care am reabilitat școala din comună și am construit un teren multifuncțional de sport în Valea Cânepei. În prezent funcționează 2 școli gimnaziale și 2 grădinițe, câte o școală și câte o grădiniță în fiecare localitate.“

Proiectul „A doua șansă“

Prin proiectul „A doua șansă“ din comuna Unirea li se oferă tinerilor care nu și-au finalizat studiile primare sau gimnnaziale posibilitatea să și le finalizeze. Programul a demarat în 2016, iar la început s-a înființat doar o grupă compusă din 12 tineri. Dar, în timp, cererile pentru acest program au crescut. În momentul de față sunt 3 grupe cu 36 de tineri și se preconizează că, până în 2026, aceștia își vor finaliza studiile gimnaziale. Acest program poate fi accesat de către toate categoriile de vârstă de peste 18 ani.

Investiția în educația copiilor este importantă

„În ciuda a celor ce se speculează, pot să spun că sunt multe proiecte de finanțare. De exemplu, îmi propun ca în cadrul programului PNRR să depun 4 cereri de finanțare, să finalizez PUG-ul, să reabilitez energetic clădirea grădiniței din Valea Cânepei. Totodată, îmi doresc să implementez un proiect pentru pistele de biciclete și să achiziționăm și un microbuz școlar. În 2021 am depus și un proiect pentru digitalizarea școlilor. Consider că este foarte important să investim în educația copiilor deoarece o comunitate educată are și viitor“, a conchis primarul comunei Unirea, Teodora Puia.

Liliana Postica

Conform tradiției milenare, odată cu venirea primăverii, pentru unele specii de animale, respectiv bovine, ovine, caprine şi cabaline, se schimbă sistemul de exploatare de la stabulaţia permanentă în timpul iernii la întreţinerea în stabulaţie liberă pe suprafeţele de păşuni existente în perimetrul localităţiilor din majoritatea zonelor aferente țării noastre.

Păşunatul, ca mod de furajare, prezintă o serie de avantaje, respectiv:

  • animalele pot avea acces la un furaj de calitate superioară, sub raportul principiilor nutritivi, care poate fi uşor asimilat, iar prin faptul că iarba este consumată direct constituie unul dintre cele mai economice nutreţuri;
  • prin păşunat se pot valorifica suprafeţe de teren agricol greu accesibile;
  • animalele beneficiază la păşune de aer curat, de fortificare a organismului prin expunerea la acţiunea directă a radiaţiilor solare şi la activarea metabolismului;
  • mişcarea în aer liber stimulează funcţia de reproducţie şi o creştere apreciabilă a producţiei animaliere.

În funcţie de condiţiilor geo-climaterice caracteristice fiecărei zone a ţării, efectivele de bovine, ovine, caprine, cabaline sunt crescute şi exploatate în marea parte a anului (cca 180-210 zile, în funcţie de intemperii) pe pajiştile naturale în special situate în zonele de deal şi munte, dar şi în zonele de şes şi câmpie, pe islazurile destinate în acest scop.

Efectivele de animale sunt comasate în cirezi sau turme, dimensionate diferenţiat în funcţie de suprafaţa de teren păşunabil, categoria de animale, numărul de proprietari care participă la formarea turmei (cirezii), de distanţa faţă de localităţi şi de alte criterii care sunt stabilite de crescătorii din localitatea de origine a animalelor.

Pentru a preveni dereglările metabolice, prin trecerea de la furajarea uscată în perioada de stabulaţie la păşunat, precum şi pentru asigurarea protecţiei animalelor de unele boli bacteriene, virale sau parazitare transmisibile, cu implicaţii majore asupra stării de sănatate a animalelor şi implicit a producţiei animaliere, se recomandă crescătorilor de animale să respecte măsurile şi acţiunile specifice ce se impun în această perioadă.

În acest context, se impune din timp ca autorităţile locale, asociaţiile profesionale, proprietarii de animale să stabilească trupurile de păşuni delimitate pentru fiecare specie şi categorie de animale, să execute lucrări de întreţinere a suprafeţelor de păşune prin defrişări de arboret, fertilizări, supraînsămânţări (unde este cazul), amenajarea umbrarelor şi a locurilor de refugiu, să asigure surse suficiente cu apă potabilă şi să efectueze alte lucrări necesare pentru a se asigura toate condiţiile necesare animalelor pe perioada păşunatului.

În perioada de pregătire a animalelor pentru păşunat se recomandă crescătorilor de animale să colaboreze cu serviciile sanitare veterinare pentru efectuarea unor acţiuni profilactice specifice şi obligatorii, respectiv:

  • efectuarea unui riguros examen sanitar-veterinar, nefiind acceptate pe păşuni decât animalele sănătoase;
  • toate animalele vor fi individualizate prin crotaliere şi înregistrate în Baza Naţională de Date, comform legislaţiei în vigoare;
  • mişcarea animalelor (fătări, cumpărări, vânzări,) din exploataţie să se efectueze numai cu avizul medicului veterinar şi cu documente sanitare veterinare specifice;
  • deparatizarea internă şi externă a animalelor pentru a preveni infestarea pajiştilor, a altor animale şi a oamenilor, acţiune care cuprinde toate efectivele de bovine, ovine şi caprine care vor fi scoase la păşunat şi a câinilor de pază de la turmele cu animale;
  • vaccinarea anticărbunoasă a bovinelor, ovinelor, caprinelor şi a cabalinelor;
  • supravegherea exploataţiilor şi a efectivelor de animale existente, prin examene specifice, pentru această perioadă, privind incidenţa Tuberculozei, Leucozei, Brucelozei la specia bovină, Bluetongue (boala limbii albastre) la specia bovină şi ovină, Scrapia la ovine, Anemia Infecţioasă Ecvină;
  • efectuarea altor acţiuni de prevenire și combatere a unor boli trnsmisibile la speciile amintite, la solicitarea proprietarilor;
  • curăţenia mecanică şi efectuarea acţiunilor de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare a adăposturilor de animale;
  • gestionarea corectă a dejecţiilor animaliere, predarea la unitatea de neutralizare Protan a animalelor moarte prin înştiinţarea autorităţii locale și cu avizul medicului veterinar;
  • să se asigure condiţiile de sănatate, igienă şi bunăstare la animalele care sunt exploatate pentru producţia de lapte, astfel încât să se evite contaminarea fizică, chimică sau microbiologică a laptelui crud în timpul mulsului, a transportului, a prelucrării şi comercializării şi alte măsuri care să prevină contaminarea laptelui şi a produselor din lapte destinate consumului uman;
  • să solicite intervenţia şi sprijinul personalului sanitar veterinar ori de câte ori starea de sănătate şi de confort a animalelor o impune.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA - secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

În zonele cu climă temperată unde ne situăm și noi cu cele patru anotimpuri, pajiștile permanente ca și orice altă cultură agricolă perenă ar trebui să beneficieze de o perioadă de „odihnă“ în sezonul rece al anului.

Pe meleagurile mioritice sezonul tradițional de pășunat cu vitele mari (vaci, boi, cai etc.) dura de la Sângiorz (23 aprilie) până la Sâmedru (26 octombrie), după care animalele erau întreținute în stabulație. Excepție au făcut oierii practicanți ai transhumanței mari care vărau animalele la munte în Carpați și le iernau pe întinderile Bărăganului, Dobrogei, Banatului, Bălțile și Delta Dunării și alte meleaguri pustii mai calde pe terenuri cu vegetație naturală ierboasă și lemnoasă necultivată.

După Pacea de la Adrianopol (1829), prin desțelenirea stepelor și desecarea bălților pentru a se cultiva cereale, păstoritul transhumant cu pășunat permanent întregul an s-a diminuat foarte mult, obligându-i pe oieri să-și hrănească animalele iarna cu furaje din stoc, recoltate de ei sau cumpărate.

Proprietarii individuali de terenuri după reformele agrare din 1864, 1921 și 1945 nu permiteau oierilor să le calce cu animalele culturile și nici chiar izlazul comunal destinat în principal pentru bovine și cabaline, respectându-se cu strictețe durata sezonului de pășunat de 185 zile de la Sf. Gheorghe la Sf. Dumitru.

Colectivizarea forțată a agriculturii după instaurarea dictaturii comuniste a stricat vechile rânduieli și, cu complicitatea noii administrații, a permis oierilor să pășuneze în extrasezon pe hotarul localităților, lucru imposibil de făcut în trecut.

Ca urmare a perpetuării și în prezent a acestor practici speculative de pășunat neîngrădit peste iarnă pe pajiștile permanente după Sf. Dumitru (26 octombrie), producția și calitatea ierbii s-au diminuat continuu, ajungându-se la stadiul avansat de degradare actual.

În plus, din cauza lipsei de iarbă pe pajiști, animalele „păzite“ de păstori fără legitimație mai sunt „scăpate“ pe culturile de toamnă din arabil ale altora, producând pagube însemnate și altercații între oieri și agricultori.

Din aceste considerente este bine ca sezonul optim de pășunat să se încheie înainte cu 3-4 săptămâni de înghețul permanent la sol, perioadă care coincide cu ultima decadă a lunii octombrie, astfel ca fragilul fir de iarbă să aibă suficient răgaz să intre pregătit pentru iernare.

Pășunatul de iarnă produce grave dezechilibre în covorul ierbos al pajiștilor cu biodiversitatea lor, eroziunea accelerată a solului pe terenurile în pantă, precum și disconfort pentru animale și păstori din ce în ce mai greu de găsit și convins să practice această ocupație.

Pentru eradicarea pășunatului primitiv și abuziv de iarnă, soluția agreată și respectată în toată Uniunea Europeană este aceea de a asigura furajele pentru iernare (fân, siloz, grosiere etc.) și de a întreține animalele în stabulație pentru evitarea pagubelor produse pe pajiști și culturile de toamnă, a agresiunii asupra mediului înconjurător și bunăstarea animalelor.

Teodor MARUȘCA

În ultimele luni, crescătorii de animale oieri au luat poziție după apariția Legii nr. 149/2015, care modifică și completează Legea fondului cinegetic nr. 407/2006 prin care la art. 37 se precizează: „În scopul gestionării durabile a faunei cinegetice se interzice lăsarea animalelor sau pășunatul în fondul forestier, dar și pășunatul animalelor domestice în terenul agricol între 6 decembrie și 24 aprilie“.

Această lege a vânătorii privind pășunatul repetă și întărește de fapt OUG 34/2013 și HG 78/2015 privind Organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente, unde sunt precizări clare privind momentul începerii pășunatului rațional după 23 aprilie (Sf. Gheorghe) până la 26 octombrie (Sf. Dumitru), cu 3-4 săptămâni înainte de înghețul la sol, când încetează pășunatul și pajiștea „se odihnește“ până în următorul sezon de vegetație.

Se poate afirma că a trecut vremea marii transhumanțe tradiționale, cu întreținerea fără întrerupere a oilor pe pajiștile permanente, într-o continuă mișcare de la munte unde vărau, până în zone mai joase și calde unde iernau cu resurse naturale abundente, nevalorificate până atunci. Dacă la munte văratul se încadrează în limite, cât de cât normale, datorită stratului permanent de zăpadă, la deal și câmpie se poate „pășuna“ aproape tot anul sau la întâmplare, chiar și în ferestrele iernii.

Din cele prezentate rezultă că pajiștile permanente majoritar subvenționate din fonduri europene prin APIA trebuie ocrotite de efectul distrugător al pășunatului haiducesc de iarnă pentru conservarea biodiversității covorului ierbos, a productivității și confortului animalelor și îngrijitorilor acestora. Crescătorii de oi vor trebui să-și dimensioneze efectivele în funcție de posibilitățile concrete de întreținere prin pășunat peste vară și cu furaje în stabulație peste iarnă, nu să hălăduiască cu animalele lor în căutare de hrană gratuită pe terenurile altora.

Nicăieri în țările europene nu se practică acest sistem anacronic de pășunat cu animalele întreg anul și mai ales pe timp de iarnă. A sosit momentul să ne aliniem la normele UE de protecție a mediului și de valorificare eficientă și durabilă a resurselor furajere din patrimoniul nostru pastoral, dacă dorim să ne înscriem pe viitor și noi în Civilizația Pajiștilor.

În actualele condiții, pășunatul în sezonul rece pe pajiștile permanente produce numeroase daune, din care le enumerăm pe cele zece mai importante: reducerea producției de iarbă cu 30-50% în anul următor; rărirea covorului ierbos și declanșarea proceselor erozionale ale solului pe pajiștile situate pe pante; colmatarea cu deponii a albiilor râurilor și a lacurilor de acumulare din cauza eroziunii; pășunatul nerațional tot anul duce la dispariția plantelor bune furajere și la înmulțirea buruienilor; pășunatul pe terenuri umede distruge structura solului și înrăutățește regimul aerohidric al plantelor, facilitând invazia unor buruieni ca bărboasă (Botriochloa iscaenum), părul porcului (Nardus stricta), târsa (Deschampsia caespitosa), pipirigul (Juncus sp.), rogozuri (Carex sp.) și altele; scăderea biodiversității covorului ierbos pentru care se acordă subvenții de la Uniunea Europeană; disconfortul animalelor produs de înfometare, frig, ger, ploaie, zăpadă, umezeală, noroaie etc.; disconfortul uman produs de sezonul rece, petrecut pe câmpuri în aer liber, indiferent de starea vremii; înlesnirea producerii fraudei „pe patru picioare“ prin pășunat cereale, rapiță și alte culturi de toamnă pentru hrănirea cu orice preț a animalelor; pășunatul cu oile până la refuz și epuizarea plantelor bune furajere pe suprafețele rezervate vacilor de lapte și alte multe neajunsuri.

Teodor MARUȘCA

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti