Profesiunea de medic veterinar este o profesie liberală şi independentă, care este organizată şi funcționează în baza principiului autonomiei, în cadrul forului profesional reprezentat de Colegiul Medicilor Veterinari.

Medicii veterinari îşi propun permanent să îşi organizeze mai bine activitatea, să răspundă eficient şi profesional la solicitările celor mai apropiaţi parteneri al lor, crescătorii de animale şi operatorii din domeniul producerii, procesării şi valorificării produselor alimentare.

La această dată, în evidenţa Colegiul Medicilor Veterinari, Filiala judeţului Sibiu se regăsesc 203 medici veterinari în activitate, din care un număr de 38 profesează în sectorul de stat, 43 sunt titulari de cabinete medicale veterinare individuale sau în cadrul unor societăți comerciale de profil și care au concesionat cu DSVSA Sibiu, prestarea unor acțiuni cuprinse în Programul strategic al acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a animalelor, a acţiunilor de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor, 43 de medici sunt proprietari de unităţi medicale veterinare private (cabinete de asistență și farmacii) şi 79 sunt angajaţi în unităţi medicale, unităţi economice sau în învăţământ.

În Registrul Unităţiilor Medicale Veterinare al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu sunt înregistrate 48 de cabinete medicale veterinare care acoperă activitatea a 54 de circumscripţii sanitare veterinare concesionate, 34 de cabinete medicale de asistenţă, 10 cabinete medicale de consultanţă şi 19 unităţi farmaceutice private, care au titulari medici veterinari cu liberă practică.

Anual, personalul sanitar veterinar în activitate gestionează din punct de vedere sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor efectivele de animale crescute în scop economic (bovine, cabaline, ovine, caprine, porcine, păsări), animale de companie, precum şi alte specii (animale de blană, iepuri, familii de albine, peşti, animale existente în zona silvatică etc.).

Sunt supravegheate pe traseul lanţului de siguranţă alimentară obiectivele, autorizate sau înregistrate la DSVSA Sibiu, obiective care cuprind unităţii de procesare materii prime de origine animală, depozite alimentare, unităţi de comercializare, unităţi de alimentaţie publică, cantine şcolare şi sociale, laboratoare de cofetărie, patiserie, alte unităţi specifice, de procesare şi comercializare produse de origine animală.

De asemenea, sunt supravegheaţi producători individuali, înregistraţi, care valorifică producţia primară de lapte, miere şi ouă, peşte, precum şi alte unităţi cu profil zootehnic şi prestatoare de servicii în domeniu.

Prioritatea serviciilor sanitare veterinare de stat şi private constă în promovarea politicilor naţionale în domeniul sanitar-veterinar, ca strategii pentru apărarea sănătaţii animalelor, sănătatea publică, protecţia şi bunăstarea animalelor, protecţia mediului, siguranţa alimentelor şi monitorizarea crescătorilor de animale şi a operatorilor din industria alimentară şi, nu în ultimul rând, a consumatorilor de aceste bunuri.

În acest context, Conducerea Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu are ca obiectiv prioritar creşterea calităţii actului medical veterinar prin care se asigură o gamă largă de servicii de specialitate, conforme legislaţiei europene transpusă în legislația națională, în beneficiul celor care investesc în creşterea animalelor sau în domeniul procesării, depozitării şi valorificării produselor de origine animală, prin:

• Reprezentarea cu cinste şi onoare a profesiei în faţa organelor guvernamentale, a forurilor profesionale şi ştiinţifice, a persoanelor fizice şi juridice şi a instituţiilor publice de la nivel judeţean şi naţional.
• Implementarea şi menţinerea unei structuri organizatorice, conform OUG nr. 42/2014 şi Legea 160/1998, cu modificările şi complectările ulterioare, ca principalul instrument în realizarea obiectivelor prestabilite.
• Disponibilitate privind ducerea la îndeplinire a ordinelor, hotărârilor, deciziilor, reglementărilor şi instrucţiunilor emise de Autoritatea Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și de Biroul Executiv al Consiliului Naţional al Medicilor Veterinari.
• Implementarea bunelor practici prin preluarea unor noi metode şi proceduri din domeniul managementului strategic şi de gestionare a resurselor umane şi financiare.
• Implementarea unei abordări eficiente în privinţa însuşirii și comunicării către cei interesați a informaţiilor de interes general, a actelor normative componente din legislaţia specifică, a programelor şi strategiilor propuse de autoritatea veterinară şi de conducerea centrală a CMV.
• Îmbunătăţirea procedurilor de evaluare şi control în domeniul sanitar-veterinar prin promovarea unui sistem de informare, educare şi consultanţă de specialitate a operatorilor economici, care să genereze creşterea calităţii activităţiilor şi a serviciilor.
• Spijin eficient în realizarea operaţiunilor de supraveghere, prevenirea şi combatere a bolilor transmisibile la animale şi de la animale la om, prin acţiuni de supraveghere clinică a bolilor, vaccinări imunoprofilactice, tratamente profilactice şi curative antiparazitare şi examene de laborator, conform programelor şi a graficelor stabilite.
• Implicarea efectivă pentru implementarea actelor normative privind activitatea de identificare şi înregistrare a animalelor, pentru o mai bună gestionare a bazei de date şi a sistemului de acordare a subvenţiilor.
• Preocupare permanentă pentru respectarea clauzelor stipulate în contractele de concesiune, în contractele cu proprietarii exploataţiilor comerciale cu animale şi păsări şi alte relaţii contractuale, încheiate de medicii veterinari cu liberă practică, clauze care se referă, în principal, la sprijinul ce trebuie acordat de angajator pentru realizarea acţiunilor contractate,
• Monitorizarea circulaţiei animalelor, a produselor şi subproduselor de origine animală, notificarea şi certificarea internă şi internaţională, în condiţiile legii.
• Monitorizarea şi controlul respectării legislaţiei privind utilizarea medicamentelor, în special a antibioticelor şi produselor antiparazitare, a furajelor medicamentate, precum şi a circulaţiei acestora.
• Susţinerea programului de perfecţionare permanentă în domeniul sanitar-veterinar, prin participarea medicilor veterinari la pregătiri profesionale de profil, instruiri la nivel central şi local, la conferinţe şi simpozioane etc.
• Sprijinirea constantă a autorităţilor publice locale în vederea îmbunătăţirii stării de sănătate a populaţiei şi a animalelor, în promovarea produselor tradiţionale şi sprijin în implementarea proiectelor de dezvoltare locală.
• Comunicarea şi colaborarea cu instituţiile administraţiei centrale, judeţene, cu alte autorităţi locale, cu asociaţii profesionale şi alte organizaţii civice, având drept scop integrarea activităţii sanitare veterinare în ansamblul dezvoltării economice şi sociale pe plan local şi naţional.
• Atunci când își desfășoară activitatea, în situația evoluării unei pandemii, medicii veterinari au responsabilitatea de a-și proteja sănătatea, a celor cu care lucrează și a agenților economici cărora le acordă servicii de specialitate. În context, medicii veterinari trebuie să se asigure că sunt implementate niveluri adecvate de biosecuritate, că personalul este protejat cu echipamentul necesar și că proprietarii de animale sunt informați despre măsurile de precauție în vigoare. Este responsabilitatea fiecărui individ să se asigure că sunt respectate comportamente adecvate în cadrul acestor activități, pentru a evita extinderea suplimentară a COVID-19.

În exercitarea profesiei de medic veterinar, pe lângă obiectivele menţionate se regăsesc şi alte obligaţii şi responsabilităţi stipulate în acte normative sau care sunt identificate în activitatea curentă, activități pe care medicii veterinari, membri ai Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu, se angajează să le realizeze cu profesionalism şi exigenţă, având garanţia spijinului conducerii centrale a Colegiului Medicilor Veterinari a conducerii ANSVSA şi DSVSA judeţeană, a operatorilor economici din domeniul creşterii animalelor şi alimentar, a autorităţiile locale, a asociaţiilor profesionale şi a altor autorităţi şi organisme competente.

Pentru ca profesia noastră să-şi realizeze menirea, se impune să fim uniţi, activi, încrezători în noi şi în forţele noastre.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA – secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Unul dintre obiectivele turistice pe care nu trebuie să le ratezi dacă vizitezi nordul țării este Cetatea de Scaun a Sucevei. Ar trebui să faceți acest lucru nu doar din pricina trecutului impresionant, ci și datorită noului mod de prezentare implementat odată cu restaurarea monumentului. Cetatea de astăzi este dovada vie că trecutul, proiectat prin uneltele prezentului, poate atrage tot mai mulți turiști și mai ales copii. Mă refer aici la proiecțiile și hologramele pe care le întâlnești atunci când pășești în anumite încăperi. Încă de la începutul vizitei vei constata că nu va fi doar o experiență cum ai mai avut atunci când ai vizitat alte cetăți, ci va fi una inedită, așa cum nu te-ai fi așteptat și care te va determina să te reîntorci ori de câte ori ai ocazia.

Despre trecut…

Construită la sfârșitul secolului al XIV-lea de Petru I Mușat și fortificată în secolul al XV-lea de Ștefan cel Mare, cetatea face parte din sistemul de fortificații construit în Moldova, care aveau rolul de adăpost în luptele cu otomanii. Pentru construcție s-a folosit piatră extrasă din zone apropiate orașului. Inițial au existat 7 șanțuri de apărare, iar laturile construcției aveau 36 m, cele din sud și nord, respectiv 40 m cele din est și vest. Însă, în perioada lui Ștefan cel Mare, cetatea și-a modificat și suprafața, și sistemul de apărare, astfel încât să fie mai rezistentă. De-a lungul timpului a fost supusă mai multor asedii, iar în anul 1538 a fost ocupată de către sultanul Soliman Magnificul.

În perioada lui Vasile Lupu s-au înregistrat alte modificări, însă ulterior domnitorii moldoveni au ales să locuiască la Iaşi, pentru o lungă perioadă, iar vechea capitală şi cetatea ei au intrat treptat în decădere. Apoi, în anul 1675 a fost aproape distrusă din ordinul turcilor și transformată de orăşeni în carieră de piatră, zidurile fiind acoperite, de-a lungul anilor, cu moloz şi pământ. Începând cu 1895 au început lucrările de recuperare a ruinelor, iar din 1951 a avut parte de ample campanii arheologice.

…și prezent

În prezent, curțile interioare, zidurile și încăperile au fost restaurate, astfel încât să păstreze cât mai vie imaginea locuinței voievozilor moldoveni. Aflată la înălțimea de 70 m față de Lunca Sucevei, cetatea îți va oferi o minunată priveliște asupra orașului și a întregii văi, mai ales dacă ai prilejul să o vizitezi seara, pentru că accesul este permis până la ora 22:00. După ce treci podul, intri în curtea interioară și de acolo urmezi cursul încăperilor, dintre care nu trebuie să ratezi închisoarea, baia cu aburi, pivniţa sau capela. În unele încăperi vei constata că, odată ce ai pășit pragul, un senzor va porni fie o proiecție, fie o hologramă. Vei avea ocazia să afli mai multe detalii despre istoricul cetății, dar și informații despre alte cetăți din țară și din Republica Moldova, să îl urmărești pe Ștefan cel Mare în diverse discuții și ipostaze, să răsfoiești o carte digitală în care istoria îți va fi prezentată altfel decât până acum. Vei putea admira arme medievale, monede vechi și obiecte din perioada voievozilor, iar în unele încăperi sunt amenajate chiar și câteva scene din viața acestora.

Odată recondiționată și modernizată, Cetatea de Scaun a devenit un loc tot mai atractiv pentru turiști, iar autoritățile locale au făcut demersuri astfel încât să se desfășoare aici tot mai multe evenimente. De exemplu, în acest an a fost implementat un nou eveniment intitulat „Programul Ștefanian“, ce presupune o serie de evenimente, spectacole, proiecții de film ș.a.m.d., organizate în cadrul cetății în luna iunie. Astfel că la prima ediție a fost oficiată o slujbă religioasă în cadrul capelei, o noutate după mai bine de 350 de ani. Un alt exemplu este Festivalul de artă medievală Ștefan cel Mare, care în acest an se va încheia în data de 20 august. Turiștii pot admira în cadrul festivalului costume din epoca medievală, pot participa la diferite spectacole organizate de trupe din țară și străinătate, iar printre cele mai așteptate astfel de evenimente au fost reconstituirea încoronării domnitorilor Moldovei, învestirea Sfatului Domnesc, dar şi întoarcerea glorioasă de la război a domnitorului Ştefan cel Mare. De asemenea, la baza cetății sunt organizate spectacole cu făclii, jonglerii și steaguri, lupte cu săbii și topoare, iar ca turist poți participa și tu la unele activități. De menționat este faptul că în fiecare an, în luna august, are loc acest festival, iar surprizele pregătite de organizatori îi determină pe participanți să revină la tot mai multe ediții.

Aș vrea să revin la titlul articolului. Cred că, indiferent dacă ești un împătimit al istoriei, al noilor tehnologii ori un simplu turist curios care vrea să-și cunoască țara, cele prezentate mai sus, doar câteva dintre motive de altfel, te-au determinat să mergi în vizită la Cetatea de Scaun a Sucevei.

GALERIE FOTO

Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 16, 16-31 august 2017 – pag. 56-57

Cu o istorie veche și un prezent frumos mai ales după ce au intrat în Patrimoniul Mondial Unesco, morile de apă din localitatea Eftimie Murgu (fostă Rudăria) reprezintă un obiectiv turistic unic la noi în țară, dar și în sud-estul Europei. Situat pe Valea Almăjului, complexul mulinologic cuprinde astăzi 22 de mori cu ciutură, adică cu roată orizontală și cupe radicale, pe care rândașii le folosesc și le întrețin.

Pe râu la vale…

Rudărica este râul pe care, începând din anul 1770, au început să se construiască astfel de mori. În 1772 existau 8, iar din 1874 și până în 1910 au fost construite în total 51 de mori, însă inundațiile au distrus 28 dintre ele. În tot acest timp, țăranii din localitate au măcinat porumbul în aceste mori de lemn. Așa cum multe lucruri s-au schimbat în rău după 1989 în toată țara, așa și pe valea Rudăriei. Complexul a fost lăsat în paragină, iar ceea ce se prețuise atât de mult, încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, era în pericol să devină doar o pagină dintr-o carte de istorie. Însă, la începutul anilor 2000, specialiștii de la Muzeul Astra din Sibiu au accesat fonduri europene și au recondiționat morile, iar de atunci tot mai mulți turiști vizitează zona.

Am ajuns în Banatul Montan la începutul lunii iulie, însă nu am avut parte de o zi caniculară, ci de una ploioasă, care parcă știrbea din frumusețea peisajului. Odată ieșiți de pe drumul național, șoseaua care ducea spre morile de apă mai că te îndemna să faci cale întoarsă. Am ajuns la ieșirea din sat, acolo unde presupuneam că ar fi amplasate morile, însă am aflat că de fapt și în sat există astfel de construcții, dar am trecut pe lângă ele, pentru că nu exista niciun indicator care să ne îndrume spre ele. La marginea șoselei, lângă Moara Firiz, un domn ne-a anunțat că putem să mergem pe lângă râu, să vedem morile și la întoarcere vom intra să vedem cum funcționează mecanismul.

Mi-au atras atenția în mod deosebit Moara cu Tunel și Îndărătnica dintre Râuri, a cărei roată funcționează invers acelor de ceasornic. Despre prima se spune că, în urmă cu mult timp, pe vremea prinților și prințeselor, cineva a încuiat din greșeală în tunelul de la moara cu același nume niște capre și oi. După câteva zile cineva, trecând pe acolo, a auzit zbierăte de animale dinspre tunel. A mers să vadă ce se întâmplă. Când au ieșit de acolo, omul a băgat de seamă că animalele erau adăpate și sătule și de atunci s-ar zice că toată noaptea din tunel se aud cântece și strigăte de bucurie, dar nimeni nu a avut curajul să meargă după miezul nopții în acest loc fermecat, dar în același timp și înfricoșător.

Despre cea de a doua moară localnicii păstrează o poveste interesantă pe care o transmit neîncetat prin viu grai. Se spune că aici poți da timpul înapoi, ajutat de roata morii, însă nimeni nu știe când a început să fie spusă povestea celor doi tineri care s-au îndrăgostit. Fata venise la moară să macine grâul, băiatul cobora cu căruţa cu lemne. A fost dragoste la prima vedere, dar părinții lor nu i-au lăsat să se căsătorească deoarece fata era prea săracă pentru averea băiatului. Peste timp, bătrâni fiind, s-au reîntâlnit la moară. Au stat la povești și au plâns după tinerețea pierdută și iubirea neîmplinită. În noaptea aceea, spune legenda, pe râu a coborât Zâna Cea Bună care i-a întrebat de ce oftează și dacă vor să le îndeplinească o dorință. Bătrânii au spus că, dacă ar putea, ar da timpul înapoi, să fie din nou tineri, dar de data asta împreună. Se zice că Zâna a coborât pe firul apei, iar luna s-a ascuns după un versant, chiar în dreptul morii. Și, brusc, roata a început să macine în sens invers acelor de ceasornic. Bătrânii s-au uitat, mirați, iar dimineața, când s-au privit la prima lumină a zorilor, erau din nou tineri. Sătenii spun că, și acum, la Moara Îndărătnică dintre râuri poţi întineri numai dacă te duci acolo cu iubita sau iubitul, dacă ceea ce vă leagă e dragoste curată și dacă în noaptea aceea e lună plină şi ai norocul ca pe firul apei să coboare Zâna Cea Bună. Două istorioare frumoase și pline de optimism, care mențin vie tradiția zonei și la care bătrânii țin în mod deosebit.

Arhitectură și funcționalitate

De la Moara cu Tunel m-am întors la Moara Friz, acolo unde un grup de elevi deja urmăreau cum se obține mălaiul. Morile au la bază o arhitectură vernaculară tradițională, asemănătoare sistemului, cu roată orizontală și ax vertical. „Fiecare moară are 15-20 de asociați, ei macină conform unui tabel, dar dacă e nevoie de vreo reparație, tot ei contribuie cu bani sau muncă fizică. Fiecare macină pentru el, nu poate fi vorba să existe o persoană care să facă munca pentru toți și să primească ceva în schimb. Ne pare rău că nu este tot timpul cineva la o moară, însă la grupuri mari vine cineva să explice cum funcționează. Vrem să găsim o soluție la nivelul primăriei astfel încât măcar una să fie deschisă în fiecare zi, pentru că este păcat ca oamenii care vin de departe să plece dezamăgiți că nu văd cum funcționează“, a declarat Mihai Otiman, agentul agricol al Primăriei Eftimie Murgu.

La moară, copiii din grup erau fascinați de prin­cipiul de funcționare, gazda chiar îndemnându-i să guste mălaiul și să observe diferența față de cel grișat pe care îl consumă în mod normal acasă. Unii spuneau chiar că vor lua ca suvenir o plasă cu mălai. O altă întâmplare interesantă a fost atunci când unul dintre săteni, văzând o fetiță din grupul cu care am mers și care abia începea să vorbească, i-a sfătuit pe părinți să o ducă în spatele morii, acolo pe unde curge apa, pentru a respecta un obicei din zonă. Adică, ridicată deasupra apei, fetei i-a fost făcută urarea să aibă graiul așa de rapid cum curge apa și funcționează moara. Un alt obicei de când e lumea și care se menține an după an, făcând deliciul turiștilor.

Concluzia după ce am vizitat acest colț de țară? Morile de apă de la Rudăria trebuie neapărat vizitate, pentru că spun o poveste, mențin tradiția țăranilor și oferă mălai cu gust unic. Ar fi și câteva regrete: lipsa promovării și a drumurilor accesibile din comună, însă cu toate acestea vă îndemn să vizitați Banatul Montan pentru că veți găsi locuri, persoane și peisaje unice pe care le veți ține minte toată viața.

GALERIE FOTO

Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 15, 1-15 august 2017 – pag. 52-53