Web Banner Nuseed 300 x 100 px
update 28 Jan 2023

Producția din acvacultură ar putea crește cu 30.000 de tone pe an

La jumătatea lunii noiembrie, curtea Ministerului Agriculturii și-a deschis porțile pentru Târgul Pescăresc de Toamnă, prima inițiativă de acest fel organizată în București. Au fost prezenți producători din toată țara, iar volumul de vânzări a fost foarte mare.

România are resurse naturale suficiente pentru a transforma piscicultura într-un sector profitabil, iar reprezentanții autorităților competente susțin că în viitor strategia de dezvoltare pentru acest segment se va concentra în programe noi, care să aloce suficienți bani producătorilor de pește. Evenimentul a fost un prilej nu doar de comercializare și promovare, ci și de a spune concret cum văd pescarii viitorul acestei activități.

„Dezvoltarea acvaculturii maritime, o prioritate în noua strategie“

Mihael Cristian Leonov, secretar de stat MADR: „La solicitarea și inițiativa asociațiilor producătorilor de pește din Delta Dunării, ministrul Agriculturii a dat curs propunerii lor de a organiza acest târg pescăresc. Am reușit să aducem aici 23 de producători din Delta Dunării, din regiunea Mării Negre, dar și din zona de munte și din Iași. Avem în lucru o strategie de susținere a producătorilor de pește împreună cu Guvernul României și Banca Națională care trebuie pusă în aplicare până în 2027. Aceasta va dezvolta întreg sectorul pescăresc, în primul rând prin dezvoltarea acvaculturii maritime. Avem de gând să creștem producția de acvacultură din mare cu o cantitate considerabilă, de vreo 20-30.000 de tone pe an. Vor exista măsuri de susținere și pentru celelalte ramuri piscicole prin noile programe care vor urma prin AMPOPAM. Estimăm că mai bine de 10.000 de persoane au vizitat târgul pescăresc din curtea MADR. S-au consumat tone întregi de pește, producătorii au rămas fără stoc și s-au întors chiar și în Deltă ca să aducă produse. Producătorii au avut o vânzare foarte bună, iar vizitatorii târgului au apreciat șansa de a cumpăra produse proaspete și tradiționale specifice Deltei Dunării. Au fost preparate tot felul de borșuri, storceaguri, saramuri, zacuscă, midii, rapane, raci. A fost o întreagă varietate de preparate și produse din pește.“

„Consumul intern de caviar a crescut“

Marilena Maereanu, producător puieți de sturion și caviar: „Personal mi s-a părut o inițiativă lăudabilă și o organizare foarte bună. Pentru noi, producătorii, este un moment în care putem să ne prezentăm produsele și inițiativele pe care le avem. În plus, oamenii au aflat de la noi cum se obține caviarul, dar și ce putem face pentru a proteja sturionii din Dunăre. Eu am inițiat această afacere tocmai pentru a scădea presiunea de pe sturionii din Dunăre și din Marea Neagră și să nu se mai braconeze. Noi punem pe piață caviar și carne de sturion din acvacultură și, în plus, producem puiet de sturion și participăm la diverse programe de populare a Dunării. Din punctul meu de vedere, acvacultura trebuie să se facă respectând toate regulile care se impun într-o astfel de activitate. Ferma noastră piscicolă este certificată ecologic și producem și creștem peștii în condiții similare mediului lor natural. Din punctul meu de vedere caviarul din acvacultură este mai curat, mai sigur decât cel obținut de la peștii din sălbăticie pentru că știm toți că nivelul de poluare a apelor a crescut foarte mult. Calitativ nu există nicio diferență. Când am scos la început pe piață caviarul de acvacultură consumul era limitat. În decurs de cinci sau șase ani am promovat intens acest produs și am crescut procentul de vânzări de la 5-6% la 30% pe piața internă și diferența la export. Este un produs de lux, destul de scump, dar tot mai mulți români îl caută. Borcănelele de 20 de grame le-am vândut la târg cu 100 de lei.“

„România are un potențial foarte mare de dezvoltare a pisciculturii“

Filip Mastică, manager restaurant: „Suntem din Sfântu Gheorghe, unde se varsă Dunărea în Mare. Suntem cea mai mare familie de pescari de pește de mare, bunicul și tatăl meu au respectat această tradiție, iar eu mă consider un antreprenor care și-a dorit dintotdeauna să ducă peștele proaspăt către consumatorii din întreaga țară. Așa a apărut conceptul La calcan, cu peștele proaspăt prins de noi aproape în fiecare dimineață, adus în restaurantul nostru din Delta Dunării. Datorită acestui târg am reușit să facem un pas foarte important pentru noi, să ajungem pe piața din București. Vizitatorii au fost foarte receptivi, probabil și pentru că această nișă este foarte slab dezvoltată aici. Majoritatea peștelui comercializat în București este congelat. Calcanul, peștele pe care noi îl pescuim, nu are oase mici și poate fi pregătit în foarte multe feluri, fiert, prăjit, fript. Țara noastră are un potențial foarte mare de dezvoltare a pisciculturii. Din cunoștințele mele, România are doar 30 de pescadoare, în vreme ce Bulgaria are în jur de 160.“

„Acum sunt multe controale, pescari puțini și braconieri mulți“

Vasile Simion, primar comuna Ghindărești, județul Tulcea: „Peste 90% din populația localității noastre sunt ruși lipoveni. Marea majoritate suntem pescari de meserie, tradiția noastră este pescuitul și de aceea am venit aici. Tradiția trebuie păstrată, dar este necesar să se schimbe legile. Legile pe care pescarii trebuie să le respecte sunt foarte aspre și nu le dă posibilitatea să meargă înainte. Dacă vor rămâne aceste legi, pescarul care pescuiește pentru subzistență va dispărea. Înainte pescarul putea să desfacă peștele pescuit direct din barcă, iar acest lucru se practică și în alte țări. Însă, la noi, pescarii sunt acum obligați să predea peștele la anumite puncte de predare. Uneori până acolo trebuie să meargă foarte mult, dar dacă este prins că transportă pește i se face dosar penal. Cu asta nu voi fi de acord niciodată. De când cu noile legi ale pescuitului, mulți au devenit șomeri sau au plecat să facă muncile de sclavie ale celor din Occident. Familia poate să ducă un trai decent din pescuit. La un moment dat noi, în Ghindărești, am avut 200 de bărci, asta însemna că 400 de familii trăiau din pescuit. Acum mai avem doar 11 bărci. Trebuie spus foarte clar: nu pescarii distrug piscicultura și biodiversitatea apelor, ci braconierii care pescuiesc cu curent. Pescarul proteja această avuție din care câștiga, nu avea de ce să o distrugă. Acum sunt multe controale, pescari puțini și braconieri mulți. Când erau pescari pe ape braconierii nu aveau ce căuta acolo. Erau încolțiți de pescari și goniți. În România pescuitul cu scule monofilament este interzis, iar la noi în Ghindărești acestea erau folosite doar pentru pescuitul scrumbiei. Ne uităm la vecinii noștri din aval și din amonte, la ucrainieni și la bulgari, care nu au astfel de restricții. Se pune prin această lege problema reproducerii peștilor. Din experiența noastră, a pescarilor, vă spunem că peștele care este la vârsta optimă de reproducție distruge practic aceste scule. Doar peștele sezonier este pescuit astfel, respectiv scrumbia.“


  • „Avem în lucru o strategie de susținere a producătorilor de pește care va dezvolta întreg sectorul pescăresc, în primul rând prin dezvoltarea acvaculturii maritime.“ – Mihael Cristian Leonov
  • „Este important să nu încurajăm consumul de caviar obținut de la sturionii sălbatici și să îl alegem pe cel obținut din acvacultură tocmai pentru a scădea presiunea de pe sturionii din Dunăre și din Marea Neagră.“ – Marilena Maereanu
  • „Avem potențial de dezvoltare. Din cunoștințele mele, România are doar 30 de pescadoare, în vreme ce Bulgaria are în jur de 160.“ – Filip Mastică
  • „Tradiția trebuie păstrată, dar este necesar să se schimbe legile. Dacă vor rămâne aceste legi, pescarul care pescuiește pentru subzistență va dispărea.“ – Vasile Simion

Laura ZMARANDA

  • Publicat în Pescuit

Locul ideal pentru o vacanță cu atracții turistice inedite

Corabia, județul Olt

O veche legendă spune că întemeierea acestui oraș este legată de existența drumului de transhumanță a oierilor ce veneau de la munte în timpul iernii, pentru adăpostirea turmelor în lunca Dunării. Într-o toamnă, oierii ar fi descoperit fragmente dintr-o corabie ce lovise resturile unui pilon al podului lui Constantin cel Mare, naufragiind apoi în grindurile locuite de niște ciobani. Aceștia ar fi adunat resturile din corabie pentru a le folosi la construirea unor adăposturi ce s-au înmulțit ulterior. Și așa a luat naștere așezarea ce poartă numele Corabia.

Biserica „Sfânta Treime“ a fost construită sub îndrumarea inginerului Anghel Saligny

O adevărată bijuterie arhitecturală, biserica „Sfânta Treime“ din Corabia, județul Olt, este apreciată ca fiind a doua dintre bisericile de mir din Oltenia, ca dimensiune, după „Madona Dudu“ din Craiova, și cea mai mare din județul Olt. Construcția impunătoare a fost ridicată, între anii 1895-1907, pe locul în care în urmă cu 100 de ani era o mlaștină, sub îndrumarea cunoscutului inginer Anghel Saligny. Monument istoric, biserica „Sfânta Treime“ are șase turle, toate octogonale: turla mare, Pantocrator, pe naos, trei turle secundare și un turn-clopotniță. Clopotnița se află în turnul din mijloc de la frontonul lăcașului, iar deasupra pronaosului este instalat un orologiu care nu mai funcționează de la evenimentele din decembrie 1989. De atunci, orologiul este blocat la ora 7:15. În vremea Primului Război Mondial, construcția a fost afectată destul de mult deoarece a fost văduvită de cele două mari clopote pe care le avusese, iar în 1918 autoritățile militare străine au ridicat și acoperișul de aramă al bisericii, fără cel de pe turle, ceea ce a dus la stricăciuni la nivelul zidăriei și al picturilor din interior. Biserica a fost afectată și de cutremurele din anii 1940 și 1977, dar de fiecare dată s-au executat lucrări de reparații și consolidare. În timpul reparațiilor după cutremurul din 1977 a fost introdusă și încălzirea centrală și s-a restaurat pictura. Catedrala atrage prin stilul arhitectonic impunător și prin pictura în stil renascentist executată de artiștii C. Pascali și N. Grimani din București. De asemenea, tâmplăria din stejar a fost sculptată de marele meșter ceh, Iosif Obdersalek, acesta realizând copii fidele ale sculpturilor de la Biserica Amzei din București. Tot meșterul ceh a realizat și stranele ale căror proiecte se păstrează în arhiva Parohiei.

Muzeul de Arheologie și Etnografie

Un alt obiectiv turistic ce merită vizitat este și Muzeul de Arheologie și Etnografie din Corabia. Muzeul a fost înființat în anul 1951 și are un profil mixt: istorie, etnografie, științele naturii. Clădirea este monument istoric și a fost construită în 1907. Muzeul are o expoziție structurată pe două sectoare: artă populară și istorie veche, colecțiile conținând piese arheologice, arme, unelte, ustensile casnice, podoabe, ceramică, numismatică, statuete din bronz și marmură, monumente funerare, piese de arhitectură, piese epigrafice de o calitate remarcabilă, tezaure bizantine. Acestora li se adaugă și piese de științe ale naturii, paleontologie, de floră și de faună prin zonă. Totodată, în muzeu se poate admira și o colecție selectivă de etnografie și artă populară, cuprinzând unelte și ustensile legate de agricultură, pescuit, creșterea animalelor, tradiții, piese de port popular.

Ofertă bogată și pentru pasionații de pescuit și vânătoare

Pe lângă lăcașurile de cult și descoperirile arheologice, în Corabia mai sunt și alte atracții deloc de neglijat. De pildă, cei pasionați de pescuit și vânătoare se pot bucura de fondurile cinegetice bogate ale Dunării. De altfel, aici sunt și asociații de vânătoare și pescuit ce se pot contacta de către cei interesați: Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Olt, Asociația Pescarilor Industriali Olt, Corabia, Asociația Grupul Local al Pescarilor Olteni, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi, Olt, Corabia.

Plajă cu nisip fin

Cei care doresc să se relaxeze la plajă se pot bucura de plaja amenajată pe faleza Dunării din Corabia, o adevărată concurență pentru nisipurile de pe litoralul românesc. În urmă cu câțiva ani, doi antreprenori din Corabia au concesionat o zonă a Falezei Dunării de la primărie, unde au amenajat această plajă cu nisip, umbreluțe, șezlonguri. Antreprenorii au adus nisip cu camioanele, iar acum locuitorii și cei care vizitează Corabia se pot bucura de o zonă de agrement ce pune în valoare frumusețea naturală a zonei.

Portul Turistic, locul unde se pot andoca ambarcațiuni

Un alt obiectiv turistic interesant este Portul Turistic Corabia, realizat cu fonduri europene și finalizat la sfârșitul anului 2016. Potrivit unei hotărâri luate de Consiliul Local, posesorii de ambarcațiuni își pot andoca ambarcațiunile contra unei taxe percepute în funcție de categoria ambarcațiunii și de perioada pentru care aceasta staționează în port. Autoritățile speră că apariția Portului Turistic va genera și dezvoltarea activităților turistice în oraș. Proiectul „Port Turistic și de agrement în zona Cap Amonte Port Corabia“ a avut o valoare totală de 15.397.286,21 de lei, din care finanțarea nerambursabilă a fost de 7.268.930,04 lei, restul sumei fiind suportată de Consiliul Județean Olt.

Simona-Nicole DAVID

  • Publicat în Turism

Proiecte sprijinite prin FLAG: Grădinița nr. 1 din Corabia, un model de urmat

Cea mai importantă investiție este în viitor, adică în educația copiilor. Căci viitorul oricărei națiuni depinde de gradul de educație a celor care cresc acum. Dar pentru ca acești copii, viitori adulți, să se dezvolte în bune condiții au nevoie să fie îndrumați de educatori și dascăli, care joacă un rol important alături de familie. Un model ce ar putea fi urmat este o unitate de învățământ din Corabia, județul Olt. Datorită proiectelor sprijinite de FLAG Olt, Școala Gimnazială „Mihai Eminescu“ din Corabia a reușit să acceseze fonduri pentru a investi în educația copiilor, o parte a proiectului fiind dedicată Grădiniței nr.1 din Corabia.

În toamna anului trecut, după vacanța mai mult sau mai puțin forțată, impusă ca una dintre măsurile de prevenire a infecțiilor cu COVID-19, micuții s-au reîntors într-o grădiniță total schimbată. Surprinși plăcut, micii exploratori au început să descopere misterele din adâncurile apelor. Au început prin a pescui și a învăța despre speciile de pești. Curioși, încântați și dornici să povestească despre minunățiile pe care le au în grădiniță, copiii se străduiesc să-și arate măiestria în arta pescuitului. Unii dintre ei merg mai departe și prepară peștele într-o bucătărie în miniatură, dar utilată complet. Au și chiuvetă! Trebuie să înțeleagă de mici că spălatul – fie că sunt mâinile, peștele etc. – este la fel de important ca acele cuvinte esențiale: „bună ziua“, „mulțumesc“, „te rog“ etc. Aceste cuvinte sunt primele detalii observate de oricine calcă pragul grădiniței cu orar prelungit.

Activități și jocuri de rol, pentru o viață de adult responsabil

Dar, pe lângă minunățiile ce îi atrag ca un magnet, activitățile și jocurile de rol îi învață pe copii inclusiv lucrul în echipă și cum să comunice eficient. Se știe cât de importante sunt acestea având în vedere că, în orice organizație, cel mai important capital este cel uman. Iar atunci când viitorii specialiști, antreprenori sau, de ce nu, chiar îndrumători pentru alte generații sunt formați încă de mici și, apoi, motivați să rămână în țară, putem spera că România va rămâne pe mâini bune și după ce noi nu vom mai fi pe aici... „Prin implementarea proiectului Exploratori în lumea apelor urmărim cunoașterea, dezvoltarea și formarea de deprinderi, abillități și atitudini față de specificul pescăresc local încă de la vârste fragede“, explică Ana-Maria Colac, manager de proiect. Obiectivele specifice ale proiectului sunt: dezvoltarea capacității de cunoaștere și înțelegere a mediului acvatic, formarea unei atitudini responsabile cu privire la consumul de produse piscicole pentru o alimentație sănătoasă, cunoașterea surselor de poluare a apelor; formarea unei atitudini responsabile pentru ocrotirea mediului înconjurător, a florei și a faunei Dunării, formarea de deprinderi și abilități necesare înțelegerii activității de pescuit, inițierea copiilor de la vârste fragede în meșteșugul pescăritului, promovarea potențialului turistic în zona danubiană Corabia, județul Olt.

Viitorul trebuie construit pe o temelie solidă, rezistentă la „cutremure“

Micii exploratori sunt pasionați nu doar de pescuit, care până la urmă pare a fi un hobby..., ci și de construit. Căci extrem de atrăgătoare sunt și piesele ce îi ajută să construiască de la mici vaporașe până la castele, precum și jocurile de puzzle care au rolul de a le stimula inteligența și creativitatea. „Cel mai mult le place să se joace, evident, și de aceea avem multe activități care să-i atragă și să îi țină curioși, să nu se plictisească“, spune Emilia-Maria Milea, educator în cadrul Grădiniței cu program prelungit nr. 1, Corabia.

Pentru antreprenorii de mâine este foarte important că învață de la 3-4 ani să folosească și... casa de marcat. Chiar dacă sunt prea mici pentru a înțelege noțiunea de evaziune fiscală, faptul că trebuie să dea bon fiscal celor care cumpără îi învață să fie corecți. Un astfel de proiect ar putea fi un model de urmat și pentru alte instituții de învățământ preșcolar, elementul declanșator al unui proiect de acest tip fiind derivat din curiozitatea copiilor, dornici să învețe lucruri noi. În acest caz, proiectul se justifică prin curiozitatea copiilor fascinați de lumea apelor și a animalelor subacvatice, micuții dorind să cunoască totul despre aceste viețuitoare: modul de viață, hrana și importanța lor pentru om. „Astfel, am creat situații de învățare relevante, care să le ofere posibilitatea de a explora și de a înțelege întreaga lume subacvatică în toată complexitatea sa. În cadrul activităților propuse, ne dorim să formăm la copii, începând de la vârsta de 3 ani, comportamente, atitudini, aptitudini, dezirabile la preșcolari, cu ajutorul jocurilor, povestirilor, convorbirilor, dialogurilor etc. și prin organizarea adecvată a ambientului educativ, pentru rezultate cât mai optime”, se arată în proiectul care a făcut posibile toate acestea.

De ce pescuit?

Pescuitul este una dintre cele mai vechi ocupații și, în prezent, reprezintă o activitate economică destul de importantă desfășurată în principal în comunitățile predominant rurale. Dincolo de nivelul local al acestei activități de bază, pescuitul este o activitate economică importantă, cu valențe comerciale. Datorită specificității zonale, una dintre ocupațiile de bază ale locuitorilor a fost pescuitul care, și în acest moment, se mai practică prin metode tradiționale. De aceea, este necesar să se acorde o atenție sporită activității de pescuit, să fie făcută cunoscută și promovată în educația copiilor de la vârste cât mai fragede. Prin acest proiect se mai urmărește și aducerea la un loc a copiilor, părinților, cadrelor didactice și a profesioniștilor din domeniul pescuitului și acvaculturii pentru a-i ajuta pe preșcolari să dobândească informații utile și interesante despre acest sector și despre impactul activităților acestuia asupra comunității locale. Mai mult, scopul proiectului este de a forma la copii atitudini responsabile față de mediul în care trăiesc – Lunca Dunării, Zona Corabia. De asemenea, participanții la proiect vor conștientiza că, pentru a trăi sănătos, trebuie să dezvolte o atitudine responsabilă cu privire la obiceiurile alimentare sănătoase și să se gândească la modul în care vor aplica în viitor aceste cunoștințe noi. Aceștia trebuie să cunoască beneficiile produselor piscicole durabile pentru o viață sănătoasă. „Punându-i în contact cu lumea pescarilor din zona Corabia, avem speranța că, peste ani, își vor alege și practica această meserie și vor fi pioni principali ai unei viitoare dezvoltări economice-zonale durabile. Considerăm necesară formarea la copii încă de la vârste fragede a unor comportamente și atitudini față de turism, de promovare a acestuia, precum și a potențialului zonei noastre danubiene, utile activității economice și turistice viitoare a orașului. Dacă cei mici vor învăța să admire frumusețile apelor, susurul Dunării, ei vor deveni prietenii și protectorii naturii, precum și mari admiratori ai acestora, manifestând nemărginită afecțiune față de ele”, se mai arată în justificarea proiectului sprijinit de FLAG Corabia. 

Indirect, proiectul se adresează întregii comunități

Grupul țintă al proiectului este format din 40 de preșcolari care, la sfârșitul proiectului, vor deprinde, cunoaște, promova și valorifica specificul pescăresc local și tradițiile pescărești locale. Grupul țintă indirect este format și din părinții preșcolarilor și comunitatea locală. Pentru realizarea obiectivelor propuse prin proiect a fost nevoie de anumite dotări, dintre care amintim: săli de grupă (table interactive, laptopuri, covoare, birouri și scaune, mobilier sală de grupă, dulapuri, dulapuri cu pătuțuri stivuibile, ustensile pentru colorat, pictat, modelat, lipit, microscoape, secțiuni și mulaje pește, panouri luminoase), săli pentru desfășurarea jocurilor educative (covor, tablă magnetică, covor educativ, decoruri motricitate, fotolii copii, corpuri mobilă și bibliotecă, diverse jocuri de puzzle ce reconstituie lumea acvatică, jocuri de construcție de diverse forme, cărți de povești și atlase, piese mozaic diverse forme, cutii depozitare, jocuri de pescuit, glob pământesc, nisip kinetic, tăvi pentru explorare, măsuțe de joacă cu apă și nisip), un hol (vestiare și panouri de plută pentru afișarea activităților desfășurate în cadrul proiectului), o bucătărie dotată cu aragaz, grill electric, două hote, ustensile de bucătărie, vase pentru prepararea preparatelor din pește, o curte grădiniță cu aparate specifice (complexuri de joacă din lemn pentru copii), binocluri și telescoape etc.

Cum a apărut Corabia...

Înființarea orașului Corabia s-a datorat unor necesități strict economice, potrivit site-ului corabia.ro. Chiar în primul demers oficial făcut în această direcție (petiția celor 37 de comercianți din Caracal, din 24 iunie/6 iulie 1859, adresată domnitorului) se susținea că realizarea acestui proiect avea la bază dificultățile întâmpinate de comerțul districtului, cauzate de îngrădirile exercitate de unul dintre marii proprietari funciari ai județului, Gh. Bibescu, proprietar al schelei de la Islaz, acolo unde produsele agricole erau îmbarcate pe vasele care circulau pe Dunăre. Petiționarii propuneau poziția mult mai avantajoasă a satului Corabia, proprietate a Mănăstirii Bistrița, și cereau aprobarea de a se forma în acel lor un oraș liber, cu port, unde să se răscumpere 1.000 de pogoane pe care se vor construi viitoarele case. La propunerea petiţionarilor, ca viitorul oraş să poarte numele de Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Unirii a răspuns cu o contra-propunere de o adâncă semnificaţie patriotică: Se aprobă, cu denumirea însă de Mircea, în memoria unui domnitor de a cărui faptă istoria română este plină. Iar numele nostru îl vom da cu plăcere cînd evenimentele ne va da prilejul de a dovedi simţul nostru de român şi de conştiinţa virtuţilor româneşti. După îndelungi demersuri visul comercianţilor romăneţeni se împlineşte în anul 1871, când Principele Carol promulga Legea fondării oraşului Corabia în 30 noiembrie/11 decembrie, după ce a trecut prin cele două camere: pe 9 noiembrie a fost votată în Adunarea Deputaţilor, iar în Senat pe 23 a aceleiaşi luni. Legea acorda o suprafaţă de 500 de pogoane, împărţite în trei secţiuni, şi care urmau să fie vândute în loturi mici, terenurile de utilitate publică fiind date fără nicio plată. De asemenea, statul îşi rezerva pe malul Dunării o întindere de 40 stânjeni în lăţime pentru construirea cheiurilor şi a celorlalte anexe ale viitorului port.

Simona-Nicole David

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Piața de pește de la Zimnicea, un proiect care contribuie la dezvoltarea zonei

Grupurile de acțiune locală pentru pescuit au un rol important în dezvoltarea locală a zonelor pescărești din România. Proiectele implementate cu bani europeni nu sunt puține, iar beneficiile s-au observat imediat de la inaugurarea acestora. De exemplu, în județul Teleorman, prin intermediul FLAG-ul Dunărea de Sud a fost inaugurată o piață de pește modernă, unde pescarii pot comercializa marfa în condiții optime, iar consumatorii pot achiziționa pește proaspăt după preferințe și buget.

Investiție cu bani europeni

Construcția pieței a fost posibilă cu finanțare nerambursabilă, 200.000 euro, prin Programul Operațional pentru Pescuit 2007-2013. Primăria orașului Zimnicea a început lucrările în anul 2014, iar inaugurarea a avut loc în decembrie 2015.

„În această locație era o structură de bloc care nu era folosită și de aceea am luat decizia de a construi piața aici. Este o realizare a orașului și m-am bucurat că am avut sprijin din partea FLAG-ului Dunărea de Sud și astfel am obținut banii necesari. Ne bucurăm că am putut finaliza acest proiect pentru că aduce multiple avantaje atât locuitorilor orașului Zimnicea cât și cetățenilor din comunele și orașele învecinate. Cei care se ocupă cu pescuitul pe Dunăre, râuri și bălțile din jur au acum posibilitatea de a comercializa peștele în condiții optime, iar cumpărătorii au de unde alege pentru că există și varietate, iar marfa este întotdeauna proaspătă“, a punctat primarul orașului Zimnicea, domnul Petre Pârvu.

Piața are suprafața de 305 metri, 16 mese, 5 acvarii, 2 mașini de făcut gheață, 3 camere frigorifice pentru depozitarea peștelui și una pentru depozitarea deșeurilor, cărucioare pentru cărat lăzile cu pește, cântare speciale, chiuvete de inox, deci toate dotările unei spațiu optim de comercializare a peștelui. Construcția pieței și utilarea acesteia nu ar fi fost posibilă într-un timp atât de scurt fără fondurile europene, după cum spune primarul orașului, poate în 6-7 ani să fi fost posibilă o asemenea investiție cu bani din bugetul local.

În piață pot comercializa pește toți cetățenii care au documente și pot pescui legal în Dunăre, râuri sau bălți și bineînțeles cei care au și afaceri în acest sens. Aceștia plătesc o taxă, își expun peștele, iar vânzarea acestuia are loc în condiții igienice.

Promovare cu ajutorul Facebook-ului

Până la inaugurarea pieței, comercializarea avea loc într-un mod haotic, mai spune primarul, însă acum locuitorii orașului sunt mulțumiți de modul în care își pot achiziționa pește. În sprijinul lor vine și administratorul pieței care, în momentul în care comercianții vin cu marfa, postează pe pagina de Facebook cantitățile și speciile de pește, astfel că cei interesați pot face comenzi, iar când pleacă de la serviciu trec prin piață și ridică marfa dorită, fără a avea vreo îndoială că nu mai găsesc la acea oră ceea ce își doresc să achiziționeze.

Unul dintre comercianții care vine zilnic la piața de pește de la Zimnicea este Camelia Dumbravă, o doamnă care provine dintr-o familie în care pescuitul și comercializarea peștelui are o tradiție de mai bine de 30 de ani. De 10 ani este implicată direct în această activitate, are o societate de comercializare și se declară mulțumită de modul în care își poate vinde marfa în acest moment. „De când s-a deschis piața totul merge foarte bine. Înainte comercializam pe unde puteam, chiar și pe mese în piața centrală a orașului. În general avem peste 10 feluri de pește pe masă spre vânzare, din Dunăre sau din bălți, dar colaborăm și cu diverse ferme piscicole. Avem în general scrumbie, macrou și șprot afumat, hamsie sărată, oblete, novac, crap, somn, scobar, știucă, șalău, caras, deci varietate pentru toate buzunarele și toți clienții“, a punctat Camelia Dumbravă.