Dezvoltarea creșterii animalelor în concordanță cu progresul științific și cu cerințele crescânde ale economiei naționale se sprijină, în primul rând, pe găsirea unor soluții nutriționale, precum și pe tehnologia de obținere a furajelor. În general, lipsa resurselor de hrană pentru animale a mobilizat cercetătorii din domeniul nutriției animale pentru a căuta posibilități de depășire a acestei crize nutriționale.

Astăzi, mai mult ca oricând, omenirea se confruntă cu provocări fără precedent în ceea ce privește mediul și clima, iar cumulate acestea reprezintă o amenințare la adresa bunăstării noastre. Creșterea populației globului, nevoia acerbă de a asigura proteina de origine animală accentuează competiția dintre oameni și animale privind resursele de hrană. Astfel, hrănirea animalelor constituie o componentă critică în lanțul alimentar.

Sectorul creșterii animalelor se luptă pentru a atinge durabilitatea, confruntându-se cu multiple provocări, printre care și asigurarea de noi resurse furajere pentru a oferi consumatorilor produse echilibrate și bogate în elemente nutritive benefice sănătății omului. Totodată, găsirea de soluții alternative pentru hrana animalelor monogastrice (suine și păsări) trebuie luate în considerare. Prin urmare, utilizarea unor resurse furajere neconvenționale fie ca înlocuitor, fie ca supliment în hrana animală este discutată în cadrul proiectului de cercetare ADER 8.1.7 (2023-2026), finanțat de MADR.

În acest context, în vederea valorificării eficiente a unor resurse furajere neconvenționale (NCFR) precum turte de cânepă, turte de dovleac și turte de in (rezultate în urma procesului de presare la rece), au fost atent analizate și caracterizate din punct de vedere nutrițional.

Semințele de cânepă (Cannabis sativa L. Crantz) sunt o sursă valoroasă de proteine (25-36%), acizi grași polinesaturați (75-80%), fibre alimentare (4%) și compuși fenolici. Proteina din cânepă conţine toţi cei 21 de aminoacizi cunoscuţi, inclusiv cei 8 aminoacizi esenţiali pe care organismul uman adult nu îi poate sintetiza (leucina, lizina, metionina, fenilalanina, triptofanul, valina şi treonina). Hidroliza proteinelor din semințele de cânepă de către enzime, cum ar fi pepsina, pancreatina, tripsina și proteazele, duce la eliberarea de peptide bioactive cu proprietăți antihipertensive, antioxidante, antiproliferative și antiinflamatorii. Turtele de cânepă au o valoare nutrițională, egală cu semințele de rapiță, motiv pentru care pot fi utilizate eficient ca ingredient furajer în hrana animalelor.

Dovleacul (Cucurbita spp.), una dintre cele mai importante culturi de legume, se caracterizează printr-un conținut caloric scăzut, concentrații ridicate de β-caroten (precursor al vitaminei A) și proprietăți antioxidante puternice generate de prezența compușilor bioactivi. Turtele de dovleac sunt valoroase din punct de vedere chimic și nutrițional datorită cantității mari de fibre (poate contribui la îmbunătățirea procesului de digestie), proteine brute, acizi grași, minerale, antioxidanți (rol în protejarea celulelor împotriva deteriorării oxidative) și energie.

Inul (Linum usitatissimum L.) este o sursă importantă de acizi grași polinesaturați (PUFA). În urma extracției componentei benefice (uleiul), produsul secundar denumit turte prezintă un conținut ridicat de proteine (29-36%), acizi grași n-3 sub formă de acid alfa-linolenic (ALA), pectine care prin înmuiere formează un mucilagiu cu efect calmant și protector la nivel de mucoasă gastrică, având, astfel, un rol semnificativ pentru animalele aflate în convalescență, mai ales la cele tinere, unde tulburările digestive sunt mai pronunțate (purceii în primele zile după înțărcare).

Studii anterioare au investigat posibilitățile de includere a anumitor turte din semințe de oleaginoase în hrana animală ca oportunitate majoră pentru dezvoltarea unei economii circulare, îmbunătățind sustenabilitatea economică și de mediu.

Caracterizare nutrițională

Analiza chimică brută efectuată în cadrul INCDBNA-IBNA Balotești la cele 3 surse de turte de semințe oleaginoase (Tabel) a confirmat faptul că turtele de dovleac au un conținut proteic ridicat (41,16%), urmat de turtele de cânepă (35,57%), respectiv turtele de in (29,46%). În ceea ce privește valoarea energetică calculată la suine, turtele de in și dovleac au valori apropiate ale EM (3.392,81, respectiv 3.319,18 kcal/kg), față de păsări, unde EM înregistrată a fost apropiată în cazul turtelor de in și cânepă (2.763 și 2.706,52 kcal/kg).

Ca atare, rezultatele obținute au fost realizate în cadrul proiectului ADER 817, care își propune identificarea de noi posibilități de valorificare a unor resurse furajere neconvenționale în prezența unor noi produse probiotice, utilizând tehnici moderne de obținere a acestora în vederea creșterii biodisponibilității nutrienților din furajele animalelor monogastrice (suine și păsări).

Tabel. Compoziția chimică proximală și valoarea nutritive

utilizarea furajelor tabel

Foto. Subproduse analizate (original: Conducător de proiect – IBNA Balotești)

Dr. ing. Mihaela DUMITRU,

Dr. ing. Nicoleta LEFTER

Email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Dovleacul sau bostanul este o legumă ușor de crescut din semințe. Acesta crește cel mai bine în soluri organice bogate, cu umiditate medie, fertile, bine drenate și cu soare din plin. Semințele pot fi plantate în aer liber, atunci când temperatura solului s-a ridicat la cel puțin 18,5°C, de obicei în jurul ultimului îngheț de primăvară. Este indicată plantarea a mai multor semințe împreună pe fiecare rând de plantare, pentru o dezvoltare a fiecărei legume în parte.

Mana dovleacului (Pseudoperonospora cubensis)

Boala se manifestă pe frunze. Pe acestea apar pete la început de culoare verde-gălbuie, apoi galbene, iar apoi devin brune deschis. În dreptul petelor se formează un puf cenușiu-violaceu, alcătuit din organele de înmulțire asexuată a ciupercii.

Boala atacă aproape toate frunzele plantelor, începând cu cele de la bază. Frunzele se usucă, devin sfărâmicioase și cad. Infecția apare în prezența picăturii de apă pe frunze la temperaturi cuprinse între 16-22°C. Transmiterea ciupercii se face prin apa de ploaie sau apa de irigație, iar de la an la an transmiterea ciupercii se realizează prin sporii prezenți chiar în resturile vegetale.

Făinarea la dovleac (Sphaeroteca fuliginea)

Și această boală apare numai pe frunze, pe ambele fețe sub forma unor colonii albe, de miceliu, care pot cuprinde tot limbul. Ciuperca este avantajată de temperaturi de peste 24°C și o umiditate a aerului de 70% și este răspândită în perioada de vegetație prin spori aduși de vânt, de apă sau insecte.

Antracgnoza la dovleac (Colletotrichum lagenarium)

Această boală este produsă de ciuperca Coletotrichum lagenarium, care atacă fructele, tulpina și frunzele dovleacului. Așadar, pe frunze apar pete cafenii care se măresc și frunza se distruge. Pe partea inferioară se face un mucegai roșiatic, iar frunzele atacate prezintă aceleași simptome. Petele respective au bacterii care provoacă în final putrezirea fructelor. În perioada de vegetație boala se răspândește cu ajutorul stropilor de apă, a vântului și a insectelor, iar de la un an la altul se transmite prin resturile vegetale sau prin sămânța infectată.

Pătarea unghiulară a frunzelor (Pseudomonas syringae pv. Lachrymans.)

Această boală produce pagube și la dovleci în seră, și la dovleci în câmp. Semnalele sunt mai vizibile la cele de seră. Primele simptome apar pe frunzele cotiledonate, sub forma unor pete mici, cu aspect uleios la început, apoi brune. Frunzele apar perforate din cauza țesutului uscat al frunzei care se deteriorează și se rupe. Pe fructe, petele sunt mai mici, ușor denivelate. Bacteria se localizează în tegument și în acest mod și semințele sunt infectate. În sere poate să apară și tipul de infecție sistematică, prin tulpină până la fruct. La acești dovleci, țesutul vascular este îngălbenit, iar fructele se înmoaie și pot prezenta exudat bacterian pe suprafață.

Bacteria se transmite cel mai des prin semințe infectate. Resturile vegetale nedescompuse prezintă, de asemenea, o sursă de infecție, dar și picăturile de apă care ajută la diseminarea bacteriei în cultură. Pot apărea în culturile irigate și în condiții de precipitații frecvente în câmp. Bacteria necesită temperaturi ridicate de 25-2°C, temperatura minimă fiind în jur de 0 grade, iar maxima de circa 35°C.

Prevenirea și combaterea bacteriei se poate realiza prin rotația culturilor (cel puțin un an) și descompunerea cât mai bună a resturilor vegetale.

Putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea)

Atacul cu putregai cenușiu se manifestă în sere, solarii, iar în anii cu precipitații abundente și în câmp. Simptomul cel mai frecvent la infestarea cu putregaiul cenușiu este ofilirea bruscă a tulpinilor și frunzelor tinere. Pe fructe atacul se prezintă sub forma unor pete adâncite, umede, de culoare brună, de forme și mărimi neregulate. În condiții de umiditate ridicată pe suprafața petelor se dezvoltă un puf cenușiu. Atacul ciupercii este favorizat de umiditatea ridicată (peste 95% mai multe zile la rând), lipsa aerisirii, nebulozitatea persistentă, fertilizarea și udarea.

Ofilirea bacteriană a cucurbitaceelor (Erwinia tracheiphila)

Ofilirea bacteriană a cucurbitaceelor atacă, frunzele se ofilesc, iar apoi atacă și tulpina, iar planta se usucă. În cultură, transmiterea bolii se realizează prin intermediul Gândacului dungat (Acalymma vittata) și al gândacului pătat (Diabrotica undecimpunctata), iar de la un an la altul prin intermediul resturilor vegetale.

Dăunătorii la cultura de dovleac

Păianjenul roșu comun (acarian) (Tetranycus urticae)

Prezența păianjenului roșu este anunțată de petele mici de culoare albă de pe frunze și a unei pânze de păianjen țesute în jurul plantei sau a anumitor părți ale plantei. Frunzele se înălbesc din cauza leziunilor multiple. Planta este în totalitate acoperită cu o pânză de păianjen, iar pe extremitățile frunzelor și ale mugurilor de floare se acumulează o masă de trupuri mișcătoare. Frunzele atacate au pete de culoare gălbui, se usucă și cad.

Tripsul tutunului (Trips tabaci)

Femela tripsului tutunului depune ouăle în țesuturile frunzelor și ale florilor. La 3-5 zile de dezvoltare embrionară apar larvele, care, timp de 8-10 zile de viață pe suprafața frunzei, năpârlesc de patru ori. Larvele pătrund în sol, unde peste 4-5 zile se transformă în insecte adulte aripate.

Păduchele verde (Myzodes persicae)

Păduchii formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor și se hrănesc prin sugerea sevei plantelor. Frunzele se necrozează și se răsucesc. Plantele atacate suferă și producția scade.

Anca LĂPUȘNEANU

Chiar dacă pare că toamna pare mai lipsită de viață, cu flori din ce în ce mai puține și culori arămii care predomină în întreg peisajul, există, totuși, soluții prin care putem crea aranjamente care să înveselească orice încăpere. Nu avem nevoie de flori scumpe ori de plante decorative greu de procurat, ci doar de câteva pe care le găsim chiar și în piață, cum ar fi florile de sezon ori un dovleac.

Mai întâi trebuie ales un dovleac care să stea drept pe suprafață plană, deci să poată susține și aranjamentul într-o poziție corectă. Avem nevoie de un burete special pentru aranjamente florale, un cuțit, o foarfecă specială pentru plante, agrafe de birou sau sârmă și flori.

Începem prin a tăia capacul dovleacului cu cuțitul, pe care ulterior îl putem refolosi în aranjamentul final. Apoi scobim dovleacul, scoatem tot miezul și putem adăuga o folie de plastic sau o pungă în interior. Între timp tăiem buretele astfel încât să ocupe interiorul dovleacului și îl îmbibăm cu apă, după care îl așezăm în folia de plastic.

În ceea ce privește frunzele, putem alege frunze în diverse mărimi, culori și forme pentru a acoperi marginile buretelui. Veți observa că frunzele pot fi introduse cu ușurință în buretele umed și puteți adăuga câte doriți. În cazul aranjamentului nostru am folosit în principal frunzele arborelui cu lalea, dar și iederă verde și alte frunze încă verzi.

Continuăm cu aranjarea florilor, în cazul nostru mai întâi am ales daliile de diverse culori, pe care le-am scurtat cu forfeca și le-am lăsat mărimea dorită, apoi au urmat ultimii trandafiri din grădină pe care i-am pus în centrul aranjamentului și am adăugat crenguțe mov de Callicarpa bodinieri. Uniformitatea aranjamentului poate fi dată cu ușurință de imaginația fiecăruia; ca un mic sfat, ar fi bine ca lungimea florilor să nu fie egală și nici dimensiunea inflorescențelor. În continuare, pentru a acoperi tot buretele, am folosit și hortensie, chiar dacă uscată, adică o floare trecută, deoarece oferă acea perspectivă tomnatică, dar și iarba elefantului sau miscanthus, ce va rezista mult mai mult timp în aranjament.

Dacă aranjamentul arată așa cum v-ați dorit și nu mai adăugați alte plante sau flori, este momentul să decideți dacă veți folosi și capacul tăiat inițial. Pentru acest lucru aveți nevoie de sârmă sau chiar o agrafă de birou și încercați să-l poziționați în așa fel încât să nu acoperiți prea mult din aranjament, practic doar să oferiți ideea unei cutii din care ies flori.

Aranjamentul este gata, tot ce trebuie să faceți acum este să udați frecvent buretele și munca dumneavoastră va rezista și va putea fi admirată chiar și 7-10 zile.

Larissa DINU

Fruct sau legumă, ce-i dovleacul? Iată o dilemă destul de des întâlnită în ceea ce privește dovleacul pentru că este folosit în bucătărie atât pentru preparate sărate, cât și pentru deserturi. Ei bine, dovleacul este fruct și se obține din semințe. Toamna este anotimpul dovlecilor, în lume chiar există sărbători care-i celebrează, iar în cultura americană nu se poate vorbi despre Halloween fără prezența acestuia. Însă, haideți să aflăm și alte lucruri interesante despre dovleci. De exemplu, știați că…

  • Dovleacul este considerat ca fiind printre primele plante „domesticite“, fiind cultivat acum aproximativ 12.000 de ani?
  • Primii dovleci erau mici, aveau coaja tare și se cultivau în zonele montane din Mexic?
  • Pe vremuri, oamenii credeau că dovleacul înlătură pistruii și tratează mușcătura de șarpe?
  • Există 800 de soiuri de dovleci și, chiar dacă majoritatea sunt portocalii, există varietăți multicolore și de diverse forme? Pot fi albi, galbeni, verzi, pătați, cu dungi etc. Au forme diferite putând fi: rotunzi, sub formă de pară sau în formă de ceapă.
  • Dovleacul conține 90% apă și are puține calorii?
  • Morton – Illinois este capitala dovleacului în lume?
  • Illinois, Indiana, Ohio, Pennsylvania și California sunt cele mai importante state producătoare de dovleac?
  • Transformarea dovlecilor în felinare este o tradiție care a apărut cu sute de ani în urmă în Irlanda?
  • Florile dovleacului sunt comestibile și sunt considerate o delicatesă?
  • Cel mai mare dovleac din lume a avut 1.217,5 kg și a fost recoltat în Italia în 2021?
  • Există fermieri care cultivă dovleci special pentru concursuri?
  • Fiecare dovleac conține în medie 500 de semințe bogate în fier?
  • Pentru 1 litru de ulei de semințe de dovleac este nevoie de cca 35 de dovleci?
  • Semințele de dovleac sunt utilizate în China pentru tratarea depresiei?
  • Locuitorii Indiei consideră dovleacul un leac ce previne îmbătrânirea?
  • Dovleacul se cultivă pe toate continentele, mai puțin în Antarctica?
  • Unii fermieri cultivă dovleci dându-le forme? De exemplu, un fermier de California a cultivat cu succes dovleci în formă de cap al monstrului lui Frankenstein.
  • Există bere cu dovleac? Este una dintre băuturile preferate ale americanilor mai ales toamna.
  • Din coji de dovleac pot fi create rogojini?

Larissa DINU

dovleci

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti