Kuhn GMx aprilie2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 7 May 2021

Comuna Mălini a devenit stațiune turistică de interes local

Până în anii 2000, turiștii știau despre Mălini că este comuna natală a poetului Nicolae Labiș și că există aici o casă memorială pe care o pot vizita. Eventual că pot merge pe Drumul Talienilor, pe urmele Vitoriei Lipan, și se pot recrea la marginea pădurii. De altfel, comuna face parte din două rute turistice, cea dedicată caselor memoriale, precum și cea Cultural Turistică a patrimoniului muzeal din România. Însă, de atunci și până în prezent, lucrurile au evoluat și comuna de la poalele Munților Stânișoara a devenit stațiune turistică de interes local, iar acest lucru înseamnă și că turiștii au diverse modalități de petrecere a timpului liber.

O nouă titulatură, multiple beneficii

Prin implicarea Consiliului local și a primăriei, zona a fost modernizată, drumurile refăcute, iar investitorii nu au întârziat să apară. Pe raza comunei există în acest moment în jur de 50 de case de vacanță și pensiuni și aproximativ 300 de locuri de cazare, restaurante, pârtie de bullkart și schi, piscină cu apă sărată, parc de agrement, dar și una dintre cele mai rapide tiroliene din țară. Din acest motiv, la final de săptămână, în vacanțe și mai ales în preajma marilor sărbători, locurile de cazare devin insuficiente.

În data de 19 martie, Guvernul României a adoptat o hotărâre de guvern care atestă aprobarea statutului de stațiune turistică de interes local pentru cinci localități din țară, printre care și comuna Mălini. Demersurile nu au fost deloc ușoare, întreaga procedură durând în jur de 9 luni.

„Noul statut vine și cu beneficii pentru locuitorii comunei. Unul dintre ele, și poate cel mai important, este dat de faptul că atunci când se vor depune dosare pentru accesarea de fonduri nerambursabile, punctajul pe care o stațiune turistică de interes local îl poate obține este mai mare față de cel obținut de o localitate obișnuită. Pe termen lung, avantajele se vor observa și în domenii conexe turismului, cum ar fi comerțul, transporturile și chiar agricultura. Suntem convinși că această titulatură ne va ajuta și în promovarea zonei, astfel încât tot mai mulți turiști să viziteze comuna“, a declarat Mirela Roșca, reprezentant Centru de Informare turistică Mălini.

Dezvoltarea continuă atrage tot mai mulți investitori în zonă, iar turiștii nu întârzie să apară. Uimiți de frumusețile și autenticitatea locurilor, de ospitalitatea localnicilor, de gastronomia locală și multiplele activități pe care le pot desfășura, turiștii revin cu drag la Mălini.

Larissa DINU

  • Publicat în Turism

Alertă sanitar-veterinară în judeţul Suceava. Vânătoare de mistreţi, după confirmarea a trei cazuri de pestă porcină africană

Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Suceava a intrat  în alertă la mijlocul lunii ianuarie, după ce s-au confirmat cazuri de pestă porcină africană (PPA) la porci mistreţi de pe raza Fondului de Vânătoare Pătrăuţi. La mijlocul lunii ianuarie, pe teritoriul judeţului Suceava existau două focare de pestă porcină africană la mistreţ, respectiv unul în zona Vatra Dornei, iar cel mai recent la Pătrăuţi.

„La ora actuală avem un număr de 10 focare de pestă porcină active. Au fost 12 focare, două sunt deja închise (la Strâmtura-Vama şi la Călineşti-Dărmăneşti), iar cele rămase evoluează favorabil, în sensul că nu au mai apărut alte cazuri noi de boală, nu au mai fost înregistrate mortalităţi sau semne de boală în focarele de la Corocăieşti-Vereşti, Hreaţca-Vultureşti, Mihăieşti-Horodniceni şi de la Păltinoasa. Sperăm ca, în prima parte a lunii februarie, să putem închide șapte focare, ele fiind legate unul de altul“, a precizat medicul veterinar Sorin Mihai Voloşeniuc, directorul executiv al DSVSA Suceava,

Mistreţii vor fi vânaţi integral de pe 10 fonduri de vânătoare

De la medicul Mihai Voloşeniuc am aflat că primul caz de PPA la Fondul de Vânătoare de la Pătrăuţi a fost depistat la un mistreţ care a fost vânat, iar probele au confirmat prezenţa virusului. A doua zi, pe acelaşi fond de vânătoare au mai fost găsiţi alţi doi mistreţi morţi, de la care s-au recoltat probe, iar testele de laborator au fost pozitive, confirmând prezenţa pestei porcine africane.

Situaţia a fost prezentată Comitetului Local de Combatere a Bolilor care a avut pe ordinea de zi adoptarea Hotărârii privind aprobarea Planului de măsuri referitoare la combaterea Pestei Porcine Africane din Fondul de Vânătoare Pătrăuţi.

Conform directorului DSVSA, medicul veterinar Mihai Voloşeniuc, pesta porcină africană este o boală infecţioasǎ devastatoare, de obicei mortală, a porcilor şi  mistreţilor, iar în cazul animalelor sălbatice, care circulă foarte mult, riscul de transmitere a virusului este mult mai ridicat, Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava a transmis în regim de urgenţă administratorilor de fonduri de vânătoare obligativitatea de a fi vânaţi integral mistreţii prin metode care nu dislocă vânatul, respectiv prin pândă şi dibuire. Zona infectată pe care trebuie realizată vânătoarea este de opt kilometri.

S-a stabilit zona afectată pe o rază de 13 kilometri, compusă din zona infectată cu o rază de 8 kilometri, formată din localităţile Dragomirna, Călugăreni, Mitocu Dragomirnei, Adâncata, Lipoveni, Pătrăuţi, Călineşti, Călineşti Enache şi o zonă tampon de încă 5 kilometri, care cuprinde 34 de localităţi din judeţul Suceava şi două din judeţul Botoşani (Vârfu Câmpului şi Ionăşeni).

Mistreţii care vor fi vânaţi din zona infectată vor fi incineraţi şi îngropaţi imediat, conform procedurilor. Vânătorii trebuie să acţioneze cu echipament special şi să fie foarte atenţi la dezinfecţie atât faţă de uniforme, cât şi în privinţa mijlocului de transport folosit pentru mistreţi, dacă este cazul.

Măsuri aplicate sub supravegherea DSVSA

„Aceste măsuri sunt puse în aplicare sub supravegherea şi coordonarea Direcției Sanitar – Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. DSVSA a transmis în regim de urgenţă administratorilor fondurilor de vânătoare obligativitatea de a fi vânaţi integral mistreţii prin metode care nu dislocă vânatul, respectiv prin pândă şi dibuire, dar am avut şi o şedinţă tehnică cu gestionarii fondurilor de vânătoare. O parte din fondurile de vânătoare aparţin Regiei Naţionale a Pădurilor, o parte AJVPS-ului, iar o parte aparţin Universităţii «Ştefan cel Mare» din Suceava. Am discutat cu gestionarii care au participat la şedinţa Comitetului Local de Combatere a Bolilor din cadrul Prefecturii; toţi ştiu exact ce au de făcut, fiecare membru ştie ce măsuri trebuie să ia“, ne-a asigurat directorul Mihai Voloşeniuc.

Peste 100 de mistreţi recoltaţi în regim de urgenţă

Despre acţiunile Direcţiei Silvice Suceava pentru combaterea pestei porcine africane la porcii mistreţi de pe raza Fondului de vânătoare Pătrăuţi, purtătorul de cuvânt al instituţiei, ing. George Celsie, ne-a spus: „S-au făcut toate procedurile împreună cu Direcţia Sanitar Veterinară şi s-au stabilit o serie de măsuri, printre care cea mai drastică este cea legată de recoltarea integrală a tuturor mistreţilor din trei fonduri de vânătoare aparținând Direcției Silvice. Pe lângă fondul de vânătoare de la Pătrăuți mai intră şi două fonduri de la Adâncata. Mai întâi am pregătit gropile în care vor fi îngropaţi mistreții, gropi făcute după anumite standarde şi autorizate de Agenţia de Protecţia Mediului, Direcţia Sanitar Veterinară, Agenţia Naţională de Arii Protejate, Apele Române etc. Am primit toate autorizaţiile pentru gropi, iar din data de 20 ianuarie a început recoltarea. Sunt în jur de 55 de mistreţi pe care îi avem evaluaţi la Ocolul Silvic Pătrăuţi şi aproape 60 la Ocolul Silvic Adâncata.

Pe lângă acţiunea de recoltare, am securizat zona, tot ce intră şi iese din pădure trece printr-un filtru de dezinfectare. Avem la fiecare barieră personal îmbrăcat corespunzător, cu echipamente de dezinfecţie, cu substanţe.

Cât o să dureze nu putem estima, depinde de timp, de migraţia mistreţilor. Noi suntem pregătiţi să punem în aplicare toate măsurile impuse de Comitetul Local de Combatere a Bolilor“, a precizat inginerul George Celsie.

Crescătorii de porci trebuiesă evite deplasările în pădure

Autorităţile responsabile din Uniunea Europeană, cele naţionale din ţările afectate, dar şi cele locale adoptă o gamă largă de măsuri pentru combaterea şi eradicarea PPA, cooperarea cu vânătorii, administratorii fondurilor de vânătoare şi cu fermierii fiind vitală. Pe fondurile de vânătoare şi în păduri, în această perioadă vânătorii şi lucrătorii forestieri sunt primii care pot observa un comportament neobișnuit al mistreților sau găsi un animal mort. Ei trebuie să ia în considerare posibilitatea ca acesta să fi fost infectat cu pesta porcinǎ africanǎ (mai ales în zonele infectate sau zonele cu risc).

Pentru a eradica focarele de PPA este necesară colaborarea între instituţii, dar şi cu crescătorii de porci, fie că este vorba de ferme mari sau gospodării ale populaţiei. În caz contrar, există riscul ca virusul pestei porcine să fie scăpat în totalitate de sub control.

„Oamenii care deţin porci în gospodării trebuie să evite deplasările în pădure sau, dacă este nevoie urgentă, să se dezinfecteze pentru a nu aduce virusul acasă. Şi muncitorii forestieri trebuie să urmeze măsurile de dezinfecţie la terminarea lucrului pentru a preveni infectarea gospodăriei cu acest virus“, a declarat directorul executiv al DSVSA Suceava.

Porcii domestici nu se sacrifică

Medicii veterinari au ca misiune efectuarea recensământului populaţiei de porcine din zona de focar. În cazul porcilor domestici nu se pune problema de sacrificare decât dacă porcul are simptome de boală, caz în care, dacă proprietarul anunţă la timp, va fi despăgubit.

„Facem apel la toți crescătorii de porci de a ne anunţa despre orice modificare suspectă a animalelor pentru a putea interveni la timp. Dacă se identifică un animal bolnav într-o gospodărie sau exploatație se ucid celelalte animale, dacă există, fermierul fiind despăgubit la preţul pieţei, iar cadavrele animalelor se distrug sau se îngroapă conform manualului operaţional. Noi am procedat la îngroparea la o adâncime de doi metri pe raza fiecărei localităţi. Este foarte important să putem acţiona şi izola virusul la timp“, este apelul doctorului Sorin Voloşeniuc.

Simptomele bolii care face ravagii printre porci

Medicii veterinari suceveni, care s-au confruntat deja cu câteva cazuri de porci bolnavi de pestă porcină africană, spun că primul simptom important este că animalul nu mai are poftă de mâncare şi nici de băut apă. Atunci, când porcul devine dezinteresat total de hrană, deja este foarte probabil să aibă pestă porcină africană.

Semnele mai severe apar în scurt timp: urechi învineţite, pete roşiatic-violete pe corp, secreţii nazale şi oculare de culoare roşie şi uneori se instalează diaree hemoragică. Decesul survine de regulă în 7 zile de la primele simptome. Din păcate, nu există tratament, iar cel puţin la porcii domestici rata de mortalitate este de 100%.

Fermierii care cresc porci sunt sfătuiţi să-şi ţină animalele în spaţii împrejmuite, în adăposturi închise şi să nu aducă porci străini în coteţ,

Virusul nu se transmite la om, dar face ravagii în populaţiile de porcine.

Recent, o fermă de porci din Focşani a pierdut 30.000 de animale, în timp de una din Iaşi a rămas fără o mie de porci după ce virusul a ajuns în exploataţii.

Silviu Buculei

În județul Suceava, producții record la porumb cu hibrizii Pioneer®

Anul 2020 a fost un an problematic pentru multe zone din țară și mulți fermieri au avut de suferit din pricina vremii capricioase și nu au reușit să obțină la cultura porumbului producții la fel de ridicate ca în anii trecuți. Nu este și cazul agricultorilor din județul Suceava, care au avut parte de precipitații suficiente și în momentele cheie din an. Potențialul hibrizilor Pioneer® a confirmat în această zonă, iar la proba cântarului producțiile au fost cu mult peste așteptările fermierilor, aceștia declarând 2020 ca fiind  anul record pentru porumb.

Pentilescu Catalin

De departe, cea mai bună producție din județul Suceava a obținut-o fermierul Petrică Suruba, care a semănat pe 30 ha hibridul P9903, iar pe o parcelă de 7 ha a obținut o producție medie de 18.722 kg/ha. “Pentru zona noastră a fost un a foarte bun la cultura porumbului. Am semănat porumbul după rapiță, astfel că terenul a fost discuit, dezmiriștit și scarificat la 35-40 cm. În primăvară, la pregătirea patului germinativ, am fertilizat cu îngrășământ triplu 15, 250-270 kg/ha. Am semănat 64.000 b.g/ha în prima parte a lunii aprilie și am recoltat în jur de 60.000 plante. Cultura a primit două erbicide, iar în vegetație, atunci când porumbul avea în jur de 80 cm, am mai fertilizat cu 140-160 kg/ha de azot. Eu fertilizez atunci când plouă, chiar și noaptea, ca să nu ard plantele. Am fost norocoși pentru că am avut parte de precipitații, de la semănat până la recoltat chiar mai mult de 500 l/mp. Nu am mai aplicat nici foliar, nimic altceva. A fost primul an când am semănat P9903 și am fost foarte mulțumit. Am ales și pentru acest an hibrizi Pioneer®, printre care P9889, dar și P8834. Voi avea exclusiv hibrizii Pioneer® și erbicide din portofoliul Corteva și chiar vreau să mă ocup mult mai bine de tehnologie să vedem unde pot ajunge cu acești hibrizi”, a precizat fermierul campion. Acesta a mai declarat faptul că a semănat și hibrizi de rapiță din portofoliul companiei, iar în acest moment cultura arată impecabil.  În cultura de grâu a administrat Pixxaro™ și rezultatele sunt pe măsura așteptărilor.

Robert Havrisciuc

Un alt fermier campion la porumb din județul Suceava este domnul Robert Havrisciuc, care lucrează 210 ha, iar porumb a semănat anul trecut pe 88 ha. A ales hibridul P9610 și a obținut o producție de 14.150 kg/ha. “Această producție a fost media obținută pe 25.4 ha, iar planta premergătoare a fost grâul. Terenul a fost arat în toamnă, apoi am discuit primăvară și am împrăștiat complex 16.16.16 – 200 kg/ha și am semănat în jurul datei de 20 aprilie și în aceeași săptămână am mai administrat 100 kg/ha de triplu 16. Am mers pe densitatea de 74.000 b.g/ha, am erbicidat cu Principal® Plus și am mai fertilizat, până în stadiul de 8 frunze, am mai aplicat 150 kg/ha de nitrocalcar. Am mai avut și foliar achiziționat însă efectiv nu am mai putut să îl administrez din cauza vremii, porumbul a crescut foarte bine. Acest hibrid a fost recoltat la finalul lunii noiembrie, cu umiditate de 17-18%. În această primăvară voi semăna în jur de 60 ha cu acest hibrid, dar am ales și alți hibrizi Pioneer®, în total voi avea în jur de 120 ha cu porumb”, a punctat Robert Havrisciuc.

Pentilescu Catalin

Fermierul Cătălin Pentilescu din localitatea Frumoasa, județul Suceava a devenit și el fermier campion la cultura porumbului deoarece în campania 2020 a obținut 13.090 kg/ha cu hibridul P8834. Acesta lucrează 120 ha, pe 58 ha a semănat porumb, iar hibridul P8834 a fost semănat după cereale. “Am avut și monocultură, însă acest hibrid a fost semănat după cereale. Astfel, terenul a fost arat, apoi pregătit cu combinatorul într-o trecere și am semănat în cea de a doua jumătate a lunii aprilie. La semănat am administrat îngrășământ complex 20.20.0, 280 kg/ha, dar și 18-20 kg/ha de îngrășământ starter, iar în vegetație, atunci când plantele aveau 10-12 frunze, pot spune că la limită am intrat, am aplicat uree – 180 kg/ha. Am erbicidat o singură dată în stadiul de 4-6 frunze, am recoltat la mijlocul lunii octombrie și pot spune că a fost un an foarte bun! Am fost și ajutați de vreme și am avut o producții foarte bune”, a punctat fermierul campion.

Alertă sanitar-veterinară în judeţul Suceava

În ultima perioadă, pe raza judeţului Suceava au fost depistate în gospodăriile populaţiei patru focare principale de pestă porcină africană. Primul focar a apărut la sfârşitul lunii octombrie în satul Strâmtura, comuna Vama, apoi la începutul lunii noiembrie au apărut alte două focare la Corocăieşti, comuna Vereşti, şi în satul Hreaţca, comuna Vultureşti, iar la diferenţă mică de timp probele de laborator au mai confirmat un alt caz de boală în satul Călineşti Enache, comuna Dărmăneşti, iar în satul Corocăieşti a mai fost descoperit un focar secundar.

Conform conducerii Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, se fac toate eforturile pentru ca virusul să nu se extindă. Au fost constituite zone de supraveghere şi zone de siguranţă, iar echipe mixte de control au început inventarierea tuturor efectivelor de porcine.

„Este foarte important ca oamenii să colaboreze şi să nu ascundă porcii, chiar şi dacă nu erau anterior înregistraţi sanitar-veterinar. Mesajul cel mai important care trebuie să ajungă la crescători este că porcii nu vor fi sacrificaţi dacă nu prezintă semne de boală. Animalele trebuie izolate, iar contactul cu acestea trebuie să îl aibă doar o persoană, cea care le aduce hrana“, a precizat doctorul Sorin Mihai Voloşeniuc, directorul executiv al Direcţiei Sanitar Veterinare Suceava.

Pesta porcină africană (PPA) este o boală periculoasă, fără tratament sau vaccin, care afectează speciile domestice şi sălbatice de porcine Porcii care contractează virusul refuză hrana, pe corp apar pete roşiatic-violete, au secreţii nazale şi oculare de culoare roşie şi uneori se instalează diaree hemoragică. Decesul survine în 2-3 zile, boala fiind extrem de contagioasă şi virulentă. Din fericire, nu există risc de transmitere a virusului pestei porcine africane la om.

Cea mai mare piaţă din Moldova, închisă din cauza focarelor de pestă porcină africană

Din cauza evoluţiei pestei porcine africane, Centrul Local de Combatere a Bolilor Suceava a decis interzicerea desfăşurării activităţii pieţei din localitatea Vereşti, cea mai mare piaţă din Moldova, întinsă pe aproximativ şapte hectare de teren şi în care se face comerţ cu animale şi produse agricole. Decizia a fost luată în condiţiile în care piaţa se află în zona de supraveghere a focarului, fiind considerată un factor major de risc pentru răspândirea virusului, iar schimburile de animale în această locaţie se fac intens şi cu crescătorii din judeţul vecin – Botoşani.

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, cu sprijinul poliţiştilor şi jandarmilor, a început şi controale, inclusiv în trafic, pentru prevenirea răspândirii pestei porcine africane prin depistarea transporturilor de porcine.

La numai câteva zile de la declanşarea alertei sanitar-veterinare au fost depistate trei transporturi de porcine, două la Vereşti şi unul la Vicovu de Sus. Directorul executiv al Direcţiei Sanitar Veterinare Suceava, doctorul Sorin Mihai Voloşeniuc, a declarat că, în cele trei cazuri, cei care făceau transporturile au fost amendaţi cu câte 3.000 de lei, fiind escortaţi totodată înapoi spre locurile de unde au venit cu animalele.

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava face apel la crescătorii de porci să înţeleagă perioada dificilă, să colaboreze pentru ca animalele să fie inventariate şi supravegheate şi, foarte important, să nu scoată din gospodării porci sau carnea provenită de le porcii sacrificaţi.

„Cu măsuri stricte, virusul ar putea fi ţinut sub control, iar cele cinci focare de acum ar putea fi închise“, precizează oficialii DSVSA.

Silviu BUCULEI

Ce proiecte propune ADR Nord-Est pentru una dintre cele mai sărace regiuni din UE

Agenția Regională de Dezvoltare Nord-Est, care cuprinde județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui, a elaborat prima versiune a Programului Operațional Regional 2021-2027, document pe care l-a trimis spre consultare partenerilor europeni. E important să reamintim că toate structurile ARD din țară vor îndeplini, potrivit OUG 122/29 iulie 2020, funcția de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Regional. Noul statut aduce obligații suplimentare, dar și decizia mai aproape de partenerii locali (firme, ONG-uri, grupuri de acțiune locală, primării, consilii județene, instituții de cultură, universități etc.)

Regiunea Nord-Est este, cu o populație de 3.210. 481 de locuitori și o suprafață de 36.850 kmp, cea mai mare din țară, dar ca performanțe economice se clasează pe ultima poziție în România și pe ultimele 10 locuri în întreaga Uniune Europeană. În primul draft pentru următoarea perioadă de programare se arată că „populația rezidentă este într-o continuă descreștere – cu 770.000 de locuitori mai puțin în ultimii cinci ani“, iar motivele țin de „sporul natural negativ și migrația economică înspre alte state membre sau alte regiuni ori zone metropolitane din țară“.

Starea la zi a regiunii: modestă spre rea

Potrivit Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), în 2019 regiunea Nord-Est înregistra cel mai mic PIB/cap de locuitor din România, respectiv, 7.081 euro/locuitor. Între județele din regiune sunt disparități din acest punct de vedere, Iași și Bacău înregistrând un PIB/loc. de 8.691 euro, respectiv, 7.501 euro, în timp ce în Vaslui și Botoșani sunt cele mai mici valori, 5.554 euro/loc, respectiv, 5.688 euro/loc. Populația ocupată din regiune este, după raportul CNSP, de 1.105 mii persoane, cu o pondere ridicată (aproximativ 40%) în agricultură. Numărul de salariați era, în 2019, de 581,1 mii persoane, iar numărul de șomeri – de 57,3 mii persoane. De altfel, starea la zi a regiunii este sintetizată în schița POR 2021-2027: „Regiunea are vulnerabilități atât pe componenta de bază la capitolele educație și infrastructură, cât și pe componenta de inovare, educație superioară și formare continuă (...) Deși față de 2007 valoarea totală a investițiilor străine s-a triplat, fluxurile financiare din ultimii ani sunt în continuă descreștere, reprezentând doar o foarte mică parte din valoarea totală a investițiilor realizate în România (3%).“ Regiunea prezintă, potrivit specialiștilor de la ADR Nord-Est, „performanță scăzută pentru înzestrarea locuințelor cu toalete, gradul de colectare a deșeurilor, rata de cuprindere în învățământul secundar, rata de părăsire timpurie a școlii, gradul de interacțiune online cu autoritățile publice, pondere scăzută a absolvenților din învățământul superior.“ În ceea ce privește mediul rural, analiza este una destul de dură, ca realitate: „Zonele rurale, în special cele din jumătatea estică a regiunii, sunt caracterizate de un nivel redus de dezvoltare a infrastructurii de bază și tehnico-edilitare. Gradul modest de modernizare a drumurilor care asigură conectivitatea cu spațiul urban se constituie într-un obstacol, determinând o accesibilitate modestă a populației la serviciile publice de educație și sănătate, la oportunitățile de muncă din mediul urban. Riscul de sărăcie sau excluziune socială a crescut în ultima perioadă, nivelul prezent, de 41% , fiind unul foarte ridicat, superior celui național și comunitar. Nivelul de marginalizare în mediul rural este dublu față de zona urbană, cele mai afectate teritorii fiind în județele Vaslui, Iași, Botoșani și Bacău.“

Ce ar fi, totuși, de făcut?

ADR Sud-Est nu deține soluția în totalitate, fiind doar un pion în angrenajul de factori care realizează politicile de dezvoltare a zonei. Și acoperă, de asemenea, doar o parte din necesar, în limita unei surse financiare disponibile prin POR. Știm că, la ora aceasta, primăriile au depus proiecte în valoare de 2,54 miliarde de euro, universitățile – de 297 milioane euro, iar alți actori regionali – de 31,37 mil. euro. Prin POR 2021-2027, suma orientativă pusă la dispoziție este de 1,56 miliarde euro! Alocarea pe cele 7 priorități este oarecum previzibilă, cu cea mai mare sumă rezervată mediului:

  • O regiune mai mai competitivă, mai inovativă, alocare de 353,088 milioane euro: dezvoltarea capacităților de cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor avansate (regiunea numără 424 de întreprinderi inovatoare, 11 claustere, 5 entități de inovare și transfer tehnologic, 2.874 de cercetători și 35 școli doctorale), impulsionarea creșterii și competitivității IMM-urilor (62.160 unități locale active);
  • O regiune mai digitalizată, 176,544 mil. euro: 122 de instituții au depus proiecte în acest sens;
  • O regiune durabilă, mai prietenoasă cu mediul, 670,868 mil. euro: promovarea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (regiunea dispune de 1.461.968 de locuințe, din care 325.908 au beneficiat de lucrări de reabilitare termică), îmbunătățirea protecției naturii și a biodiversității, a infrastructurii verzi și reducerea poluării (3.253 hectare de spații verzi amenajate în urban – 18 mp/loc., iar ținta este de a 4.683 hectare – 26 mp/loc.); promovarea mobilității urbane multimodale sustenabile (transport public în 13 localități urbane, din totalul de 46);
  • O regiune mai accesibilă, 183,606 mil euro: dezvoltarea unei mobilități naționale, regionale și locale durabile, reziliente în fața schimbărilor climatice, inteligente și intermodale, inclusiv îmbunătățirea accesului la TEN-T și a mobilității transfrontaliere (5.388 km de drumuri județene, din care 41% reprezintă drumuri modernizate);
  • O regiune educată, 183,606 mil euro: îmbunătățirea accesului la servicii de calitate și favorabile incluziunii în educație, formare și învățarea pe tot parcursul vieții (potrivit draftului POR, în județul Vaslui 70% din unitățile școlare de învățământ primar și secundar nu beneficiază de toaletă în interior, în Botoșani – 60%, în Iași, Bacău și Suceava câte 40%, iar în Neamt 28%) – 200 de proiecte pentru construire de creșe, grădinițe, modernizare, reabilitare dotare școli generale, gimnaziale, licee tehnologice etc.;
  • O regiune mai atractivă, 121,887 mil euro: dezvoltarea patrimoniului cultural și turistic (1,26 mil. turiști, predominant in județele Suceava – 34%, Iași – 26% și Neamț – 20%).

Maria BOGDAN

Făbricuţa de brânzeturi La Izvorul Dornei

În drumul vostru prin comuna Poiana Stampei, judeţul Suceava, poposiți La Izvorul Dornei, făbricuța de brânzeturi ce vă va lăsa cu pofte în gând și gust bun pe buze!

Fonduri europene prin intermediul GAL-ului Bazinul Dornelor

Mezdrea Roman, din comuna Poiana Stampei, a încercat în anul 2018 să acceseze Submăsura 6.1 – „Instalarea tânărului fermier“ pentru a-şi face o fabrică de brânzeturi. „Din păcate, nu am reuşit, la punctajul de departajare mi se cereau studii superioare în domeniul agricol, iar eu nu aveam aşa ceva. Din fericire, am avut noroc cu M5/2A – Soluţii inovative pentru o agricultură competitivă; unul dintre criteriile de selecţie a fost ca solicitantul să combine cel puţin două operaţiuni care conduc la realizarea unui lanţ alimentar integrat, după cum urmează: producţie agricolă – primară – procesare – comercializare şi producţie agricolă primară – procesare, iar de aici a luat naştere făbricuţa noastră de brânzeturi, proiect nerealizabil, fără ajutorul GAL-ului Bazinul Dornelor“, adaugă producătorul.

Produse tradiţionale din lapte de vacă din Poiana Stampei

lactate

Făbricuţa de brânzeturi de la Poiana Stampei realizează produse tradiţionale, pe care orice gospodină le-ar putea prepara în propria gospodărie, ne pune suceveanul. „Singura diferenţă sunt echipamentele folosite de noi care au volume mai mari, sunt din inox şi conforme cu cerinţele europene (tanc de răcire a laptelui de 500 litri, kit de recepţie a laptelui dotat cu pompă de transvazare şi filtru de lapte, vană de închegare de 200 litri trifazată, crintă pneumatică şi separator de smântână).“

Mezdrea Roman mai adaugă faptul că are un total de 18 văcuţe cu lapte, din rasa autohtonă Bălţată cu Negru Râmânească, Pinzgau şi Brună de Maramureş. „Fiind o zonă de munte, văcuţele sunt pe stabulaţie liberă şi valorifică păşunile începând de primăvară şi până toamna târziu, atât timp cât permite clima. Pe perioada iernii văcuţele sunt la adăpost şi hrănite cu fân uscat şi tărâţe. Nu folosesc în hrana lor silozuri sau alţi stimuli care ar putea creşte lactaţia deoarece mi-ar afecta calitatea şi gustul laptelui. Văcuţele sunt mulse cu mulgătoarea acţionată de un generator transportat în bidoane de inox până la tancul de răcire. Trecerea laptelui în spaţiul de procesare se realizează printr-un furtun special alimentar cu ajutorul unei pompe şi, totodată, şi printr-un filtru dens care reţine impurităţile şi microorganismele. În mare parte, materia primă este asigurată din propria fermă şi suplimentată din fermele vecine, adică tot de pe raza comunei“, specifică antreprenorul.

Produsele obţinute sunt caşul afumat, smântâna, urda, telemeaua, untul, laptele acru şi chişleagul. Produsul principal este cașuțul obţinut după o reţetă cunoscută de dna Gabriela, cea care procesează laptele, reţetă folosită la fosta fabrică din Poiana Stampei. „Se scoate coagulul din zer, se introduce în crintă şi se lasă circa 30 minute pentru stoarcerea zerului. Ulterior, coagulul este scos, feliat şi introdus într-un vas cu apă fierbinte şi sare la topit. După ce topirea a avut loc 100% este pus în forme şi lăsat timp de câteva ore. Când formele sunt îndepărtate se poate pune la fum sau se poate servi ca şi cașuțul neafumat. Nu necesită maturare şi nu sunt adăugaţi alţi compuşi. Totodată, smântâna este extrasă cu ajutorul separatorului doar din lapte, în funcţie de grăsimea laptelui. Urda se obţine din zerul rămas de la coagul, fiind un produs dietetic, foarte slab în grăsimi. Laptele acru este un iaurt şi se obţine din laptele fiert pus la prins în cuib de smântână. Momentan, distribuţia produselor se realizează prin intermediul unui mic magazin instalat la poarta fabricii, lângă E85, prilej cu care reuşesc să încânt papilele gustative ale persoanelor care tranzitează comuna“, încheie producătorul.

Beatrice Alexandra MODIGA

Județul Suceava: Ferma de oi Breze de la poalele Pădurii Prodana

Petru Guia, un tânăr de 28 de ani pasionat de creşterea animalelor, în special a oilor, fiind strâns legat de locurile natale, a luat decizia de a-şi face propria fermă de oi în satul Lămăşeni, judeţul Suceava, de la poalele Pădurii Prodana.

Primele oi Breze de Valea Jiului

„Mica mea fermă este situată în apropierea satului meu natal Lămăşeni, chiar sub poala Pădurii Prodana, fiind şi locul copilăriei mele. Nu moştenesc oieritul, dar moştenesc ciobănitul de la tatăl şi bunicul meu care s-au ocupat cu această meserie. Astfel împreună cu tatăl meu am hotărât să ne facem propria fermă, chiar dacă aveam un efectiv redus de oi. Am vrut ceva de calitate, aşa că am vândut o parte din animale şi cu ceva economii am mers pe Valea Jiului şi am cumpărat primele 20 de oi Breze de Valea Jiului. Noi considerăm că ţurcanele varietatea Breaza de Valea Jiului sunt superioare celorlalte varietăţi din rasa Ţurcană. Apoi, încet-încet, cu mari sacrificii, am reuşit să ajungem la un efectiv de 200 de oi, dar în paralel creştem şi câteva vaci. Furajele le pregătim mecanizat, avem terenuri pregătite pentru cosit, dar avem şi suplimente cum ar fi porumbul şi orzul“, ne spune tânărul.

Suceveanul precizează că a cumpărat oi sau berbeci cu o valoare genetică ridicată pe care a plătit mult peste preţul pieţei; cu toate acestea, afacerea este în creştere, mai ales că livrările la domiciliu sau cele din fermă compensează munca depusă. „Multă lume întreabă cât costă o astfel de investiţie, dar sincer să fiu nu am făcut un calcul per total din cauza mai multor factori, uneori am cumpărat oi sau berbeci cu o valoare genetică ridicată, pe care am plătit cu mult peste preţul pieţei, dar cel mai important este faptul că noi suntem mereu pe plus, de aceea dorim să ne dezvoltăm. În ultimii 5 ani nu am vândut absolut deloc produsele noastre în pieţele alimentare din zonă (brânză, telemea, caş, urdă dulce, unt şi la cerere caşcaval) deoarece le vindem direct din fermă, uneori livrăm şi la domiciliu; avem livrări şi la câteva cabane şi pensiuni turistice din judeţul Suceava. Nu putem spune că avem un profit considerabil, dar sper că peste 5-10 ani vom fi dezvoltaţi îndeajuns“, adaugă Petru Guia.

Îngropăm sau ardem sute de kilograme de lână

În schimb, regretul cel mai mare al crescătorului rămâne valorificarea lânii. „Este trist să vezi cum suntem nevoiţi să îngropăm sau să ardem sute de kilograme de lână în fiecare primăvară deoarece nu există cerere pentru acest produs şi, chiar dacă ar fi, preţul oferit de samsari este mult sub costul tunsului. Vă dau un exemplu: mi s-au oferit 200 lei pentru lâna de pe 200 de oi, iar dacă aş fi plătit oamenii să tund oile ar fi trebuit să plătesc 5 lei pentru fiecare oaie tunsă“, mai adaugă Petru.


„Un alt regret este că văd foarte puţini tineri de vârsta mea ducând mai departe această frumoasă îndeletnicire moştenită de sute de ani, care ne face mândri că trăim şi avem şansa să ciobănim pe meleagurile ţării noastre.“


Beatrice Alexandra MODIGA

Primul EcoBrunch din Ţara Dornelor

La sfârşitul lunii septembrie, în satul sucevean Panaci a avut loc primul EcoBrunch din Ţara Dornelor, destinaţia de ecoturism a Bucovinei. Acesta a fost cel de-al doilea eveniment din seria EcoBrunch pusă la cale de Asociaţia My Transylvania în parteneriat cu Asociaţia de Ecoturism din România (AER) şi cu unităţile de management ale celor şapte destinaţii de ecoturism din ţară. Aceste evenimente îşi propun să sprijine conservarea patrimoniului local şi autenticitatea experienţei turistice în destinaţiile de ecoturism ale României prin intermediul gastronomiei locale.

Ţara Dornelor, destinaţie ecoturistică a Bucovinei certificată

Pe plan local, evenimentul a fost organizat de Asociaţia de Ecoturism Ţara Dornelor (AETD), un parteneriat între sectorul public şi cel privat ce reuneşte actori locali din Ţara Dornelor care activează în domeniile: turism, conservarea naturii şi dezvoltare locală. Maricica Cazimirciuc, managerul destinaţiei de ecoturism Ţara Dornelor, a precizat că eforturile întregii echipe construite în jurul evenimentului de la Panaci au avut succes, iar startul evenimentelor de tip brunch în Ţara Dornelor este o oportunitate nu doar pentru experienţa cu care vine fiecare partener, ci și pentru vizibilitatea naţională.

„Ţara Dornelor înseamnă râurile Dorna şi Bistriţa care se unesc în bine-cunoscutul oraş staţiune Vatra Dornei, înseamnă sate şi comune, unele mai mândre decât altele, străjuite de munţii falnici ai Bistriţei, Suhardului, Giumalăului şi Călimaniului, înseamnă Parcul Naţional Călimani, înseamnă oameni frumoşi, buni, care, ca şi cei care sunt prezenţi aici, abia aşteaptă să îşi pună pe masă tot ce au mai bun. Din anul 2019, Ţara Dornelor a primit certificarea de destinaţie ecoturistică a Bucovinei pentru că aici turiştii pot trăi experienţe în mijlocul naturii care se pot împleti extrem de armonios cu experienţe culturale și tradiţionale alături de localnici. Ne dorim să implicăm cât mai mulţi producători şi furnizori de servicii locale, să promovăm locurile frumoase de pe tot teritoriul destinaţiei de ecoturism cu oamenii locului astfel încât întreaga comunitate să aibă de câştigat, nu doar turiştii care ajung în zonă. Dacă am reuşit să aducem un strop de bucurie, un pic de fericire şi puțină frumuseţe în sufletele celor prezenţi înseamnă că toată strădania noastră a fost cu folos şi asta e tot ce contează“, ne-a spus Maricica Cazimirciuc, managerul destinaţiei Ţara Dornelor.

Ospăţ cu produse montane

EcoBrunch2

În prima parte a evenimentului, oaspeţii s-au arătat încântaţi de varietatea gusturilor incluse în meniu: de la preparate din carne de porc, vită sau oaie şi balmoş cu jumări, făcut în faţa turiştilor la buturugă de Liviu Bazarcă şi asortat cu lapte acru, brânzeturi proaspete şi maturate, din care nu puteau să lipsească şvaiţerul „Călimani“, produse care au obţinut, în anul 2019, dreptul de utilizare a menţiunii de calitate „produs montan“, fiind primele produse montane atestate şi certificate la nivel judeţean, până la borşul de păstrăv şi pasta de păstrăv cu nucă făcute de Andrei Chirilă. Nu au lipsit din meniu borşul de hribi cu smântână preparat de gazda evenimentului, pensiunea Eco Hunea din Panaci, scoverzi cu ciuperci, barabule la ceaun cu brânză de burduf şi cârnaţi de casă făcute de Cosmin Ţarcă, un talentat chef bucătar din vârful Rarăului; producătorii local au făcut sarmale, zacuscă cu ciuperci, pâine de casă. Au fost şi deserturi savuroase, precum ciocolata de casă cu afine, tartele cu fructe de pădure, plăcinta cu mălai, prăjitura cu mere, plăcinte cu urdă şi mărar sau dulceaţă de afine, căpşuni, merişoare, zmeură şi, în premieră, vinul „Sângele răzeşului“, un vin roşu fructat, din Fetească Neagră, căpşuni şi fragi. La toate acestea s-au adăugat standurile cu produse locale de unde participanţii la ecobrunch au putut achiziţiona o gamă largă de siropuri şi dulceţuri precum şi produse din păstrăv, cum ar fi celebrul păstrăv afumat în cobză de brad. Nu au lipsit nici suvenirurile realizate local, de către Ştefan şi mama sa Ema Chiriluş, cu scopul de a populariza şi mai mult brandul ecoturistic Ţara Dornelor.

„În Panaci am simţit într-un mod foarte natural legătura dintre teritoriu şi mâncare. Totul are gust şi poveste, totul are arome care se potrivesc cu munții care înconjoară Depresiunea Dornelor. Şi toate acestea, într-un fel foarte reprezentativ, au putut fi găsite la primul ecobrunch“, a mărturisit Cristian Valentin Cismaru, creator de evenimente gastronomice la Asociaţia My Transylvania.

Momente artistice şi drumeţie pe Tărâmul Izvoarelor

Cu acest prilej, cei aproape 100 de oaspeţi veniţi din întreaga ţară (Constanţa, Bacău, Iaşi, Brăila, Braşov, Neamţ, Cluj-Napoca, Suceava) s-au putut bucura, pe lângă cele mai alese bucate locale, de momente artistice puse în scenă de tinerii din comună şi de o drumeţie pe Tărâmul Izvoarelor. După acordurile de chitară ale trupei Călimani Folk din Panaci, momentul de folclor coordonat de profesorul de muzică Bogdan Negrea a demonstrat că în Ţara Dornelor tradiţia se transmite de la o generaţie la alta, câtă vreme elevi Şcolii Gimnaziale din Panaci mai fac din horă şi cântec popular un moment de sărbătoare ce merită împărtăşit.

Ospăţul şi dansul au fost urmate de o drumeţie pe Tărâmul Izvoarelor pe parcursul căreia drumeţi de toate vârstele au aflat povestea lui Panac, cel care a dat denumirea comunei, şi au luat contact cu natura locului într-un exerciţiu relaxant de identificare a celor mai prezente miresme ale pădurii.

În acelaşi cadru, la iniţiativa tinerilor din Clubul GreenIMPACT Panaci, participanţii au fost îndemnați să descarce aplicaţia Questo pentru a descoperi într-un mod inedit poveşti locale care nu se găsesc pe Internet.

EcoBrunch1

„Dacă veniţi la Panaci o să aveţi un colţ de rai de care vă puteţi bucura. Avem bucate alese şi gustoase, băuturi tradiţionale, toate provenite dintr-o zonă ecologică pentru că aici nu s-au dat îngrăşăminte chimice, pesticide, este o zonă naturală. Ne mândrim cu calitatea oamenilor, avem oameni ospitalieri, cu suflet mare, iar bucatele sunt făcute aici cu multă dragoste. Şi, dacă pui multă dragoste în ceea ce faci, iese cel mai bun lucru. O să vedeţi că avem de la Dumnezeu 17 izvoare cu cea mai bună apă din lume şi sperăm să avem certificate cât mai repede şi cele mai bune bucate“, a precizat primarul Vasile Cozan.

„Hai-Hui pe Tărâmul Izvoarelor de la Panaci“ cu aplicaţia Questo

Ema Gavriluţă, studentă în anul II la Facultatea de Comunicare din Cluj, a avut misiunea de a povesti în vârf de munte despre iniţiativele grupului de tineri GreenIMPACT Panaci şi Fundaţia Noi Orizonturi de a descoperi izvoarele de apă minerală şi despre traseul „Hai-Hui pe Tărâmul Izvoarelor de la Panaci“, înscris pe aplicaţia Questo.

„Proiectul este făcut prin Fundaţia «Noi Orizonturi». A pornit de la o chestie mică, fiecare să aibă grijă de izvoarele din zonă. Iniţial a fost vorba de trei izvoare, copiii au fost foarte entuziasmaţi de ceea ce se întâmpla şi aşa s-a extins la 5, apoi la 7 şi s-a ajuns la 17 izvoare pentru că în ajutorul copiilor au sărit şi adulţii; localnicii au venit cu propuneri arătându-ne unde mai sunt izvoare, ce frumos este acesta, ce apă bună are celălalt şi ce bine ar fi să le amenajăm. Aşa s-a ajuns la un proiect foarte mare, 17 izvoare, care cuprinde întreaga comună Panaci.

În centrul comunei avem şase izvoare, restul sunt în satele componente. Izvoarele au numele sfinţilor care ocrotesc zona şi  al căror nume îl poartă mănăstirile şi bisericile din zonă, dar şi numele copiilor care au participat la amenajarea lor.

Apoi am făcut o hartă pentru fiecare izvor, iar la intrare în comună am amplasat o hartă mare cu toate izvoarele, toate bisericile şi tot ce este de văzut în comună.

Aplicaţia Questo este un mod inedit prin care turiştii ar putea descoperi locuri din comuna Panaci şi lucruri pe care nu le pot afla de pe internet. Pe lângă izvoare, sunt incluse şi două biserici, fabrica de apă minerală, care este în inima Panaciului, legende, inclusiv povestea lui Panac, cel care a denumit comuna, care este ca un basm.

Questo este un joc de explorare a comunei, oferind tururi de tip misiune; este un fel de Asia Express, urmezi indicii și rezolvi ghicitori pentru a descoperi locurile de aici, în timp ce le afli poveștile ascunse. Aplicația seamănă și cu Treasure Hunt. Traseul «Hai-Hui pe Tărâmul Izvoarelor de la Panaci» include şi «Drumul lui Panac», iar poveştile și secretele locale vă vor duce să descoperiţi o mică comoară, Comoara lui Panac.

Pe viitor ne-am propus să facem un traseu de alergat pe drumul izvoarelor; îl vom amenaja tot cu copiii din club şi cu conducerea şcolii şi vom organiza un concurs de alergat «Să cunoaştem traseul izvoarelor prin alergare» în scop umanitar“, ne-a spus Ema Gavriluţă, ce care a coordonat implementarea aplicației Questo la Panaci.

Traista lui Panac, un ajutor pentru un copil cu leucemie

La întoarcerea din drumeţie, directoarea Şcolii Gimnaziale din Panaci, prof. Mirela Verdeşescu, a prezentat „Traista lui Panac“, un suvenir realizat local prin intermediul căruia, de această dată, banii obţinuţi din vânzări vor contribui la tratamentul foarte costisitor al unui copil din Panaci diagnosticat cu o formă foarte rară de leucemie, care în prezent este spitalizat în străinătate. Şi tot sub coordonarea acesteia, participanţii la eveniment au luat parte la atelierul de pictură pe rondele din lemn, unde creativitatea a avut şi ea undă verde.

„Traista lui Panac este un proiect de antreprenoriat, îi învăţăm pe copiii noştri că, rămânând să locuiască aici, pot să vândă frumuseţea locului, să îşi câştige existenţa şi să nu plece în căutarea unui loc de muncă în altă parte. Din banii pe care îi primim din vânzarea acestei trăistuţe cumpărăm diferite materiale şi susţinem cazuri sociale. Dacă plecaţi cu un suvenir de la noi, probabil îi va fi mai bine lui Iustinian”, a spus prof. Mirela Verdeşescu.

Ema Gavriluţă ne-a spus că trăistuţele sunt făcute manual şi reproduc la scară mică catrinţa tradiţională de Panaci, împodobită cu roşu de Panac şi negru, iar în ele găsim plante medicinale și un borcănel cu dulceaţă de afine. Trăistuţa costă 50 de lei şi împreună cu pachetul cu plante şi dulceaţă este 70 de lei.

„Eu zic că merită nu numai pentru munca noastră depusă în realizare trăistuţei, culesul plantelor şi realizarea dulceţei de afine, dar mai ales pentru faptul că este o cauză nobilă, încercăm să salvăm viaţa unui copil“, a precizat Ema Gavriluţă.

Natura îţi dă produsul, omul vine cu modul de preparare

Fără oamenii minunaţi de la Asociaţia de Ecoturism Ţara Dornelor, fără gazdele care au pus la dispoziţia participanţilor o locaţie superbă, fără oaspeţii veniţi cu drag aici, fără voluntari, sponsori şi parteneri, acest eveniment nu ar fi avut savoare.

„A fost combinaţia perfectă între mâncare grozavă, gazde primitoare, activităţi pentru copii la care nu s-au putut abţine să participe şi părinţii, drumeţie cu poveste şi stimulat toate simţurile, cântece şi voie bună. Bonus, treasure-hunt pe aplicaţie de telefon (Questo)“, au fost cuvintele de apreciere ale Ancăi Gaidoş, reprezentant al Fundaţiei „Noi Orizonturi“, care sprijină prin proiectele sale ecoturismul şi învăţarea prin experiență în rândul tinerilor.

„De 13 ani ne plimbăm prin sate din România în ideea de a vă atrage în tot felul de locuri unde ajungeţi mai greu sau nici nu vă gândiţi la ele. Astăzi suntem în Depresiunea Dornelor şi vă mulţumim pentru că aţi venit pentru a savura alături de noi ziua aceasta frumoasă de septembrie şi gusturile locurilor, printre care se numără mâncarea, apa minerală şi peisajul.

Într-o drumeţie de două ore am ajuns într-un loc de belvedere în care aţi înţeles de ce mâncarea are gustul pe care îl are, de ce oamenii fac lucrurile aşa cum ştiu ei mai bine într-o zonă în care partea de agricultură se limitează la creşterea animalelor. De câte ori vă gândiţi la gastronomie să ştiţi că este vorba, în principiu, de un joc între ceea ce îţi dă natura şi ceea ce face omul. Natura îţi dă produsul, omul vine cu modul de preparare, cu reţeta, gastronomia fiind studiul relaţiei dintre natură şi om“, ne-a spus Cristian Valentin Cismaru, creator de evenimente gastronomice la Asociaţia My Transylvania.


Producători locali și reprezentanți ai pensiunilor din zonă care au găzduit evenimentul cu partea de mâncare și băuturi răcoritoare: Păstrăvăria lui Andrei – sat Coverca, comuna Panaci – preparate din păstrăv; Anton Mihaela – dulcețuri și siropuri produse local; Casa Luș – sat Coverca, comuna Panaci –  deserturi; Pensiunea Eco Hunea din Panaci – mâncare gătită și desert; Casa Răzeșului – sat Drăgoiasa, comuna Panaci – balmoș, preparate din carne, dulcețuri; Cosmin Țarcă – sat Păltiniș, comuna Panaci – mâncare la ceaun, bere de casă;  familia Crucianu din satul Coverca, comuna Panaci – brânzeturi „Călimani“, certificate ca produse montane.


Silviu Buculei

Bucovina, o comoară (poate încă neexplorată cum se cuvine) a turismului românesc

Bucovina sau Țara Fagilor, care se suprapune în mare parte județului Suceava și apoi trece granița înspre Cernăuți, este poate cea mai frumoasă și completă zonă din România din punct de vedere turistic, cu o bogăție extraordinară oferită de natură, meșteșuguri și tradiții, istorie și religie, agrement și sporturi de iarnă. Practic, Suceava este un județ care livrează o mulțime de frumuseți și unicități, este ca un muzeu în aer liber, putând asigura fără probleme o vacanță încărcată până la refuz de vizite și drumeții memorabile.

Cadrul natural este favorizat de prezența pe două treimi din suprafața județului a masivelor muntoase: Munții Bârgăului, parțial Munții Călimani, Obcinele Bucovinei (Mestecăniș, Feredău, Obcina Mare), Munții Bistriței (Rarău, Giumalău, Bârnaru, Budacu) și Munții Stânișoarei (Sutra). În interiorul zonei montane s-a dezvoltat, printre altele, Depresiunea Dornei, cu compartimentele sale Dorna și Neagra Șarului, în care există lunci, terase, dealuri piemontane și un peisaj unic. Fie și doar mergând cu mașina pe cele mai importante rute, pretutindeni în zona montană se desfășoară un spectacol al naturii extraordinar, completat de farmecul gospodăriilor și al satelor venite parcă din altă lume: Broșteni-Crucea-Dorna Arini-Vadra Dornei (dinspre Neamț); Vatra Dornei-Poiana Stampei-Piatra Fântânele (înspre Bistrița Năsăud, prin Pasul Tihuța); Câmpulung Moldovenesc-Pojorâta-Valea Putnei-Mestecăniș-Iacobeni-Vatra Dornei; Mestecăniș-Ciocănești-Cârlibaba, cu variantele Fluturica (înspre Bistrița, prin Pasul Rotunda) și Gura Lalei (înspre Maramureș, prin Pasul Prislop); Pojorâta-Vatra Moldoviței-Ciumârna-Sucevița-Marginea; Marginea-Vicovu de Sus; Vatra Moldoviței-Brodina; Pojorâta-Moldova Sulița-Izvoarele Moldovei; Păltinoasa-Solca-Marginea; Frasin–Stulpicani-Ostra; Pojorâta-Cojoci; Vicovu de Sus-Putna etc.

Meșteșuguri populare

Fondul etnografic și folcloric al Bucovinei este de asemenea încărcat și generos pentru vizitatori. Putem vorbi fie și numai despre Marginea – renumit centru de ceramică neagră, lustruită cu piatră, tehnică preluată de la geto-daci, Ciocănești – celebră prin covoarele care se fac aici, Cacica – un alt important centru ceramic, Vama – confecționarea pieptarelor, Fundu Moldovei – centru de realizare a instrumentelor populare și de prelucrare artistică a lemnului, Cârlibaba și Straja – port popular și țesături de interior, Arbore, Mănăstirea Humorului, Rădăuți – localități renumite pentru scoarțe și ștergare, Vatra Moldoviței, Ciocănești, Brodina, Poiana Stampei – faimoase pentru arta de încondeiat ouă. De altfel, în Suceava sunt organizate câteva manifestări care se bucură de un mare succes: Crăciun în Bucovina (Suceava); Paște în Bucovina – cu un Târg al Meșterilor Populari, Drumul Ouălor Încondeiate, Festivalul Național al Ouălor Încondeiate; Pelerin în Bucovina, organizat anual, la data de 15 august, la Cacica și Putna etc.

Turism religios și cultural

Suceava este, dacă vreți, perla ctitoriilor religioase din România, cu mănăstiri unice zidite de Ștefan cel Mare și de alți domni ai Moldovei comparabile cu creațiile renascentiste italiene sau din Europa Occidentală, toate adăugate, în 1993, în Lista cu Moșteniri Culturale Internaționale a UNESCO: Sucevița, Moldovița, Voroneț, Humor, Putna, Dragomirna, Probota, Arbore, Pătrăuți, Biserica „Sf. Gheorghe“ a Mănăstirii „Sf. Ioan cel Nou“ din Suceava. Numai drumețiile spre aceste destinații de excepțională valoare istorică și artistică ar lua câteva zile. Dacă mai adăugăm în program și obiectivele culturale, probabil că ar rezulta cel puțin o săptămână de vizite extrem de intense și interesante: Cetatea Șcheia, Cetatea de Scaun a Sucevei și Cetatea Zamca, Curtea și Hanul Domnesc din Suceava, Muzeul de Istorie din Suceava, cu „Sala tronului“, unicat în România, Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului, Muzeul „Arta lemnului“ din Câmpulung Moldovenesc, Muzeul de Științe Naturale din Vatra Dornei, Muzeul „Tehnici populare bucovinene“ din Rădăuți, Muzeul de Artă „Ion Irimescu“, „Galeria Oamenilor de Seamă“, Muzeul Apelor și Pădurilor din Fălticeni, Casa-muzeu de la Solca etc.

Ofertă generoasă în drumeții

Numai în masivul Rarău-Giumalău există 24 de trasee turistice amenajate și omologate. Practicarea turismului montan este favorizată de potențialul oferit de relieful munților Călimani, cu complexul vulcanic aferent, stâncile „12 Apostoli“, relieful carstic și rezidual al masivului Rarău, pădurea seculară de la Giumalău, gruparea cea mai întinsă de munți cristalini – Munții Bistriței Aurii și Bistriței Mijlocii –, precum și de Masivul Suhard și Obcinele Bucovinei. În afară de călătoriile prin munți, în județ se pot practica turismul călare (Parcul Național Călimani), escalada (Călimani, Rarău–Giumalău, Suhard), schiul (Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Gura Hunorului, Sucevița, Mălini și Cârlibaba), zborul cu parapanta (Vârful Oușorul, Prisaca Dornei, Pojorâta, Udești, Părhăuți).

Vatra Dornei, stațiunea inclusă în circuitul balneoclimateric internațional

Cu ape minerale carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonatate sodice, calcice și feruginoase, indiscutabil zona cea mai cunoscută este stațiunea balneoclimaterică de interes național Vatra Dornei, inclusă în circuitul internațional și recomandată în tratamentul unor afecțiuni ale aparatului cardiovascular, respirator, locomotor, boli ginecologice ori ale sistemului nervos etc. Dar cunoscute sunt și nămolul de turbă din Tinovul Mare și Poiana Stampei, apele minerale sulfuroase din zona Iacobeni, apele sărate de la Cacica. De asemenea, importanță prezintă și Solca, o fostă stațiune balneoclimaterică ce beneficiază de un climat de adăpost, foarte potrivit pentru convalescenți și anemici, ca și pentru cei care suferă de bronșită și de catar pulmonar. Proprietățile terapeutice deosebite sunt determinate de densitatea mare a stratului de ozon atmosferic; sub acest aspect, Solca deține primul loc în România și poziția secundă în Europa.

Farmecul nesfârșit al satelor bucovinene 

Zonele rurale din Suceva dispun, pe lângă un cadru natural fabulos, și de un valoros potențial cultural și istoric. O serie de localități – Sucevița, Vama, Moldovița, Putna, Ciocănești, Mănăstirea Humorului, Sadova, Lucina, Cacica, Neagra Șarului, Poiana Șarului, Poiana Negri, Dorna Candreni, Cârlibaba, Poiana Stampei, Șaru Dornei, Dorna Arini, Brodina, Râșca, Marginea, Argel, sunt deja consacrate în rândul turiștilor, ele devenind destinații turistice în sine. Fiecare localitate este unică în felul ei: Ciocănești – considerat cel mai frumos sat din România, cu casele frumos decorate, la fel ca ouăle încondeiate, adevărate bijuterii de artă; Brodina – centru de încodeiat ouă și cu un muzeu particular al huțulilor, Marginea – cu însemnul specific al ceramicii negre și case ce păstrează o arhitectură cu o vechime de mai mult de 100 de ani; Cacica – renumită prin salina cu același nume; Cârlibaba – cea mai mare comună din județ, cu rezervația geologică „Piatra Țibăului“ și „Lala“, pârtie de schi și locul unde, iată, s-a născut Huțulca din Cârlibaba etc.

Maria BOGDAN

GALERIE FOTO

  • Publicat în Turism

Ministrul Agriculturii s-a întâlnit cu fermieri suceveni

La finele lunii august, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Nechita-Adrian Oros, împreună cu Robert Chioveanu, preşedintele – secretar de stat al ANSVSA, Adi Croitoru, preşedintele Agenției Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, Mihai Moraru, directorul general al AFIR, Alexandru Moldovan, prefectul judeţului Suceava, şi Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, au avut întâlniri cu fermieri, medici veterinari, procesatori de lapte, primari din zona Vatra Dornei, Gura Humorului şi Moara.

Discuțiile au vizat proiectele care pot fi elaborate de către localitățile cu arii naturale protejate şi nu numai pentru accesarea de fonduri guvernamentale şi europene în vederea înfiinţării sau a modernizării de fabrici pentru prelucrarea laptelui şi a cărnii, ciupercilor şi fructelor de pădure. De asemenea, au fost abordate şi alte teme cum ar fi cele legate de apicultură, drumuri de exploatare agricolă, forţa de muncă la fermele zootehnice, fiind vizitate şi două ferme zootehnice şi o fabrică de cașcaval.

În Bazinul Dornelor sunt absolut necesare noi investiții, cu atât mai mult cu cât grupul francez Lactalis a închis fabricile Dorna Lactate de la Floreni şi Vatra Dornei.

Fermierii care au participat la întâlnire au adus în atenţia ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale problemele specifice cu care se confruntă, printre care se numără stabilirea unei modalităţi corecte de acordare a dreptului de a păşuna către fermierii care deţin animale, fiind propusă ca soluţie licitarea păşunii de către primărie pe trupuri de păşune şi în funcție de numărul de animale; lipsa acută a forței de muncă, fiind solicitată sistarea sau direcţionarea foarte atentă a ajutoarelor sociale; accesul în supermarket a produselor locale şi a celor româneşti, fiind sugerată ca soluţie asocierea în scop economic a mai multor producători; imposibilitatea respectării prevederilor legale privind omologarea şi verificarea la Registrul Auto Român a utilajelor agricole, precum şi conducerea acestora doar cu categorii speciale; înfiinţarea perdelelor forestiere de protecție în interiorul parcelei, cu specii de salcâm şi tei ca bază meliferă; acordarea subvenţiei pe cap de animal şi nu doar pe teren fizic, fapt ce ar permite şi creșterea efectivului de animale.

Înfiinţarea de fabrici de prelucrare a produselor locale

Judeţul Suceava deţine peste 350.000 hectare de păşuni şi fâneţe, peste 10% din laptele României producându-se aici, Suceava este pe locul I pe ţară la producţia de lapte, cu 2,2 milioane de hectolitri de lapte, din 20 de milioane total, motiv pentru care s-au cerut măsuri concrete de încurajare a înfiinţării fabricilor, de dimensiuni mai mici sau mai mari pentru prelucrarea laptelui, sucevenii preferând să prelucreze materia primă pe plan local. Soluția propusă a fost de fructificare a ariilor protejate, care în județul Suceava se găsesc pe raza a 82 de unități administrativ-teritoriale, legislaţia oferind avantaje pentru procesarea produselor din ariile protejate.

Conducerea Consiliului Judeţean Suceava a avansat ideea că „70% din primăriile din Suceava vor înfiinţa o asociere, un cluster, în parteneriat cu Agenţia Ariilor Protejate pentru promovarea a ceea ce se produce aici, în care să intre şi Asociaţia Produs în Bucovina, prin care să se realizeze şi să se promoveze produse sănătoase, dintr-o zonă în care se respectă reţete tradiţionale, în care furajele au o anumită calitate, mai ales în flora spontană din zona de munte a judeţului Suceava.“

De asemenea, s-a propus derularea unui program de susţinere a zootehniei cu ferme – pepinieră care să furnizeze berbecuţi, purcei sau viţei pentru ferme ori gospodăriile individuale, animale care să fie crescute până la atingerea greutăţii pentru abatorizare. O altă solicitare făcută ministrului Adrian Oros a fost un program special de amenajare a drumurilor agricole cu bani europeni, prin pietruire, astfel încât tractoarele, utilajele agricole şi căruţele să nu mai circule pe drumurile europene şi naţionale. Fermierii suceveni îşi doresc promovarea produselor bio şi tradiţionale în Europa, dar şi posibilitatea încheierii unui acord cu Ucraina pentru aducerea de forță de muncă din zona Cernăuţi.

În cadrul întâlnirii cu medicii veterinari, care a avut loc la Gura Humorului, s-a clarificat problema unor contracte de concesiune deoarece nu erau efectuate unele plăți către medicii veterinari.

La întâlnirea de la Moara au participat fermierii din zonă,  îndeosebi cei din sectorul vegetal, care au adus în atenția ministrului Adrian Oros problemele specifice cu care se confruntă.

În cadrul vizitei în judeţul Suceava, ministrul Adrian Oros a vizitat Fabrica de caşcaval Danilili şi Ferma de vaci a fermierului Ionel Ţăran din localitatea Şaru Dornei şi ferma vegetală Prodaniuc din comuna Moara.

Silviu Buculei

Lactatele LaDorna nu se vor mai produce în județul Suceava

Începutul lunii iulie a însemnat un adevărat cutremur în piața produselor lactate din România. Grupul de firme Lactalis, din cadrul societății Dorna Lactate, a decis închiderea a două unități de producție, una situată în localitatea Floreni și cealaltă în Vatra Dornei. Cu alte cuvinte, celebrele lactate pe care le cunoaște orice român nu vor mai fi produse la origini, din laptele obținut local, ci brandul se va păstra, dar produsele vor fi procesate în alte zone din țară.

Peste 150 de șomeri

Zona de munte a județului Suceava are un potențial extraordinar din punctul de vedere al creșterii animalelor. Pășunile și pajiștile din zonă oferă habitatul perfect pentru obținerea unui lapte de calitate, poate chiar unic din punctul de vedere al calităților, după cum afirmă unii specialiști. E drept că zona a atras de-a lungul timpului și numeroși investitori, printre care și Jean Valvis, care în anul 1998 deschidea la Vatra Dornei prima fabrică de lapte UHT construită după anii ’90. Timpul a trecut, brandul a crescut în ochii cumpărătorilor, iar investitorul avea să vândă afacerea grupului Lactalis în anul 2008. Toate bune și frumoase, chiar dacă efectivele de animale scădeau drastic de la un an la altul, iar colectarea laptelui și prețul primit de localnici erau derizorii, măcar lucrurile funcționau. Totul până în iulie 2020, când, oricum sufocați de problemele anului în care pandemia de coronavirus a făcut ravagii în județ, peste 150 de localnici aveau să primească vestea că vor rămâne șomeri.

Printr-un comunicat de presă, compania anunță că va închide cele două fabrici și că va susține totuși angajații fie prin găsirea unui alt loc de muncă, poate chiar în cadrul altor societăți din cadrul grupului, fie vor primi compensații salariale.

„Am fost nevoiți să luăm această decizie după epuizarea tuturor încercărilor de eficientizare a activității în cele două fabrici, luând în considerare și noua realitate economică care ne determină să fim mai atenți la operativitatea business-ului nostru în România și să ne adaptăm planurile coerent, pentru a rămâne competitivi în industrie. A fost o decizie grea, însă cel mai important este că putem duce mai departe povestea brandului LaDorna în România, cu structurile moderne disponibile local. Este unul dintre angajamentele majore ale Grupului Lactalis în România, ne dorim în continuare să menținem business-ul și să-l creștem sănătos aici, în România, contribuind astfel la redresarea economică națională, prin noi investiții și noi locuri de muncă. În egală măsură, suntem preocupați să protejăm drepturile fiecăruia dintre colegii noștri afectați de concediere și să reducem cât de mult posibil impactul regretabil pe care acest proces îl va avea asupra lor“, preciza Giampaolo Manzonetto, directorul general al Grupului Lactalis România.

În același comunicat se specifică faptul că nu va fi afectată în niciun fel activitatea de colectare a laptelui din zonă și că producătorii locali vor avea parte de aceleași contracte, însă aceștia din urmă sunt destul de neîncrezători. Demersurile pentru închiderea fabricilor se va finaliza în decursul lunii august.

Și soluțiile de dezvoltare?

Neîncrezători în promisiuni, oamenii locului se tem că industria laptelui, asemenea altora, va avea de suferit pe termen lung în zonă, fapt ce va determina lumea să plece să muncească în străinătate, poate pe bani mai mulți, însă și aici s-ar putea să întâmpine probleme ținând cont de situația creată de pandemia de coronavirus.

Directorul Agenţiei de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) Suceava, Mirela Adomnicăi, a declarat că Grupul Lactalis a notificat instituţia în legătură cu o concediere colectivă a 158 de angajaţi, începând cu data de 1 septembrie. Potrivit Mirelei Adomnicăi, citată de Agerpres, angajații celor două fabrici de la Floreni şi Vatra Dornei ale grupului Lactalis vor primi informari și consiliere astfel încât să fie mereu la curent cu oferta locurilor de muncă.

Conform aceleiași surse, Gheorghe Flutur, președintele Consiliului Județean Suceava, consideră transferul producției de lactate LaDorna o jignire: „Judeţul Suceava este cel mai mare producător de lapte din ţară şi orice problemă care apare în acest domeniu trebuie discutată cât mai repede.(…) Transferul producţiei de lactate LaDorna este văzut ca o jignire.“


În prezent, grupul Lactalis deţine companiile Albalact, Covalact, Dorna Lactate, Rarăul, Lactate Harghita, Lactalis România, Parmalat România şi Lactalis Logistic. Are peste 2.300 de angajaţi şi 7 branduri româneşti – LaDorna, Albalact, Covalact, Zuzu, Fulga, Rarăul, Poiana Florilor, dar și mărci regionale cum este Friss, comercializat în judeţele Harghita şi Covasna, precum şi branduri internaţionale – President, Galbani, Santal.


Larissa SOFRON

Rezultate foarte bune la campania de împăduriri din 2020 în județul Suceava

Campania de împăduriri de primăvară, finalizată pe 15 iunie, a dus la plantarea a peste 27 de milioane de puieţi de arbori pe suprafeţele forestiere administrate de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva. Contribuţia Direcţiei Silvice Suceava la această campanie de împădurire este foarte importantă, aproximativ 7 milioane de puieţi de arbori fiind plantaţi de silvicultorii suceveni.

„Campania de împăduriri din primăvara 2020 s-a finalizat cu rezultate foarte bune. Au fost regenerate 2.220 ha, din care 2.020 ha în fond forestier proprietate publică a statului şi 200 ha în teren privat, administrat pe bază de contracte. Au fost împădurite 1.080 ha de teren forestier de stat, iar alte 940 ha au fost regenerate natural. Atât la împăduriri cât şi la regenerările naturale programul anual a fost depăşit cu câte aproape 100 ha la fiecare categorie de lucrări.

S-au folosit 7 milioane de puieţi forestieri din diferite specii, majoritatea fiind de răşinoase. Pe lângă lucrările de împăduriri, până la această dată au fost executate şi alte lucrări ce pregătesc producţia de puieţi pentru anii următori, cum ar fi instalarea unei serii de culturi în pepiniere pe o suprafaţă de 600 ari, din care: 110 ari semănături în câmp, 460 ari repicaje şi 30 ari butăşiri. De asemenea, au fost executate lucrări de completări ale puieţilor care s-au uscat în anii trecuţi şi care nu au mai putut vegeta. Lucrările s-au desfăşurat pe 170 ha“, ne-a spus ing. George Celsie, şeful Biroului Vânătoare şi Salmonicultură, purtător de cuvânt al Direcţiei Silvice Suceava.

Programul de regenerări artificiale, prin împăduriri, a fost depăşit datorită condiţiilor meteorologice favorabile, de 32 de direcţii silvice, cele mai mari suprafeţe împădurite peste program fiind înregistrate la direcţiile silvice Suceava, cu 90 de hectare, Bacău, cu 60 de hectare, Neamţ, cu 35 de hectare, şi Mureş, cu 33 hectare fond forestier. Direcţia Silvică Suceava administrează, prin intermediul celor 24 de ocoale silvice, peste 270.000 de hectare păduri de stat.

Romsilva a regenerat 10.065 hectare

Campania de împăduriri de primăvară s-a desfăşurat în cadrul proiectului „O pădure cât o ţară“, iniţiat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi derulat sub înaltul patronaj al Preşedinţiei României. În total, în fondul forestier de stat administrat Romsilva au fost regenerate 10.065 hectare, cu 11,8% mai mult peste programul campaniei, din care 6.449 hectare fond forestier au fost regenerate pe cale naturală, iar 3.616 hectare pe cale artificială, inclusiv 17 hectare perdele forestiere înfiinţate în proximitatea autostrăzii A2. În cadrul acestei campanii s-au mai realizat lucrări de completări pe 1.469 hectare şi de refacere a plantaţiilor calamitate pe alte 178 hectare. În fondul forestier privat, administrat pe bază de contract, Romsilva a regenerat, în această primăvară, 1.503 hectare.

Programul anual de regenerare a fondului forestier de stat administrat de Romsilva prevede, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară şi de toamnă, regenerarea a 12.531 de hectare, din care 8.073 prin regenerări naturale şi 4.458 prin regenerări artificiale, cu o investiţie de 199,2 milioane lei.

În ultimii şapte ani, Romsilva a regenerat 111.554 hectare fond forestier de stat şi a plantat, în acest interval, peste 200 milioane de puieţi forestieri.

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare fond forestier proprietatea publică a statului, aproximativ 48% din totalul pădurilor la nivel naţional.

Silviu Buculei

De vorbă cu Paul Torac, tânărul din Brodina care „scrie“ istoria huțulilor din Bucovina

Paul Torac are 25 de ani. După absolvirea studiilor pedagogice și de științe ale educației la Colegiul Național „Mihai Eminescu“, respectiv la Universitatea „Șefan cel Mare“ din Suceava, s-a întors acasă, la Brodina, unde a scris și scrie în felul său istoria huțulilor, acel grup de oameni ai munților care se lasă revendicat, când e vorba de poporul căruia i-ar aparține etnic, doar de păduri și crestele din Obcinile Bucovinei. Huțul din generație în generație și fascinat de istoria Brodinei, locul în care s-a născut Huțulca, cu o copilărie trăită sub magia încondeierii ouălor și a poveștilor străbunicii sale, Paul și-a legat numele de colecția etnografică amenajată într-una dintre casele familiei sale, un fel de muzeu care adună, în câțiva metri pătrați, secole de dăinuire pe aceste meleaguri a huțanilor.

Rep.: Paul Torac, să pornim și noi pe firul poveștii huțulilor și am vrea să aflăm cum s-a născut ideea organizării acestei colecții.

Paul Torac: Sunt născut la Brodina, mirificul tărâm dintre păduri, cum îmi place mie să spun, și am crescut într-o familie în care tradițiile au avut loc de cinste. În familia noastră se încondeiază ouă de patru generații. Străbunica mea a trecut la Domnul anul trecut, la 96 de ani; de la dumneaei și apoi de la bunica și mama am preluat dragostea pentru tradiție și meșteșuguri. După facultate am zis că e vremea să mă întorc acasă, să-mi cercetez etnia, să profit de faptul că încă mai avem bătrâni care ne pot povesti despre timpurile frumoase pe care le-au trăit. Mă gândesc uneori că, dacă am un regret în viață, e că nu m-am născut acum 100 de ani... Dar, probabil, nimic nu e întâmplător. Îmi zicea bunica: „Trebuie să înflorești unde ai fost sădit.“ Ideea unei colecții s-a născut în timp. Ea se leagă de Muzeul Obiceiurilor Populare de la Gura Humorului, unde noi eram frecvent invitați. În urmă cu vreo 20 de ani – eu și sora mea geamănă eram copii pe-atunci, dar însoțeam familia la toate manifestările din zonă – doamna fost director Vera Romaniuc a ținut neapărat ca toți cei care vin la expoziție să poarte costumul reprezentativ al zonei în care trăiesc. Domnia sa cumva ne-a îndemnat să căutăm în lăzile de zestre ale familiei sau ale celor din sat și să găsim portul specific Brodinei. Având-o alături și pe străbunica, am început să scotocim printre amintiri, am găsit costumele de miri ale străbunicilor și bunicilor, ni le-au dăruit ca să le putem îmbrăca la expoziții și apoi s-a născut pasiunea asta de a colecționa sau, cum îmi place mie să zic, de a da viață celor din trecut. Și așa, cu modernismul zilelor noastre, a cam început să se înlăture tradiționalul.

Rep.: Asta în sensul că tineretul nu mai păstrează bogăția tradiției înaintașilor?

P.T.: Eu dau mereu exemplul cu nora care nu se are bine cu soacra... După ce soacra se duce în lumea plină de dor, ea nu vrea să păstreze nimic și arde tot ce i-a aparținut. Aici am intervenit noi și am preluat cumva zestrea. Bătrânele spun așa: păi, decât să le arunce, mai bine luați-le voi și le găsiți o întrebuințare. Încet-încet am strâns din familie – noi avem foarte multe obiecte – și din sat sute de exponate. Colecția permanentă este organizată într-o casă de-a noastră situată la vreo 2 km de centrul comunei, la ieșirea înspre satul Sadău, iar de 6-7 ani este vizitată de turiștii care trec prin Brodina, dar acolo noi realizăm și ateliere de încondeiat ouă și tot acolo invităm oaspeții care vor să filmeze ori să scrie despre tradițiile de la noi.

Rep.: Facem un tur al colecției sau mai degrabă o scurtă incursiune în viața de ieri și de azi a huțulilor?

P.T.: Eu m-am raportat întotdeauna la vremea străbunicii mele, fiindcă ea mi-a fost călăuză în trecutul strămoșilor. Am amenajat așadar trei camere. Prima face referire la activitatea pe care o desfășurau femeile odinioară. Aici avem un fel de poveste a firului de lână, de la tunderea oii și până la caierul de tors; era și o vorbă în trecut, „oaia ține casa“, fiindcă ea oferea și produsele alimentare (lapte, brânză, carne), dar și materialul de bază pentru confecționarea obiectelor cu care se înfrumuseța casa ori se lucra vestimentația. Avem ustensile de prelucrat lâna, vârtelniță, furcă de tors, rășchitori, un război de țesut, o ladă de zestre din 1903, câteva costume huțule. A doua e o cameră a zestrei. În trecut, mirele avea casa, iar mireasa, tot ce trebuia ca să îmbrace... locuința. Când zestrea ajungea la tavan, atunci fata era bună de măritat. Tot ea cosea și costumul mirelui. Am expus aici scoarțe, covoare, costumul popular viu colorat al huțulilor, nelipsitele mărgele venețiene din portul femeilor, salbe, inele, o ladă de zestre a străbunicii și am creat și un soi de arbore genealogic, fotografii cu oameni care au confecționat straiele sau ustensilele din colecția noastră. În a treia cameră avem vase de care se foloseau în gospodărie, de la putineiul în care țineau merindele pentru iarnă și până la cofițe, untărițe, linguri, polonice, apoi un obiect specific zonei –păscărița – cu care mergeau huțulii în noaptea de Înviere la biserică. Tot aici avem ouă încondeiate în tehnici clasice (băi succesive în culoare) și până la cele mai noi (ceară gravată în relief), de la cele lucrate de străbunica și până la exemplarele realizate sau inovate de mama ori de femeile din sat. Brodina este unul dintre cele mai vechi centre de încondeiere a ouălor; la noi, 5 din 10 femei se ocupă cu această artă, căci încondeierea a devenit o operă de artă, iar ele fac asta din pasiune, dar și ca mijloc de existență.

foto hutuli

Rep.: Citesc așa: comunitatea de huțuli trăiește în zonele din nordul Sucevei (Moldova Sulița, Benia, Breaza, Izvoarele Sucevei, Cârlibaba, Moldovița, Vatra Moldoviței, Ciumârna, Brodina și Ulma) și în județul Maramureș (Bistra, Poienile de sub Munte, Repedea, Rona de Sus, Ruscova și Vișeu de Sus). Care este istoria huțulilor?

P.T.: Se spune că, nemaisuportând jugul austriac – birul mare, armata lungă și încercarea imperiului de a-i converti la catolicism, noi fiind prin tradiție ortodocși – huțulii s-au refugiat în munți. Există un hrisov al Mănăstirii Putna în care se consemnează că, prin anii 1700, nemaiavând cum se îngriji de avere, aceasta donează 8 munți unor oameni veniți din Galiția. Așa s-au stabilit huțulii pe cele mai înalte creste ale munților, practic s-au ascuns între păduri, să nu fie găsiți, și și-au întemeiat gospodării. În hrisov stă scris și numele primilor refugiați, iar printre ei se află și un Toma Torac, despre care noi credem că e un strămoș. Multă lume îi aseamănă cu ucrainenii, dar până și Mihai Eminescu spunea că huțulii ar fi daci slavizați în decursul istoriei. Acum, știți, fiecare popor ține să-i asimileze, dar huțulii spun că numai munții și doar munții au dreptul să îi revendice, nu popoarele lumii. Între timp, în comunitate sunt și persoane cu nume românești, fiindcă s-au făcut căsătorii mixte. La Brodina, din cele 10 sate ale comunei, 8 sunt cu populație majoritar huțulă.

Rep.: Care era ocupația de bază în trecut și cu ce se ocupă oamenii astăzi?

P.T.: Bărbații se ocupau cu creșterea animalelor, lucrul în pădure, cu agricultura de pe lângă casă, iar femeile încondeiau ouă; de altfel, acest obicei a fost adus în Bucovina de huțuli. În trecut, femeile țeseau și coseau straie populare. Din păcate, azi nu se prea mai confecționează costume populare huțule, care sunt și extrem de dificil de realizat, dată fiind compoziția bogată în motive și culori. Noi suntem la interferență cu satul Straja, unde s-a păstrat foarte bine tot ceea ce ține de costumul popular, iar huțulii nu și-au mai păstrat neapărat portul lor, l-au împrumutat pe cel de la Straja. Așadar, astăzi femeile mai lucrează costume, dar cu specific românesc.

Rep.: Și care era felul lor de a trăi deunăzi vreme?

P.T.: Păi în așa ceva constă unicitatea și farmecul comunității noastre. Îmi povestea străbunica că existau perioade în care nu aveau posibilitatea să ajungă la biserică și atunci oamenii se rugau în fața unui... brad! Era un cult al bradului în viața huțulului, pentru că l-a însoțit de la naștere până la moarte. Pe timpuri, a doua zi de la nașterea copilului, se făcea o scălduță, iar apa se arunca la rădăcina unui brad, pentru ca pruncul să crească drept ca bradul și să fie sănătos așa cum bradul e verde tot timpul. Apoi – obicei păstrat și azi – la construirea unei case, pe scheletul acoperișului se pune un vârf de brad împodobit cu ațe colorate, care să arate comunității că locuința e spre final. La nuntă, de asemenea, la porțile mirelui și miresei se prinde bradul, împodobit cu hârtie colorată. La fel și la înmormântare, pe căruța cu care este dus huțulul la cimitir se așază vârfuri de brad împodobite cu fire negre, în cele patru colțuri. Ei aveau în general respect și dragoste față de pădure că aceasta i-a adăpostit și i-a încălzit. Tot străbunica îmi povestea că tatăl ei, când mergea să taie un copac, îngenunchea în fața lui și îi cerea iertare pentru fapta ce va fi săvârșită, dar cu ideea că lemnul – că era un stâlp la cerdac, că era lemn pentru casă – va dăinui toată viața lui alături de el. Cât despre credință, huțulii erau printre singurii ortodocși care își etalau religia purtând la gât cruci mari de bronz sau alamă – bărbații, iar femeile aveau salbă din cruci. Așa își arătau și credința, dar și bogăția, în funcție de mărimea crucii.

Rep.: În afară de colecție, am văzut, Paul Torac, că lucrezi la alte două proiecte.

P.T.: La noi în zonă, la evenimente frumoase sau mai puțin frumoase, întotdeauna oamenii se înconjurau de cântece. Le-am înregistrat oarecum, pe unele le-am și scris, dar acestea nu erau înțelese de toată lumea. Venind prietenul meu Paul Anania prin Brodina, m-a îndemnat să le traduc în română și să le prind pe toate într-o carte. Am ales așadar cele mai frumoase cântece, le-am scris cu caractere chirilice, în dialect, și le-am tradus și în română. S-a născut astfel o culegere pe care am închinat-o Centenarului. Mai apoi, neavând cum să stau degeaba, am strâns undeva la vreo 350 de fotografii din toate satele. Aceste imagini sper eu să le putem cuprinde într-un album intitulat sugestiv Chipuri de huțuli.

Maria Bogdan

Performanţă în legumicultură la Bursuceni, Suceava

Vasile Mătrăşoaie, unul dintre cei mai cunoscuţi legumicultori din judeţul Suceava, iniţiatorul manifestării Ziua câmpului în legumicultură, prin care, în fiecare an, la ferma sa de la Dumbrăveni se întâlnesc, pentru a vedea la faţa locului cum arată legumele ajunse la maturitate din seminţele puse la dispoziţie de firmele de profil sau staţiunile legumicole, fermieri, cercetători, specialişti de la direcţiile agricole, reprezentanţi ai producătorilor naţionali şi internaţionali de seminţe, fertilizatori şi substanţe de combatere a dăunătorilor din gama bio, este un exemplu de urmat pentru a avea pe masă produse mai bune şi mai curate.

Noi provocări pentru legumicultori în condiţiile pandemiei de COVID-19

Nimic nu ar fi fost posibil fără foarte multă muncă, credinţă, colaborare şi dialog, mai ales că anul 2020 este unul dificil pentru întreaga agricultură românească, iar pandemia COVID-19 şi consecinţele sale dramatice au scos în evidenţă importanţa lanţurilor scurte de aprovizionare cu alimente, mai ales în cazul municipiului Suceava şi al celor opt comune din zona de carantină. În situaţia creată producătorii au rămas cu legumele timpurii nevândute fie din cauza fricii de a merge la piaţă, fie din lipsa cumpărătorilor care au evitat pieţele şi zonele aglomerate, dar şi a faptului că o mare parte din marile magazine îi evită pe producătorii locali, preferând importul. În situaţia cea mai dificilă au fost fermele mici, care întâmpină în continuare probleme în comercializarea producţiei din cauza perturbărilor în comerţ şi consum.

„La piaţă nu am mai comercializat legume în perioada carantinei pentru că nu se vindea nimic, cumpărătorii erau foarte puţini, trebuia să consum motorină cu maşina, să plătesc taxele aferente, iar marfa, dacă nu se vinde, se degradează și eram în pierdere. Nici cu pensiunile şi restaurantele care se aprovizionau cu legume proaspete de la mine nu ştiu cum va fi, când se vor redeschide, câţi clienţi vor avea. Ce am vândut a fost direct de acasă, acum îmi fac şi un mic spaţiu comercial la poartă în care voi comercializa legumele produse de mine, pentru că mulţi cunosc calitatea şi preferă să vină să le cumpere direct de acasă sau să le culeagă ei din câmp sau din solar. Dragostea pentru legume mă determină să muncesc, dacă ar fi posibil, chiar şi 25 de ore pe zi. Am muncit pentru a da gust acestor legume şi de aceea nu am folosit hormoni de creştere, iar de aici apare şi gustul aparte şi sunt căutate în tot judeţul“, ne-a spus Vasile Mătrăşoaie. 

Viitorul legumiculturii este în spaţii protejate

În contextul provocărilor multiple pentru agricultură şi securitatea alimentară, conform prognozelor şi condiţiile meteo afectează culturile agricole. 

Bursuceni 19

„Anul 2020 se anunţă unul foarte dificil pentru agricultură, cu o primăvară în care au fost dese schimbări de temperatură şi cu diferenţe foarte mari, care au dăunat în special legumelor. Ardeiul, vânăta, roşia sunt plante termofile, le place căldura şi lumina, iar schimbările bruşte de temperatură, la sfârşitul lunii mai având 10-11 grade Celsius ziua şi 3-4 grade Celsius noaptea, cam le-a dăunat, plantele sunt supărate. Având în vedere prognoza pentru perioada următoare, dar mai ales pentru anii următori, legumicultura cam trebuie să se mute în spaţii protejate. Mergem şi anul acesta cu culturi de legume în câmp deschis, dar fără mari speranţe pentru ardei, gogoşari şi roşii, mai ales că în ultimele luni am avut vânturi foarte puternice, iar, dacă va fi la fel şi în perioada următoare, nu va fi bine. Când bate vântul tare plantele care nu sunt viguroase se rup, dar există şi un risc foarte ridicat ca virozele să ajungă la plante şi să le îmbolnăvească, iar în cazul legumiculturii bio combaterea este mai dificilă. Viitorul legumiculturii este în spaţii protejate. Mă ocup de legumicultură de peste 40 de ani pentru că mi-a plăcut, toată ziua o petrec în câmp sau în solarii, plantele nu mă trădează, ele se bucură când stau şi vorbesc cu ele, dar nu am prins până acum asemenea condiţii, care se înrăutăţesc de la an la an. S-au tăiat pădurile, clima s-a schimbat şi asta se simte“, ne-a spus Vasile Mătrăşoaie.

Solar nou şi bani luaţi de vânt

Legumicultorul sucevean spune că în momentul de faţă există solarii şi sere inovative, care duc la un cost mai scăzut de producere şi întreţinere a legumelor prin sisteme de irigaţii încorporate şi diverse automatizări, cu o eficienţă a exploatării pentru o largă varietate de specii, dar trebuie găsite firme serioase cu care să colaborezi pentru achiziţionarea şi montajul lor.  Deşi a angajat o firmă specializată să îi construiască un solar cu o suprafaţă utilă de 30 de ari, la primul vânt puternic Vasile Mătrăşoaie a rămas fără solarul cel nou şi acum contabilizează pagube de zeci de mii de lei. Dintr-un solar pe structură din metal, a rămas un morman de fiare şi franjuri de folie. Fermierul răsuflă totuşi uşurat pentru că celelalte solarii vechi, cu o suprafaţă de 70 de ari, cu structură de lemn, au scăpat neavariate şi legumicultorul aştepta roade peste mai puţin de două luni.

„Îmi pare rău că am făcut un solar pe o suprafaţă de 30 de ari, cu o firmă specializată în construcţia de sere şi solarii din judeţul Botoşani, dar nu au fost meseriaşi. Un vânt mai puternic a rupt şi a luat aproape toată folia. Am muncit şi am dat toţi banii din casă unor oameni care nu au lucrat corespunzător. În loc să toarne pilonii de 40 de centimetri, i-au turnat la 15-20 cm. Firma de asigurări a venit la faţa locului, a măsurat, a constatat că pilonii de susţinere nu au fost îngropaţi în pământ corespunzător, acum aştept să văd cine mă despăgubeşte. Firma care a făcut solarul a luat câteva miliarde (bani vechi – n.r.) şi m-a lăsat cu botul pe labe, am pierdut şi prima tranşă prin Programul „Tomate“, acum trebuia să am roşii coapte.

Am investit bani, am oprit băiatul acasă, absolvent al Facultăţii de Silvicultură, să nu plece să muncească în alte ţări, ca să fac legumicultură la un standard ridicat de calitate şi producţie, el ocupându-se de ferma zootehnică pentru a putea astfel să ne asigurăm necesarul de îngrăşăminte naturale“, spune cu năduf Vasile Mătrăşoaie.

Bursuceni 15

Răsaduri alese special pentru oamenii vârstnici

„Anul acesta am pregătit pentru cei care doresc să cultive răsaduri din 14 soiuri de roşii provenite de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău. Sunt soiuri alese pentru a veni în sprijinul oamenilor bătrâni, roşii care se cultivau în urmă cu  60-70 de ani, care se lasă pe pământ, nu trebuie copilite, nu le trebuie araci şi au o producţie foarte bună, de 50-60 tone la hectar. Este vorba de Darsirius pentru bulion, un soi românesc foarte productiv, peste 50 de fructe de 80-100 grame, nu se copilesc, dar se susţin cu un tutore pentru ca fructele să nu ajungă pe pământ, soiurile Florina, Măriuca, Chilimbar, un soi de roşii de culoare galben-potocaliu, Siriana – un soi timpuriu, Aurora, şi alte sortimente de tomate produse de cercetătorii de la Buzău.

Au apărut acum tot felul de comercianţi de răsaduri, de la care nu ştii ce iei, te duci în piaţă şi nu îţi spun dacă e hibrid sau soi. Comerciantul de răsaduri scoate o plantă din sămânţă, ea creşte, dar producţia e mică sau uneori e zero. Eu tot ce produc, toate răsadurile sunt din seminţe de la staţiuni şi institute de cercetare, am şi câteva de la firme străine, doar toate sunt certificate, sunt probate de mine, ştiu ce producţie dau, ştiu ce gust au, ştiu ce trebuie folosit la fiecare plantă pentru un randament maxim. Cine cumpără răsaduri trebuie să primească şi sfaturi pentru întreţinerea plantelor pentru că acum s-a ajuns în situaţia ca, după ce ai plantat, trebuie să aplici şi tehnologie pentru a avea producţiile recomandate de cei care au creat soiul şi de aceea anul acesta răsadurile le vând de acasă. Aşa încerc să dau omului cât mai bun, să îi explic ce are de făcut, nu vreau ca cel care pune în grădină o legumă de la mine să muncească în zadar.

Oamenii nu investesc în sămânţă, de multe ori folosesc sămânţa obţinută din leguma crescută în grădină, dar fără o selecţie atentă a plantei, a fructului, pentru ca acesta să fie perfect sănătos. Fiecare trebuie să fie foarte atent de unde cumpără şi ce cumpără, pentru a avea pe cine trage la răspundere, pentru a valorifica aşa cum trebuie terenul pe care cultivă şi, nu în ultimul rând, pentru a nu munci în zadar şi în toamnă să nu recolteze nimic sau foarte puţin faţă de cât ar fi fost normal“, este sfatul legumicultorului Vasile Mătrăşoaie.

La Bursuceni continuă cercetarea în legumicultură şi plante medicinale

În solariile familiei Mătrăşoaie de la Bursuceni şi pe cele două hectare de teren, pe lângă producţia de legume continuă şi munca de cercetare şi aclimatizare de noi soiuri de legume provenite de la mai multe staţiuni de cercetare legumicolă din ţară. Sunt cultivate tot felul de ciudățenii, printre care roşii negre, castraveţi albi, pepeni cu gust de pară, bureţi vegetali, fructe şi condimente comestibile, dar şi plante cu rol de a înlocui sau completa tratamentele farmaceutice. Soiurile de roşii cultivate sunt din Olanda, Israel, Spania, Italia, Bulgaria, dar mai ales de la staţiunile legumicole de la Bacău, Vidra, Buzău.

„La Buzău s-au creat sute de soiuri de roşii, de gogoşari, iar prin colaborarea pe care o am, de peste 20 de ani, cu dr. ing. Costel Vînătoru, cel care a coordonat Laboratorul de genetică şi conservare ameliorativă din cadrul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură din Buzău, în fiecare an pun câte 20 de fire din fiecare soi primit, văd cum se aclimatizează, cum creşte, cum fructifică, ce producţii dau în câmp sau în spaţii protejate, calitatea obţinută şi transmit toate datele dumnealui. În urma colaborării cu

dl Vînătoru, contribui şi eu foarte puţin la cercetarea în domeniul legumiculturii, anul acesta, pe lângă tomate, având în studiu 10 sortimente de vinete, 30 de soiuri de ardei iuţi, dintre care se distinge ardeiul iute din linia 80 care se cultiva acum 80 de ani, un ardei crocant, foarte bun.

Am strâns sămânţă de la toate staţiunile legumicole din ţară. Este o concurenţă între institutele de cercetare şi staţiunile legumicole româneşti şi marile companii care importă seminţe din străinătate, care angajează ingineri români, pe care îi plătesc foarte bine şi fac lobby în favoarea acestor firme. Dar trebuie să fim conştienţi că, într-o situaţie critică, dacă nu se importă seminţe, ţăranul nu va mai avea ce pune în pământ pentru că nu se pune bază pe producţia autohtonă“, a conchis Vasile Mătrăşoaie.

Bursuceni 10

Vasile Mătrăşoaie are colaborări şi cu Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultura Iernut, județul Mureş, de unde a obţinut capia orange şi varza Mocira, un soi de toamnă caracterizat printr-o căpăţână semiîndesată, cu frunza foarte subţire şi care se păstrează foarte bine peste iarnă.

„Prin bunăvoinţa doamnei dr. ing. Aurelia Diaconu, de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni, anul acesta voi cultiva în câmp vestiţii pepeni de Dăbuleni. Am în observaţie 10 soiuri de pepene galben zemos cu o aromă extraordinară şi 10  soiuri de pepene verde. Pentru că sunt rezultate bune în zona noastră şi este tot mai căutată, voi continua cu varza Silviana, un soi de toamnă foarte rezistent la crăpare, cu un potenţial de producţie ridicat şi foarte bună pentru sarmale, rodul a 11 ani de muncă de cercetare a unei întregi echipe de specialişti, coordonaţi de cercetătorul Silvica Ambăruş, de la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultură Bacău. Este un soi foarte bine adaptat pentru zona noastră, motiv pentru care îl recomand şi celor care vor să-şi asigure necesarul de varză din cultura proprie“, consideră Vasile Mătrăşoaie. 

Plante aromatice şi medicinale

Alături de răsaduri de tomate şi de ardei gras, ardei iute, capia sau gogoşari, Vasile Mătrăşoaie oferă celor interesaţi numeroase soiuri de busuioc aclimatizat cu arome mai speciale, cele mai căutate fiind cele cu aromă de trandafir, de lămâie sau de scorţişoară, dar şi plante medicinale sau legume cu scop terapeutic.


„Pe lângă castravetele amar, considerat o plantă miracol care produce insulină vegetală, fiind soluţia naturală şi eficienta în diabet, am început cultivarea castravetelui pentru prostată, un castravete de mari dimensiuni, care ajunge la 4-5 kg. Încerc acum şi un alt sortiment, care ajunge până la 20 kg bucata, trebuie să crească şi să se dezvolte în saci, creşte sus, pe sârme. Mai am spanacul urcător, Basella rubra, aclimatizat la noi în ţară de SCDL Buzău. Chiar dacă planta preferă climatul umed şi altitudini de până la 500 m, iar la temperaturi scăzute are vigoare redusă şi producţia slabă, primele rezultate privind aclimatizarea şi cultura în spaţii protejate din nordul ţării par încurajatoare, la fel cum sunt şi cele pentru castravetele alb, Brâncuş.

Continui optimizarea a opt sortimente de busuioc cu diverse arome, lămâie, mir, trandafir, cuişoare, alături de Lophantus Anisatus, a patra plantă medicinală din lume, şi Sideritis scardica, cunoscută în popor sub denumirea de Mursalski chai, originară din zona Balcanilor, care, în urma analizelor efectuate, s-a demonstrat că are o compoziţie chimică deosebită, conținând cupru, zinc, magneziu, cobalt, fier, seleniu, calciu, sodiu şi potasiu; planta este folosită cu succes ca remediu natural în bolile cardiace, renale, digestive, în prevenţia bolii Alzheimer“, susţine legumicultorul sucevean.


Silviu BUCULEI

Campania de primăvară, debut excelent în județul Suceava

Campania agricolă de primăvară a debutat cu dreptul la nivelul județului Suceava. Vremea favorabilă, cu temperaturi optime, i-a determinat pe mulți dintre fermierii din nordul țării să semene mult mai devreme terenurile cu porumb, floarea-soarelui, rapiță sau cartofi.

Datorită condițiilor climatice favorabile, care au dus la o creștere a temperaturii solului, campania de primăvară a început anul acesta mult mai devreme, încă din luna martie, cultivatorii lucrând pământul în condiţii destul de dificile. Principalele probleme au fost legate de secetă, judeţul fiind ocolit complet de precipitaţii în această perioadă, iar zăpada din timpul iernii a fost foarte puțină.

Campania de însămânțări de primăvară a fost încheiată la 1 mai

Directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Suceava, Haralampie Duţu, ne-a declarat că actuala campanie de însămânţări a trebuit accelerată pentru toate culturile din cauza temperaturilor ridicate și pentru a valorifica foarte mica rezervă de umiditate din sol. Până la începutul lunii mai au fost însămânțate pe 105.186 de hectare, singurele culturi pe care fermierii le mai aveau de însămânțat fiind fasolea boabe (însămânțată pe 76% din suprafață până pe 6 mai) și legumele de câmp, unde din cele 6.940 hectare erau însămânțate până la aceeași dată 5.800 hectare. În județul Suceava, cea mai mare suprafață însămânțată în această primăvară este cu porumb, 37.853 hectare, urmată de cea cu plante de nutreț (20.601 hectare), cartofi (17.794 hectare), ovăz (7.948 hectare).

„Pentru prima dată în cei 40 de ani de activitate în domeniul agricol, campania de însămânțări de primăvară a fost încheiată la 1 mai. Culturile din prima fază sunt deja răsărite și aș da ca exemplu cerealele de primăvară, mazărea, floarea-soarelui, chiar și porumbul, vegetația fiind avansată cu 15 zile. Deși deficitul de apă din sol este încă foarte mare, ploile din ultimele zile au creat condiții pentru o dezvoltare corespunzătoare a culturilor de porumb, soia, cartofi și nu numai“, ne-a spus directorul DADR Suceava, Haralampie Duţu.

Chiar dacă este secetă, în județul Suceava nu se poate vorbi de un an prost în agricultură. Culturile de primăvară sunt abia la început şi au tot timpul de a se dezvolta, în timp ce culturile de toamnă au trecut cu bine peste iarnă, se prezintă deocamdată bine, chiar dacă nu au avut parte de umiditate suficientă în sezonul rece şi nici în această primăvară.

Pe lângă secetă, fermierii suceveni sunt afectați și de carantină

Criza sanitară generată de COVID-19 a lovit puternic și în agricultura județului Suceava. Pe lângă secetă, fermierii suceveni din zona de carantină instituită pe perioada stării de urgență prin Ordonanța Militară nr. 6 din 30 martie 2020, zonă formată din municipiul Suceava, orașul Salcea și comunele Adâncata, Ipotești, Bosanci, Moara, Șcheia, Pătrăuți și Mitocu Dragomirnei, s-au confruntat, la începutul lunii aprilie, cu imposibilitatea de a ajunge la terenurile situate pe raza altor localități. Abia pe 9 aprilie, în urma discuțiilor purtate cu prefectul județului Suceava, Alexandru Moldovan, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Suceava a aprobat ca persoanele care locuiesc în zona de carantină, dar activează în domeniul agriculturii, pomiculturii, creșterii animalelor și apiculturii, să poată intra și ieși din zona de carantină, pe baza documentelor justificative certificate de autoritățile competente, care să confere natura activității. În favoarea acestei derogări au fost transmise mai multe sesizări, venite atât din partea agricultorilor care solicitau derogarea pentru deplasarea din interiorul zonei carantinate, în vederea executării unor lucrări care nu suportă amânare în domeniile agriculturii, pomiculturii și creșterii animalelor, cât și a oamenilor de afaceri. Demersuri similare au făcut Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Suceava, care a informat Prefectura asupra riscurilor care există asupra stării de sănătate a familiilor de albine și a animalelor din fermele zootehnice, în situația în care apicultorilor le este interzis să părăsească zona carantinată.

Fiind o perioadă în care se fac lucrări agricole au fost și situații în care magazine cu piese de schimb pentru tractoare și utilaje agricole sau care comercializeză semințe și îngrășăminte au fost închise pentru că angajații nu au primit derogare de a intra sau ieși din zona carantinată.

Fonduri europene și ajutoare de minimis

Și conducerea Consiliului Județean a discutat cu reprezentanţii agriculturilor, ferme vegetale şi crescători de animale, şi ai industriei alimentare sucevene despre problemele cu care se confruntă şi modalităţile în care pot depăşi criza actuală, agravată şi de secetă, concluzii specifice judeţului Suceava urmând a fi trimise şi la Guvern.

Ca o primă soluție, pentru fermele mici şi mijlocii, peste 30.000 în judeţ, care deţin, fiecare, suprafeţe cuprinse între 1 și 5 hectare, ar fi bine-venite agregate de irigat, cu pompe şi coloane de irigat, care ar costa în jur de 30.000 euro și pentru care fermierii au la dispoziţie fonduri europene de 40 de milioane de euro care ar putea să fie atrase şi pentru combaterea secetei.

În urma discuțiilor s-a tras concluzia că pentru zootehnie sprijinul ar putea veni prin ajutoare de minimis pentru achiziţia de juninci pentru carne şi lapte, purcei şi berbecuţi. În pomicultură este importantă continuarea finanţărilor cu fonduri europene pentru reconversia livezilor îmbătrânite.

Fermierii din legumicultură resimt cel mai tare problema accesului la piață pentru desfacerea mărfii. Chiar dacă acum pot să iasă din zona de carantină, ei nu reușesc să desfacă cantitățile de legume pe care le produc în sere și solarii pentru că nici cumpărătorii nu se mai înghesuie în piețe. ​Marii retaileri au promis că vor încerca să primească produse de la fermieri, dar motivează lipsa de asociere a agricultorilor, lipsa de viziune pentru o perioadă determinată în ceea ce privește asigurarea unui anumit sortiment și a unei anumite cantități de produse, așa încât doar câțiva au decis să se aprovizioneze de la fermele legumicole. Un alt segment de fermieri suceveni care au mari probleme sunt cei care aveau contracte și produceau legume, brânzeturi sau asigurau produse de carmangerie pentru industria HoReCa, inclusiv produse bio. O parte dintre ei s-au orientat către comerțul on-line cu legume și produse lactate, cu livrare la domiciliu, dar spun că cheltuielile cu ambalarea și transportul nu acoperă de multe ori costurile și nu știu dacă își vor recupera pierderile atât timp cât o parte din producția timpurie nu este valorificată, iar în solarii trebuie să pună răsadurile de roșii, ardei etc.

Fermierii suceveni spun că multe probleme vor fi și în sectorul zootehnic pentru că, din cauza secetei, furajul va fi mai puțin și mai scump, iar creșterea costurilor per angajat, scăderea eficienței muncii și declinul vânzărilor sunt doar câteva dintre schimbările prin care trece industria alimentară în acest moment ca urmare a restricțiilor impuse de pandemie. Marea majoritate a agenților economici din industria alimentară au fost nevoiți să scadă numărul de angajați prezenți în fabrici pentru a păstra distanța socială între posturile de lucru, motiv pentru care societăți care lucrau într-un singur schimb acum lucreză în două, iar altele fie au renunțat la schimbul trei, din cauza scăderii vânzarilor, cum este cazul mai multor producători din domeniul panificației și al procesării laptelui, dar care au costuri pentru funcționare și pe timpul nopții, pentru cuptoare care trebuie menținute calde, autoclave de pasteurizare etc., ceea ce ridică prețul produsului alimentar.

Silviu Buculei

În plină pandemie de coronavirus, Corteva Agriscience sprijină agricultorii și Spitalul Județean Suceava

Perioada dificilă prin care trecem ridică multe semne de întrebare din partea tuturor. Fiecare dintre noi are temeri, mai mari sau mai mici, nelămuriri cu privire la viitor, la hrana pe care o vom pune pe masă, la ce va fi mâine. Pandemia de coronavirus ne pune pe toți la grea încercare, însă fermierii sunt acum cei care nu au timp de astfel de îngrijorări, ei merg pe câmp și se asigură că acest sector extrem de important nu va avea de suferit în România. Asta nu înseamnă că nu au și ei temeri, nu întâmpină dificultăți cu privire la furnizarea de produse de care au nevoie, însă companiile distribuitoare de inputuri fac eforturi pentru a la distribui al timp tot ceea ce au nevoie pentru a-și desfășura munca. În acest sens am stat de vorbă cu doamna Maria Cîrjă, directorul de marketing al companiei Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

Foto Maria Cirja

  • Unii dintre fermieri susțin că au sau au avut întârzieri în livrarea de sămânță sau produse pentru protecția plantelor. În acest moment, care este situația fermierilor care se bazează pe produsele Corteva, au ei produsele în ferme?
  • Este adevărat că traversăm o perioadă foarte dificilă, știm cu toții că agricultura este și ea în linia întâi, iar Corteva răspunde la nivel global tuturor cerințelor fermierilor. În România pot să vă spun că am pregătit sezonul 2020 încă de anul trecut. O mare parte a cantității de sămânță a fost livrată, iar în momentul de față 99% din sămânță a fost livrată, iar în ceea ce privește produsele de protecția plantelor, peste 70% din comenzi sunt deja la agricultori și urmează să livrăm conform planurilor de distribuție, dar și a planului de tratamente în culturi. Este adevărat că am avut și câteva probleme, pentru că o parte dintre hibrizi, care au fost livrați cu întârziere din fiind produși la stația noastră din nordul Italiei, acolo unde știm că au existat probleme în ceea ce privește răspândirea coronavirusului cu mult timp înaintea României. A fost o întârziere de două săptămâni, dar am reușit să le livrăm si acesta cantitate. Trebuie să spun că stația noastră de la Afumați lucrează la foc continuu și în fiecare zi zeci de tiruri pleacă cu marfă către fermieri.
  • În unele zone din țară fermierii trebuie să întoarcă culturile de toamnă și atunci trebuie să reînsămânțeze cu porumb sau floarea-soarelui. Aveți sămânță pentru a acoperi cerințele fermierilor?
  • Dispunem de sămânță de porumb și de floarea-soarelui astfel încât să suplinim fermierilor care au fost afectați de secetă și sunt nevoiți să întoarcă culturile. Vreau doar să reamintesc faptul că în ceea ce privește floarea-soarelui, este obligatorie respectarea unui asolament de cel puțin 3 ani.
  • Știm că echipa Corteva din teritoriu are o legătură strânsă cu fermierii, îi vizitează în ferme, le răspund întrebărilor și oferă soluții. Care este situația în acest moment, în care iată, se impune o distanțare socială?
  • Așa este, avem grijă să păstrăm o legătură strânsă cu fermierii, iar acest lucru nu se întrerupe în aceste momente dificile. Este adevărat că nu ne putem deplasa în ferme, însă colegii mei din țară, avem peste 100 de agenți de vânzări, răspund solicitărilor fermierilor la telefon, oferă consultanță și îi îndemn pe colaboratorii noștri să facă acest să apeleze reprezentantul din zonă atunci când au întrebări sau nevoie de o recomandarile nostre.
  • Dincolo de distribuirea de produse, informații și recomandări către fermieri, compania pe care o reprezentați se implică și în ceea ce privește situația dificilă prin care trecem, respectiv stoparea pandemiei de coronavirus?
  • Sigur că nu putem sta deoparte. La nivel global compania Corteva a început să ia măsuri încă din luna ianuarie. Aici, am respectat recomandările autorităților încă de la început. Unii dintre colegi au lucrat și lucrează de acasă, însă suntem mereu în legătură prin teleconferințe, între noi, colegii din țară, și bineînțeles cu cei din străinătate. Avem impuse anumite restricții și încercăm să ne luăm toate măsurile posibile de precauție pentru a avea grijă de noi și cei dragi nouă.
  • Conform unor surse de încredere, am înțeles că nu ați rămas impasibili la ceea ce se întâmplă acum în județul Suceava, respectiv la Spitalul de Urgență “Sfântul Ioan cel Nou”.

Așa este. Nu putem rămâne nepăsători la tot ceea ce se întâmplă în lume. La nivel global, compania Corteva Agriscience va ajuta comunitățile și persoanele afectate de COVID-19 și va dona peste 1.5 milioane de dolari în acest an. Noi am făcut deja o donație spitalului județean Suceava în primul rând pentru că este spitalul cu cele mai multe cadre medicale infectate cu COVID-19, iar numărul localnicilor infectați crește alarmant de la o zi la alta. În al doilea rând, sunt suceveancă, provin din comuna Mălini și cred că fiecare dintre noi are datoria morală de a sprijini locurile natale, indiferent de situație, dar mai ales în cea de față când pandemia de coronavirus afectează întreaga populație a țării. Profit pe această cale să îi îndemn pe toți cei care au posibilitatea de a ajuta autoritățile în demersul lor de a opri răspândirea coronavirusului să facă acest lucru, pentru că doar împreună vom reuși.

 LARISSA SOFRON

Poiana Stampei - locul unde copiii sunt păstrătorii tradițiilor bucovinene

Aflată la hotarul dintre Moldova și Ardeal, în lungul Drumului Național 17, Vatra Dornei – Bistriţa, comuna Poiana Stampei este amintită documentar încă din anul 1593, de pe vremea domniei lui Aron Vodă. Poziţia geografică, frumuseţea peisajului și Rezervaţia Naturală Biologică „Tinovul Mare“, unică în ţară, fac ca această localitate să se afle printre atracţiile turistice din zona Bucovinei. Casa-Muzeu, amplasată în centrul comunei, oferă vizitatorilor o imagine inedită despre arhitectura zonei, frumuseţea portului popular, tradiţii şi obiceiuri păstrate până astăzi. În incinta acesteia, dar și în Casa de Cultură „Elisei Todașcă“ se desfășoară periodic activități care marchează diferite evenimente din viața comunității, punând în valoare potențialul local. Formațiile artistice, din care fac parte în primul rând elevii școlii, participă la manifestări cultural-artistice zonale și naționale, expoziții, concursuri, concerte, spectacole, promovând zestrea spirituală și valorile specifice localității și Bucovinei. Printre acestea se numără și Cercul ,,Micii meșteșugari“, îndrumat de prof. drd. Dorina Paicu, directoarea Școlii Gimnaziale Poiana Stampei.

Zestrea unei naţiuni o constituie graiul, portul, obiceiurile şi religia

Cercul ,,Micii meşteşugari“, a apărut la inițiativa unei iubitoare a tradițiilor din această zonă, profesoara Dorina Paicu, din necesitatea familiarizării tinerilor cu activităţile cu caracter folcloric din zonă: şezători, hore, clăci, descântece, nunţi, botezuri, înmormântări, formarea deprinderilor de a practica meserii tradiţionale cum ar fi ţesut, cusut, lemnărit, cojocărit şi de a se iniţia în tainele meşteşugurilor, precum încondeierea ouălor de Paşti, pictura religioasă pe lemn sau pe sticlă, sculptură în lemn. Un alt obiectiv al cercului a fost și a rămas cunoașterea și culegerea de folclor autentic din zonă, formarea simţului estetic şi a dragostei pentru tot ce înseamnă folclor şi tradiţii, recunoaşterea portului popular şi a obiectelor tradiţionale locale prin caracteristicile de autenticitate, dar și cunoaşterea etapelor de lucru pentru a obţine obiectele populare finite.

„Zestrea unei naţiuni o constituie valorile sale culturale şi tradiţionale: graiul, portul, obiceiurile şi religia. Când acestea sunt pe cale de dispariţie putem vorbi de un proces ireversibil de degradare a naţiunii şi chiar de dispariţie a acesteia.

Astăzi, când facem parte din familia unită a ţărilor europene, când relaţiile dintre aceste state, bazate pe încredere şi într-ajutorare, sunt mult mai prietenoase, când graniţele devin treptat doar imaginare, naţiunile pot dăinui în timp prin ce au mai trainic şi mai valoros.

Pentru ca generaţiile care ne urmează să cunoască rădăcinile poporului şi evoluţia sa pe treptele istoriei, este de datoria noastră, a celor cu misiunea de educatori, să le lăsăm cât mai puţin alterată zestrea de care vorbeam, pentru a ne recunoaşte şi a nu uita că am fost şi că suntem români.

Oriunde, în Europa şi în lume, oricâtă unitate în diversitate ar exista, ceea ce ne păstrează identitatea sunt graiul, portul şi obiceiurile.

Această preocupare de transmitere spre viitor a tradiţiilor şi obiceiurilor locale s-a păstrat de-a lungul timpului şi în localitatea noastră prin activităţi de ţesut, cusut, cojocărit, cântece transmise prin viu grai, dansuri populare, obiceiuri etc.“, ne-a spus prof. drd. Dorina Paicu.

Cercul ,,Micii Meşteşugari“, locul de familiarizare a tinerilor cu activităţile cu caracter folcloric

Întâlnirile periodice ale membrilor Cercului „Micii Meşteşugari“ au făcut posibilă organizarea şezătorii tradiţionale și a obiceiului de nuntă prezent în repertoriul formaţiei „Flori de merișor“, colecţionarea de la bătrâni a unor elemente de folclor: strigături, cimilituri, ghicitori, zicători, proverbe, legende etc., adunarea obiectelor vechi pentru activităţile proprii şi pentru Casa-Muzeu, participarea la festivaluri naţionale şi internaţionale de folclor.

În prima lună a acestui an, în cadrul activității „Din bătrâni se povesteşte…“ copiii au avut o întâlnire cu bătrânii din sat pentru a investiga date despre istoria localităţii, datinile şi obiceiurile locale, iar până în luna mai, pe lâgă atelierele de încondeiat ouă, pictură pe hârtie/lemn/piatră/sticlă, cusut, sculptat, micii meșteșugari și-au propus să participle la numeroase activităţi organizate în programul Consiliului Județean Suceava, „Paştele în Bucovina“, dar și la festivaluri și concursuri naționale dedicate meşteşugurilor artistice tradiţionale.

„Aceste activităţi s-au practicat şi se mai practică încă în grupuri mici, pe familii.

În rândul copiilor, ca forme de manifestare liberă a aptitudinilor şi deprinderilor însuşite în familiile cu tradiţii, s-au creat Cercul «Micilor meşteşugari», formaţiile «Flori de pe Dorna» și «Flori de merișor» care au în repertoriu un obicei de nuntă din zonă, o şezătoare tradiţională, colinde şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou.

Printre obiectivele propuse cele mai importante ar fi: promovarea culturii şi tradiţiilor locale şi zonale; dezvoltarea abilităţilor practice în materie de confecționare de obiecte de artă populară/gastronomie locală; interpretarea folclorului autentic; aplicarea criteriilor estetice şi morale în aprecierea valorilor“, consideră profesoara Dorina Paicu.

Premii naționale și internaționale în cei 10 ani de activitate

La nici un an de la înființare, în 2010, Cercul „Micii meșteșugari“ obține Premiul I, apoi Premiul Special în 2011 și în 2012, precum și Marele premiu al Festivalului Național al Ouălor Încondeiate, Ciocănești. Începând cu anul 2012, cel puțin un membru al cercului este prezent la faza națională a Olimpiadei „Meșteșuguri artistice tradiționale“ de la Sibiu, aducând premii importante județului Suceava: Czutka Alina, la ouă încondeiate (premii I și Premiul special al Muzeului „Astra“ pentru păstrarea tradiției), Chiperi Geanina (pentru cusături), Pentelescu Ionela, Chiforescu Medeea, pentru ouă încondeiate. Membrii cercului obțin în fiecare an numeroase premii la Concursul Interjudețean „Tradiție – valoare sacră“ și sunt laureați la Festivalul Internațional „Cătălina“, Iași, Festivalul Național „Cocoșul de Hurez“, Vâlcea, Concursul Național „Târgul copiilor meșteșugari”, organizat la Vatra Dornei, Concursul  Interjudețean „Paștele din sufletul copiilor“ de la Vlădeni, Botoșani, „Paștele în Bucovina – Culorile credinței“. O mare parte dintre membrii cercului au devenit meșteri populari foarte talentați. 

Silviu BUCULEI


GALERIE FOTO

Producții agricole bune în anul 2019, perspectivă rezervată pentru anul acesta

Județul Suceava este cunoscut ca o zonă de excelență pentru cultura cartofului, pomicultură, în special măr, fiind renumit pentru murăturile din bazinul Milişăuţi – Iaslovăţ, dar și pentru partea zootehnică din zona montană. Suprafața agricolă a județului este de 354.820 ha (41,47%), structurată astfel: pajiști permanente – 171.456 ha (din care 93.052 ha pășuni, restul fiind fânețe); livezi – 3.140 ha; teren arabil – 180.224 ha (pe culturi: 60.230 ha plante de nutreț; 39.189 ha cereale păioase; 37.759 ha porumb; 21.053 ha cartofi; 21.993 ha alte culturi (legume, floarea-soarelui, rapiță, soia).

Conform specialiștilor din cadrul Direcției pentru Agricultură a Județului Suceava, pierderea majoră, ca suprafață, în structura culturilor județului o înregistrează cultura cartofului, cauzele fiind multe și greu de rezolvat pe termen scurt.

Agricultura suceveană, influențată de trei factori

Realizările în agricultura suceveană sunt determinate, în principal, de trei factori importanți, respectiv: factorul tehnologic, factorul genetic și factorul mediu. Primii doi factori sunt factori controlabili de către producătorii agricoli, în schimb intervențiile asupra celui de-al treilea factor sunt reduse.

„Caracterizate pe scurt, condițiile meteorologice pentru anul agricol 2018-2019 au fost cât se poate de grele. Afirmația este susținută de faptul că la înființarea culturilor de toamnă am avut o secetă puternică, cu efecte negative asupra procesului de germinație și răsărire la culturile de rapiță și cereale păioase de toamnă. Au fost situații în care, pe anumite suprafețe, rapița nu a răsărit, iar cerealele păioase au răsărit pe parcursul iernii sau chiar în primăvară. Pentru culturile de primăvară campania de semănat a fost lungă, cu temperaturi scăzute mai ales în timpul nopților, fapt ce a determinat înființarea culturilor până aproape la sfârșitul lunii mai. A urmat apoi o perioadă lungă cu precipitații care au îngreunat mult executarea lucrărilor de întreținere a culturilor. Reușita fiecărui producător agricol la executarea lucrărilor de întreținere a fost cuantificată prin prisma producțiilor realizate. Perioada cu temperaturi scăzute din primăvară, urmată de cea cu precipitații de durată și în cantități mari, a afectat toate speciile cultivate, dar a avut efecte negative semnificative în producție la cartofi, legume și pomicultură, în special la cireș și vișin. Trebuie adăugate aici și pierderile la culturile furajere la care în multe cazuri prima coasă a fost compromisă. Cu toate acestea, la sfârșit de an, analizând producțiile realizate la nivelul județului Suceava, se poate sublinia faptul că bilanțul este unul pozitiv“, ne-a spus ing. Haralampie Duțu, director executiv Direcția Agricolă Suceava.

Rezultatele bune obținute în agricultura județului Suceava în anul 2019

Anul trecut, pe cele 21.176 ha cultivate cu grâu, producția medie a fost de 3.958 kg/ha, la secară – 3.900 kg/ha, la triticale – 3.922 kg/ha, la ovăz – 2.051 kg/ha, rapiță – 2.016 kg/ha, cartofi – 12.188 kg/ha, floarea-soarelui – 2.705 kg/ha, porumb – 6.081 kg/ha, sfeclă de zahăr – 46.339 kg/ha.

Analizat prin prisma producțiilor medii realizate, se poate evidenția faptul că anul agricol 2018-2019 a fost unul bun pentru producătorii agricoli din județul Suceava. Trebuie menționat faptul că în ultimii ani se constată o creștere semnificativă a producțiilor și asta nu numai la nivelul marilor cultivatori, dar și la micii producători.

„Creșterile sunt ca urmare a abordării cu mai multă atenție a celor doi factori determinanți controlabili, respectiv factorul genetic = soi sau hibrid și factorul tehnologic.

În anul 2017 condițiile meteorologice au favorizat realizarea unor producții deosebite la cultura grâului, fiind o creștere medie de 2.500-3.000 kg/ha în condițiile în care factorii controlabili s-au menținut la același nivel ca în anii anteriori. În condițiile în care s-a utilizat același soi, s-a aplicat aceeași tehnologie de cultivare, iar pe anumite parcele s-a realizat și 10 tone de grâu pe hectar (SC Nordintermed Dornești).

În anul 2018 cultura favorizată de condițiile meteorologice a fost porumbul. Sunt mulți producători agricoli, mari și mici, care au realizat producții de peste 10 tone porumb boabe pe hectar.

În anul 2019 speciile în top, cu rezultate bune ca producție și eficiență financiară, au fost sfecla de zahăr, cultivată doar pe 675 ha, floarea-soarelui, care a ocupat o suprafață de 5.206 ha, și soia, care a fost recoltată de pe 2.052 ha. În legumicultură rezultatele sunt la un nivel mediu ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile din primăvară și de la începutul verii. În pomicultură 2019 a fost anul cu producții la nivel mediu pentru pruni, dar cu producții foarte bune la mere, ponderea celorlalte specii fiind mică“, a precizat directorul Haralampie Duțu.

Perspectivă rezervată pentru anul agricol 2019-2020

Perspectiva anului agricol 2019-2020, analizată prin prisma condițiilor meteorologice înregistrate până la această dată, este una rezervată, dar cu o pornire mai bună față de anul agricol încheiat datorită faptului că toamna anului 2019 „a fost și bună, și rea“. A fost o toamnă de excepție din punctul de vedere al temperaturilor înregistrate, dar săracă în precipitații. Au existat condiții deosebite pentru recoltarea culturilor și satisfăcătoare pentru înființarea culturilor de rapiță și cereale păioase și destul de grele pentru executarea arăturilor. Cu toate acestea, suprafețele semănate cu rapiță arată bine la această dată, iar cele semănate cu cereale păioase sunt în stadii de vegetație diferite, în funcție de data și condițiile în care s-a executat semănatul. Pentru a avea siguranța unor rezultate sunt necesare precipitații pentru echilibrarea regimului hidric în sol, nivelul de umiditate în sol fiind destul de scăzut.

Agricultorii suceveni speră ca scăderea temperaturilor cu mult sub zero grade să nu găsească culturile însămânțate în toamnă fără stratul protector de zăpadă. Și livezile sunt în pericol, perioada de repaus vegetativ fiind perturbată. Pomicultorii din Bazinul pomicol Fălticeni–Rădășeni spun că temperaturile ridicate din lunile decembrie și ianuarie influențează negativ formarea mugurilor, care nu se află complet în repaus vegetativ și încep să se dezvolte mai devreme, existând riscul înghețării lor în cazul unor temperaturi foarte scăzute la începutul primăverii. Temperaturile ridicate din această iarnă vor afecta și producția de miere, remarcă apicultorii. Potrivit lor, albinele trebuiau să stea în cuib în această perioadă, în stare de anabioză, dar în zona de șes, acolo unde este mai cald, au ieșit prea devreme din hibernare și au consumat deja hrana din stupi.

Silviu BUCULEI

La Suceava, ziua şi incendiul din cauza coşurilor de fum care nu sunt curăţate

În ciuda numeroaselor campanii de prevenire susținute de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Bucovina“ al județului Suceava, pompierii militari se confruntă în continuare cu incendii specifice sezonului rece. Din nefericire, unele dintre ele s-au soldat și cu pierderi de vieți omenești.

Statisticile Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Suceava arată că, de la începutul lunii decembrie şi până pe 8 ianuarie, s-au înregistrat 45 de incendii din cauza coşurilor de fum care nu au fost curăţate. Cu toate că în toate cazurile, majoritatea produse în mediul rural, pompierii militari suceveni şi cei de la serviciile voluntare pentru situații de urgență au intervenit prompt la faţa locului cu autospeciale cu apă și spumă și cu ambulanțe SMURD și cu toate eforturile depuse, din păcate, aceste incendii nu doar că provoacă pagube materiale însemnate, fiind mistuite de flăcări gospodării întregi, dar sunt şi cazuri în care s-a ajuns la pierderi de vieţi omeneşti. La fiecare incendiu pagubele materiale sunt foarte mari, aici adăugându-se o altă problemă, aceea că familiile afectate trebuie să-şi găsească un acoperiş deasupra capului, mai ales pe timp de iarnă.

Curățarea unui coș de fum costă cel puțin 150 de lei

Potrivit legislaţiei, verificarea coşurilor de fum trebuie făcută anual, înainte de începerea sezonului rece. Curăţarea hornurilor se face în general mecanizat şi foarte rar manual, cu sârma și cu peria. La Suceava costurile de curăţare a unui horn pleacă de la 150 de lei, dar suma finală depinde de lungimea coşului, materialul din care acesta este construit, dar şi de grosimea depunerilor de pe pereţii coşului.

Curățarea mecanică este obligatorie, fiind prevăzută de legislație. Prin această curățare se îndepărtează depunerile și se verifică dacă au apărut probleme structurale la horn și care necesită reparare. Coșarii recomandă și o inspecție video la care se poate vedea dacă este afectat coșul de fum la interior. Există și curățarea catalitică, dar care nu o exclude pe cea mecanică, când se folosesc produse chimice care pot curăța coșul sau pot reduce depunerile. Aceste produse se pun direct pe jăratec, când hornul este cald. Întreţinerea periodică a coşurilor de fum are ca scop asigurarea unui tiraj corespunzător, necesar funcţionării la randament optim a sobelor și a centralelor termice pe combustibili solizi și asigură exploatarea în siguranţă a instalaţiilor termice bazate pe arderea diferitor tipuri de combustibil.

Coșurile sobelor pe gaz metan, degradate de condensul acid

Și cei care își montează centrale sau sobe cu gaze trebuie să își verifice hornurile. În timpul funcționării centralei sau a sobei racordată la gaze naturale se produc depuneri pe interiorul coșului de fum. În plus, gazele rezultate în urma arderii provoacă un condens acid care macină treptat interiorul coșului de fum tradițional, din cărămidă. Și unele specii de păsări obișnuiesc să își facă cuib în hornurile caselor deoarece aici fumul aduce și căldură.

Legislaţia prevede şi amenzi pentru proprietarii de imobile care nu îşi curăţă hornurile. Amenda este cuprinsă între 500-1.000 de lei şi poate fi aplicată în baza HG 357/2007, în virtutea articolului 1, aliniat i, care prevede sancţiuni pentru „neexecutarea verificării, reparării şi curăţării periodice, cel puţin o dată pe an, a coşurilor pentru evacuarea fumului, precum şi nerealizarea elementelor de izolare termică a acestora“.

Recomandările pompierilor trebuie tratate cu maximă seriozitate

Purtătorul de cuvânt al ISU Suceava, slt. Alin Găleată, roagă cetăţenii să trateze recomandările pompierilor militari cu maximă seriozitate pentru a se proteja şi pentru a transforma propria locuinţă în cel mai sigur şi confortabil loc atât pentru ei, cât şi pentru întreaga familie. Recomandările pompierilor militari pentru sobe cu şi fără acumulare de căldură sunt: sobele vor fi obligatoriu verificate, curăţate şi reparate de persoane specializate şi autorizate; pardoseala combustibilă din faţa uşilor sobelor va fi protejată cu o tablă de dimensiunile 50x70 centimetri, asigurând astfel protecţia faţă de căderea accidentală a jarului sau a lemnelor aprinse; focul din sobe va fi supravegheat în permanenţă; nu lăsaţi copiii să alimenteze soba; evitaţi supraîncălzirea sobelor; nu se va încărca soba cu lemne pe parcursul nopţii; cenuşa şi jarul provenite de la sobe vor fi depozitate într-un loc special amenajat şi se vor stinge cu apă; aprinderea focului la sobele alimentate cu gaze naturale se va face pe principiul „gaz pe flacără“.

Pentru coșurile de evacuare a fumului recomandările sunt: coşurile, burlanele şi canalele vor fi curăţate obligatoriu cel puţin o dată pe an; în podul casei coşul de fum va fi obligatoriu tencuit pentru a nu prezenta fisuri prin care scânteile să se răspândească şi să constituie surse de aprindere; coşurile, burlanele şi canalele de fum vor fi izolate faţă de elementele combustibile ale pereţilor, planşeelor şi acoperişurilor.

Silviu BUCULEI

  • Publicat în Social

După apariția gripei aviare în Maramureș și Suceava interzice comercializarea păsărilor în târgurile de animale

Comercializarea păsărilor în târgurile de animale din județul Suceava a fost interzisă, după apariția unui focar de gripă aviară în județul vecin, Maramureș. Pe 14 si 15 ianuarie s-a întrunit Centrul Local pentru Combatere a Bolilor cu scopul de a prezenta măsurile de prevenție/intervenție necesare pentru gestionarea în condiții corespunzătoare a prevenirii introducerii și răspândirii virusului influenței aviare (gripa aviară) pe teritoriul județului Suceava.

Prefectul județului Suceava, Alexandru Moldovan, a dispus activarea și implementarea Planului actualizat  de prevenire a introducerii și combatere a influenței aviare și a bolii Newcastle pe teritoriul județului Suceava prezentat de Dănuț Corneanu, directorul executiv al Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor în cadrul ședinței Comitetului Local de Combatere a Bolilor, care instituie următoarele măsuri de prevenire a apariției focarelor de influență aviară și de boala Newcastle. Astfel, s-a dispus interzicerea comercializării păsărilor în târgurile de animale; comunicarea efectivă între autoritățile sanitar-veterinare, practicienii veterinari și crescătorii de păsări; respectarea perioadei de carantină profilactică; verificarea respectării regulilor de biosecuritate în exploatațiile comerciale de tip A de păsări din județul Suceava; controlul riguros al mișcărilor de păsări pe teritoriul județului Suceava; continuarea campaniilor de informare/avertizare destinate crescătorilor de păsări din toate sistemele de creștere; limitarea contactului păsărilor de curte cu păsările sălbatice.

Informarea operativă asupra evoluției situației

Centrul de intervenție în teren al Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Suceava, coordonat de dr. Viorel Gașpar, este responsabil pentru implementarea Planului de acțiune și are rolul de a raporta imediat și nemijlocit activitățile legate de evoluția și controlul bolii către Comitetul Local de Combatere a Bolilor.

În județ au fost instituite „toate măsurile oportune, menite să asigure cel mai scăzut risc posibil de pătrundere și răspândire a virusului pe teritoriul județului“.

Totodată, Instituția Prefectului din județul Suceava va menține o legătură permanentă cu instituția similară din județul Maramureș, pentru informarea operativă asupra evoluției situației în județul Maramureș – unde a fost diagnosticată prezența virusului – astfel încât să fie asigurată o reacție imediată a autorităților responsabile din județul Suceava, în cazul în care aceasta poate avea consecințe negative asupra efectivelor de păsări din județ.


Gripa aviară a fost diagnosticată la o fermă de tip comercial din localitatea Seini, județul Maramureș, la păsările staționate într-o hală a societății. Virusul nu afectează oamenii, neexistând risc de îmbolnăvire, dar acesta poate avea un impact social din punct de vedere economic.

Silviu BUCULEI

  • Publicat în Social
Abonează-te la acest feed RSS