ipso iulie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 30 Jul 2021

Ferma de familie în centrul viziunii agricole post 2020

În data de 10 decembrie 2019, ministrul Adrian Oros a participat la Conferinţa Naţională cu tema “Ferma de familie în centrul viziunii agricole post 2020”. Evenimentul, desfăşurat la Sinaia, face parte dintr-o serie de trei conferințe naționale organizate de Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală (RNDR) din cadrul Autorității de Management pentru PNDR.

Ministrul Adrian Oros a afirmat că ferma de familie este o prioritate a Guvernului, accentuând rolul economic și social al fermelor de familie şi a vorbit despre problemele cu care se confruntă acestea. „Fermele de familie se confruntă cu problema pieței de desfacere, o problemă care poate fi rezolvată doar prin asociere. Este important să încurajăm tinerii, căutând acele soluţii pentru a le oferi acces la teren”, a declarat ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.

La eveniment au mai participat Florian-Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Daniela Rebega, director general adjunct al Direcției Generale Dezvoltare Rurală – Autoritate de Management pentru PNDR , Adela Ştefan, șef serviciu AM PNDR, Claudiu Coadă, director general adjunct al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, precum și Adrian PINTEA, director general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Secretarul de stat Emil Dumitru a menționat că „obiectivul nostru este de a consolida clasa de mijloc – ferma de familie și de a susține dezvoltarea mediului rural. Ferma de familie este esența agriculturii din România”, a conchis Emil Dumitru.

Daniela Rebega, directorul general adjunct al DGDR a declarat că ferma familială este un pilon economic pentru dezvoltarea sectorului agricol şi a prezentat modul în care ferma de familie este susţinută în PNDR 2014-2020 şi principalele modificări vizate de Politica Agricolă Comună post 2020.  Totodată, Adela Ştefan a prezentat instrumentele financiare și cele de gestionare a riscurilor în agricultură. Având în vedere că din acest an, fermierii români și alte categorii de beneficiari au acces la noi forme de sprijin finanțate din PNDR, reprezentantul AM PNDR a menţionat că accesul la finanțare este esențial pentru modernizarea agriculturii și pentru dezvoltarea afacerilor și a spiritului antreprenorial în spațiul rural. 

În acest context, Claudiu Coadă, director general adjunct al AFIR a susținut o prezentare referitoare la optimizarea implementării PNDR şi Adrian PINTEA, directorul general al APIA, a prezentat sprijinul financiar acordat fermierilor de către APIA prin măsurile gestionate din PNDR.

Scopul conferinței, la care au participat aproximativ 250 de persoane, a fost informarea asupra noii abordări a Politicii Agricole Comune și asupra impactului finanțărilor din PNDR 2014-2020.

Sursa: madr.ro

Misterioasa mașină-drezină din gara Sinaia

În ultimii ani, călătorii care nu se grăbesc prea tare când trec prin gara Sinaia pot remarca o apariție oarecum ciudată: undeva, pe o bucată de linie dezafectată, o caroserie de automobil face notă discordantă cu decorul de cale ferată. De departe, vehiculul păstrează o eleganță greoaie, un parfum de epocă. Contururile roșii ale geamurilor accentuează culoarea neagră, marțială. Însă, dacă te apropii, urmele necruțătoare ale timpului încep să devină vizibile. Primul care își arată rănile este parbrizul spart în partea stângă. Dar spărtura în sine intrigă și pune noi semne de întrebare pentru că evidențiază grosimea geamului, de peste cinci centimetri. La fel de intrigant este șasiul de cale ferată pe care este așezată limuzina. Ei bine, da, această drezină-autoturism are o istorie, în mare parte încă neclară, punctată ici și colo cu elemente de legendă urbană. O poveste despre care credem că merită povestită...

Un apanaj al liderilor comuniști

Autoturismul Skoda VOS a fost produs în Cehoslovacia, între anii 1949 și 1952. A fost conceput ca un autoturism de lux, construit în spiritul limuzinelor americane de la sfârșitul anilor ’30. Din start a fost conceput ca un vehicul destinat elitelor militare și politice ale regimurilor comuniste. De altfel, inițialele VOS provin de la abrevierea în limba cehă a expresiei „mașină guvernamentală specială“ (Vládní Osobní Speciál). În cei trei ani, cât a fost menținută în fabricație această variantă, au fost produse 107 exemplare. Două dintre acestea au ajuns și în România.

Skoda VOS era un autoturism blindat chiar prin proiectul inițial. Caroseria a fost proiectată de un designer de tancuri. Motorul, cu șase cilindri și o capacitate de 5,2 litri, capabil să dezvolte o putere, de 120 cai putere provenea de la camioanele Praga. Tracțiunea vehiculului era pe spate. Masa totală, în varianta standard, depășea patru tone. Viteza maximă era de doar 80 km/h. Dimensiunile erau de 5,7 metri lungime, 1,9 metri lățime și aproximativ 1,8 metri înălțime.

Printre beneficiarii unor astfel de mașini s-au numărat, cum era firesc, Klement Gottwald, conducătorul partidului comunist din Cehoslovacia, dar și liderii comuniști chinezi Zhu De și Mao Zedong. Pe listă mai figurează și liderul albanez Enver Hoxha.

Ana Pauker, mai pretențioasă decât toată lumea

Așa cum am spus deja, două exemplare de Skoda VOS au ajuns și în România. Unul dintre ele i-a fost destinat lui Emil Bodnăraș, iar celălalt Anei Pauker. Acesta din urmă se află acum în gara Sinaia.

Exemplarul destinat celei căreia i se spunea prin spate și „Stalin în fustă“ n-a fost unul de serie, ci a fost produs după o comandă specială. Acest simplu fapt evidențiază mult din caracterul Anei Pauker și a celor care o înconjurau, dacă la o mașină prin definiție specială a mai fost nevoie de o comandă specială. Mașina a fost adaptată astfel încât să i se poată schimba roțile cu unele de vagon. În acest fel, autoturismul se transforma într-o drezină. Blindajul a fost suplimentat, astfel încât greutatea mașinii a crescut la cinci tone. Motorul și sistemul de transmisie au fost și ele modificate, făcând ca viteza maximă să crească la 115 km/oră, față de 80 km/oră, la varianta standard. Consumul de combustibil ajungea la aproximativ 45 litri motorină/100 km. Două rezervoare de câte 50 de litri se aflau de o parte și de alta a mașinii, pentru a-i păstra echilibrul.

Cât despre parbrizul spart al mașinii de la Sinaia se povestește că este urmarea unui atentat, petrecut undeva lângă gara Roșiori Nord. Gloanțele unui pistol-mitralieră ar fi spart parbrizul, cândva prin 1951, 1952. Ca un subiect de film sau de roman, povestea sună interesant, doar că din punct de vedere istoric probabil că nu are nicio legătură cu realitatea. În primul rând, un astfel de atentat nu ar fi fost trecut sub tăcere. Și, chiar dacă în anii comunismului ar fi fost ținut la secret, desigur ar fi devenit notoriu după 1989. Apoi, tehnic vorbind, gloanțele unei arme ușoare nu sunt capabile să străpungă grosimea parbrizului respectiv. Și, în sfârșit, având în vedere că mașina a mai fost folosită până prin anii ’80, desigur că geamul ar fi fost înlocuit. Așa că, deși pasionantă, istoria cu atentatul rămâne doar o poveste...

Secrete încă nedezvăluite

După ce liderii comuniști s-au plictisit de cele două mașini Skoda VOS (destul de repede, de altfel), acestea au fost trecute în zestrea CFR, ca drezine. În această calitate au fost utilizate mai mulți ani, în special pentru transportul unor lideri de vârf, care nu doreau să călătorească cu trenurile. Apoi, au început să fie folosite pentru inspecțiile pe calea ferată ale unor comisii interministeriale sau de la vârful CFR.

În anii ’70 au ajuns în zestrea regionalei CFR Constanța. Una dintre ele staționa la Fetești, iar cealaltă la Medgidia. Erau folosite din ce în ce mai rar din cauza consumului exagerat de combustibil, precum și din cauza vechimii. Doar atunci când se impuneau deplasări urgente, pentru transportul câte unei piese, mai erau puse în circulație. Piese de schimb nu se găseau, având în vedere cât de mică a fost seria și cât de scurtă perioada de producție. La un moment dat, pe la sfârșitul anilor ’80, s-a pus problema ca, din cele două, una să fie folosită ca sursă de piese de schimb pentru cealaltă. Lucrul s-a dovedit imposibil, pentru că cea care a fost utilizată de Ana Pauker avea, așa cum am povestit, mai multe modificări.

Timp de mai mulți ani, cele două mașini, transformate în drezine, au zăcut, trase pe linii moarte. Doar prin grija unor mecanici pasionați ele s-au menținut cumva într-o relativă stare de funcționare.

Prin 2015 s-a pus problema să fie aduse la Muzeul Căilor Ferate, dar apoi s-a renunțat. Dar totuși ceva s-a mișcat: mașina de la Fetești a ajuns în Sinaia. Așa că, fie că sunteți călători cu trenul, fie că treceți pe șoseaua de pe lângă gară, faceți un scurt popas pentru a vedea această bucățică de istorie care încă e departe de a-și fi dezvăluit toate tainele!

Alexandru GRIGORIEV

  • Publicat în Magazin

Sinaia - excelență în turismul românesc de schi

„Perla Carpaților“, așa cum este supranumită stațiunea Sinaia din județul Prahova, și-a consolidat renumele printr-un prestigios premiu la un concurs internațional din luna noiembrie. Orașul, prin primarul Vlad Oprea, a primit trofeul „Best Ski Resort“ la World Ski Awards, singura inițiativă globală de a recunoaște, recompensa și sărbători excelența în turismul de schi. Evenimentul, aflat la a cincea ediție, a fost găzduit de stațiunea Kitzbühel din Austria, ea însăși declarată cea mai bună din țara sa. La nivel global, titlul de cea mai bună stațiune din lume i-a revenit Franței (Val Thorens).

Din România, țară inclusă pentru prima dată pe lista participanților, și-au mai depus candidatura, alături de Sinaia, alte opt stațiuni sau domenii schiabile: Predeal, Rânca, Straja, Vatra Dornei, Vidra-Transalpina, Arena Platoș Păltiniș, Azuga și Poiana Brașov. De departe, orașul Sinaia, singurul nominalizat la premii, a fost apreciat pentru faptul că are cel mai întins domeniu schiabil, instalații de transport prin cablu, dar și o infrastructură hotelieră puternică. Pe de altă parte, investițiile în drumuri și înfrumusețarea orașului au atârnat greu în alegerea stațiunii drept cea mai importantă din țară. La Kitzbühel s-au adunat, pentru a participa la World Ski Awards, reprezentanți ai autorităților locale, hotelieri și agenții de turism din cele mai cunoscute stațiuni de schi din lume. Superlativele la nivel mondial au revenit, printre altele, Franței (cea mai bună stațiune și cel mai bun hotel din lume, Val Thorens), Elveției (cel mai bun hotel din lume, Verbier, cea mai modernă înaltă stațiune, Laax), Austriei (cel mai bun hotel din lume construit în 2017), Japoniei (cel mai bun hotel din lume), Canadei și Italiei.

Investiții de peste 32 de milioane de euro în domeniul schiabil și regenerarea urbană

schi Sinaia

Sinaia este poate cea mai frecventată și cunoscută stațiune turistică de munte din România. Începând cu anul 2007, după o vreme îndelungată în care orașul s-a menținut în virtutea inerției, Primăria Sinaia a început o serie de investiții majore în domeniul schiabil și în reabilitarea urbană. S-au construit trei instalații pe cablu, două gondole și un telescaun, două instalații de zăpadă artificială, s-au achiziționat mașini de bătut zăpadă, s-au reabilitat pârtiile vechi și s-au deschis altele noi. Cu totul, inclusiv proiectele care au vizat modernizarea orașului, valoarea investițiilor a urcat la peste 32 de milioane de euro. Așa se face că astăzi stațiunea pune la dispoziție 18 pârtii de schi cu grade de dificultate diferite, mergând de la albastru pentru înce­pători, până la cele marcate cu roșu și negru pentru nivel mediu și avansat (Carp, Drumul de Vară, Gondola, Începători, Lăptici 1 și 2, Pârtia Nouă, Papagal, Scândurari, Târle, Valea cu Brazi, Valea Dorului sub Telescaun 1 și 2, plus varianta Sinia, Valea Soarelui 1 și 2 etc.). Toate sunt deservite de instalații de transport pe cablu (teleschi/ telescaun/ baby ski-lift). În afară de vechea telecabină Cota 1400 și 2000, Primăria Sinaia a construit și două telegondole. Tronsonul 1000-1400 al gondolei, inaugurat în 2007, pornește din cartierul Furnica și ajunge la Cota 1400, având 34 de gondole, fiecare putând transporta cel mult 8 persoane. Lungimea traseului este de 1.312 m, iar capacitatea de transport, 1.700 persoane/ora. Tronsonul 1.400-2.000 (Carp), în lungime de 2.000 m, dispune de 42 de gondole a câte opt locuri și o capacitate de transport de 1.500 persoane/oră. Primăria Sinaia spune despre acest traseu că ar deține câteva recorduri naționale: ajunge la cea mai mare altitudine din România – 2.050 m; în zona Valea cu Brazi se află la cea mai mare înălțime față de sol înregistrată de o astfel de instalație – 120 m; traversează cel mai abrupt segment de transport pe cablu – 45 de grade la primii trei piloni. Dacă la aceste superlative adăugăm peisajul rar, baza hotelieră sau lunga listă a monumentelor istorice excepționale (Peleș, Pelișor, Cazinoul Sinaia etc.), avem întreaga motivație a declarării orașului Sinaia ca fiind cea mai bună stațiune de iarnă din România.

Maria BOGDAN

  • Publicat în Turism
Abonează-te la acest feed RSS