Dacre Stoker, stră-strănepotul lui Bram Stoker (irlandezul care a scris la sfârşit de veac XIX romanul „Dracula“, publicat pe 26 mai 1897), împreună cu Casa Răzeşului din satul Drăgoiasa, comuna Panaci şi Administraţia Parcului Naţional „Munţii Călimani“, a găsit locul unde autorul romanului „Dracula“ şi-a imaginat că s-ar afla castelul temutului vampir. Este vorba de Vârful Izvorul, la o altitudine de 2.033 metri, în Munţii Călimani.

Castelul contelui Dracula din Munţii Călimani, descoperit după latitudine şi longitudine, nume de sate şi râuri

Expediţia a pornit de la cele mai recente notiţe descoperite şi care aparţin lui Bram Stoker şi a avut ca scop identificarea, după coordonatele din însemnările cunoscutului autor, a zonei în care acesta a amplasat castelul contelui transilvănean şi montarea unei plachete în zona respectivă. Cu ajutorul unor hărţi vechi aparţinând colecţionarului de hărţi Cezar Amariei din Galaţi, s-a putut identifica zona în care se află locaţia castelului. Şi Bram Stoker a avut acces la astfel de hărţi când a făcut cercetarea pentru romanul „Dracula“. Ele sunt foarte interesante pentru turismul pe care îl promovează proiectul Turism Dracula Responsabil.

„Bram a fost un om precis, organizat, a fost un om cu multă imaginaţie, dar a făcut cercetare, a citit foarte mult şi a văzut că aici, în Munţii Călimani, trebuie să fie castelul lui Dracula. Bram Stoker şi-a notat coordonatele Castelului „Dracula“ după latitudine şi longitudine, împreună cu nume de sate şi râuri care duc spre Vârful Izvorul din Munţii Călimani (Hans de Roos). Deşi Bram nu a vizitat niciodată România, cercetările sale pentru scrierea romanului „Dracula“ au fost complete şi detaliate, studiind cu mare atenţie hărţi şi cărţi la biblioteca din Londra. Ştim din notiţele lui că a avut 28 de cărţi care descriau această zonă.

În anii 1800, lumea se oprea la Budapesta, iar zona Carpaţilor era plină de mistere, superstiţii. Multe lucruri se leagă: prezenţa lui Dracula, superstiţiile, vulcanul şi această zonă incredibilă. De asta a ales acest loc, chiar dacă nu a fost niciodată aici. S-a informat din cărţi, hărţi. Cred că principalele atracţii au fost localizarea zonei vulcanice şi superstiţiile pe care le avea“, consideră Dacre Stoker.

Basarab Barladeanu Razesu Dacre Stoker Radu Oprea

Un loc straniu la care se poate ajunge şi pe un traseu străbătut călare

Emoţiile parcurgerii traseului au fost mari, mai ales pentru Dacre Stoker, care, împreună cu Liviu Bazarcă –„Răzeşu“, a ajuns călare pe caii împrumutaţi de localnicii din Drăgoiasa, cai obişnuiţi cu turiştii pentru că zona oferă oportunităţi pentru turismul ecvestru, activitate atractivă cu pachete pe grade de dificultate, începând de la două ore şi până la şase zile, cu ghizi montani specializaţi. La un scurt popas, urmaşul lui Bram Stoker a precizat că și-a dat seama că este un loc straniu după comportamentul animalelor, mai ales că nu foarte departe se vedea fosta exploatare de sulf cu al său peisaj selenar.

„Se simte ceva aici, o putere supranaturală. Ne apropiem de Castelul lui Dracula, iar caii ştiu asta. Trebuia să iau nişte usturoi ca să mă protejeze de vampiri“, a spus Dacre Stoker.

„Această expediţie de marcare a Castelului Dracula face parte din latura fictivă, punând Munţii Călimani pe harta turismului Dracula, alături de locuri precum Oradea, Cluj, Bistriţa, Pasul Tihuţa, râul Siret, Galaţi, Varna. Finalul iniţial al romanului „Dracula“ includea o erupţie vulcanică, după ce contele era înjunghiat în inimă. Faptul că Munţii Călimani sunt munţi vulcanici, formând în zilele noastre o frumoasă calderă, vine ca o confirmare suplimentară că Bram Stoker şi-a localizat faimosul castel în această zonă“, a subliniat Radu Oprea, coordonator al proiectului Turism Dracula Responsabil.

Turism responsabil pe noi trasee tematice

Drumul până la Vârful Izvorul nu este unul foarte greu şi se poate parcurge pe jos sau călare, pe drumuri forestiere apoi pe poteci montane, peisajul oferit fiind fabulos în urma dislocării, în epoci de mult apuse, a unui volum important de magmă fluidă, a munţilor intens crestaţi cu vârfuri cu altitudini de peste 2.000 m, a versanţilor abrupţi, a grohotişurilor de o mare frumuseţe, dar şi a vegetaţiei, formată la început din brazi parcă desenaţi, apoi din pajişti alpine, cu insule de jneapăn şi smirdar sau bujor de munte cum mai este cunoscut şi care a înflorit a doua oară în acest an, anunţându-ne că vom avea o toamnă lungă, adevărate comori ale parcului, dar şi multe merişoare, afine şi licheni pe roci silicioase.

„Suntem bucuroşi ca, după un an de când ne-am cunoscut la Centrul de Vizitare a Parcului Naţional «Munții Călimani» din Comuna Şaru Dornei să vă avem alături, să ajungem împreună şi să identificăm locul în romanul «Dracula» de Bram Stoker, să amplasăm o plachetă omagială şi, în primul rând, să arătăm tuturor o natură desăvârşită, extraordinară, neantropizată. Este important pentru acest parc național să dezvolte trasee tematice. Aşa cum avem un traseu tematic spre 12 Apostoli, ne dorim să avem un traseu tematic spre locul în care Bram şi-a imaginat că ar fi fost castelul lui Dracula. Ne dorim un turism responsabil în zona ariei protejate, o colaborare foarte bună cu comunităţile locale şi din acest motiv am fost foarte încântat să avem alături Răzeşul din Panaci, cum este cunoscut de toată lumea Liviu Bazarcă, şi sunt convins că o bună colaborare va duce la un turism controlat, adecvat ariei naturale protejate în sensul de a organiza grupuri care să fie ghidate şi să derulăm o vizitare responsabilă, într-o arie protejată în care toată lumea să se bucure de frumuseţile naturii“, este dorinţa directorului Parcului Naţional «Munții Călimani», Basarab Bârlădeanu.

De la o drumetie pe ploaie s-a născut o nouă legendă în Munții Călimani

Muntii Calimani

Expediţiile spre locaţia imaginară a castelului contelui Dracula scot în evidenţă buna colaborare între urmaşii lui Bram Stoker, o fundaţie, Dracula Turism Responsabil, un reprezentant al comunităţii locale, Liviu Bazarcă, un om foarte implicat în dezvoltarea agroturismului şi a ecoturismului în zona Panaci, mai puţin cunoscută de la limita dintre judeţele Suceava şi Harghita şi o nouă modalitate de promovare a Parcului Naţional „Munții Călimani“, prin prezenţa rangerilor montani.

„Anul trecut, împreună cu un prieten am plecat într-o expediţie în Munţii Călimani. Aproape de vârful muntelui ploua torenţial, temperatura era aproape cinci grade Celsius şi când ajungem în zona staţiei meteo văd în depărtare un grup de şapte oameni zburliţi, ciufuliţi, plouaţi, obosiţi, neîncrezători. M-am oprit şi i-am întrebat ce e cu ei în Călimani pe vremea aceea. Nu îi cunoşteam. Radu Oprea mi-a povestit că sunt într-o expediţie în căutarea castelului Dracula din aceşti munţi după coordonatele prezentate de Dacre. Cum Răzeşul nu pleacă neechipat la drum, i-am invitat la staţia meteo şi mulţumesc personalului că a răspuns pozitiv solicitării noastre, le-am împărţit bucatele tradiţionale pe care le aveam, un sirop, o gură de apă. Fiind în vârful muntelui le-am dat şi câte o palincă. Şi-au uscat din haine, am povestit şi de aici a plecat o strânsă colaborare cu Dacre şi cu echipa sa.

Anul acesta am primit un telefon în luna iunie de la Radu şi mi-a spus că Dacre s-a hotărât să vină în România la Drăgoiasa şi să căutăm împreună castelul lui Dracula din masivul Călimani. Luând în serios această propunere, având datele din însemnările lui Bram Stoker, am luat la colindat Munţii Călimani şi, după coordonate, după GPS, cu ajutorul rangerilor de la Parcul Naţional „Munții Călimani“, am descoperit locul şi aşa-zisele ruine ale castelului Dracula, iar acum suntem la un început de proiect care sperăm să fie de bun augur“, a încheiat răzeşul Liviu Bazarcă povestea găsirii castelului contelui din Munţii Călimani.

Traseul parcurs până la amplasarea castelului Dracula se numeşte „Cu Răzeşul la castelul lui Dracula“. Turiştii vor fi ghidaţi şi pot ajunge cu caleaşca până în zona subalpină, după care pe jos sau sunt urcaţi pe cai şi călare vor ajunge până la Castelul lui Dracula din Călimani Izvor, mai ales că există şi sprijinul celor de la Parcul Naţional „Munții Călimani“ în organizarea unor astfel de drumeţii.

Atragerea turiştilor, un proiect pe termen lung care poate susţine economia

Liviu Bazarcă şi Radu Oprea nu se aşteaptă ca într-o perioadă scurtă să vină un aflux mare de turişti. Pentru ei este important să-și analizeze experienţele, mersul cu caleaşca, urcatul pe cal, fotografiile pe care le fac, să analizeze feedback-ul celor care vor ajunge în acest loc, să intervină acolo unde este nevoie şi, dacă aceste experienţe vor fi promovate, şi aici există şi sprijinul lui Dacre, uşor, uşor va fi generat un număr tot mai mare de turişti.

„Un număr foarte mare de turişti poate dăuna, fiind vorba de un parc naţional, o arie protejată. Nu este pregătită nici infrastructura din punctul de vedere al cazării. Proiectul nostru Turism Dracula Responsabil este cu viziune, un proiect pe termen lung şi în câţiva ani această poveste poate aduce un număr mare de turişti pentru că ne interesează şi partea economică. Împreună cu Dacre promovăm un concept foarte util ţării noastre, şi anume Turism Dracula Responsabil. Asta înseamnă că vrem să atragem turiştii străini la noi în ţară folosind practic acest brand de facto al României în străinătate şi apoi să le arătăm şi alte frumuseţi care există pe lângă această poveste frumoasă care este Dracula. Am făcut un efort privat să aducem povestea Dracula aici, în Munţii Călimani, profităm de prezenţa lui Dacre, care, practic, ne ajută şi certifică poveștile care însoțesc obiectivele importante din acest proiect: pe de o parte, avem partea fictivă dată de roman şi noi dezvoltăm şi explicăm această latură fictivă a turismului Dracula, iar de cealaltă parte avem latura istorică, de care deocamdată nu ne atingem. Turismul trebuie să susţină economia românească, avem multe resurse în domeniul acesta, îi atragem cu povestea Dracula la Bran, în Călimani şi în alte locuri, le arătăm şi alte lucruri – gastronomie, alte obiective turistice – şi aşa ne facem şi datoria de cetăţeni“, susţine Radu Oprea, reprezentantul Fundaţiei „Bram Stoker în România“.


Castelul lui Dracula se bucură de sprijinul Parcului Național Căliman.

Silviu Buculei

Parcul Naţional Călimani se află în regiunea vulcanică cea mai importantă din ţară, în Carpaţii Orientali, fiind o arie protejată de interes internaţional, care se întinde pe patru judeţe – Suceava, Mureş, Harghita, Bistriţa. Scopul principal pentru care a fost înfiinţat acest parc este cel de conservare a biodiversităţii florei şi faunei, menţinerea cadrului geografic natural, a habitatelor naturale şi dezvoltarea durabilă a zonei prin utilizarea resurselor naturale.

Parcul cu cel mai mare crater vulcanic din România

Administraţia Parcului Naţional Călimani (APNC) și Asociaţia de Ecoturism Ţara Dornelor (AETD) au organizat, pe 15 iunie, Ziua Parcului Naţional Călimani, au sărbătorit 15 ani de la înfiinţarea Administraţiei Parcului şi, nu în ultimul rând, AETD a anunțat că Ţara Dornelor este pe cale să devină a cincea destinaţie de ecoturism din România şi singura de acest fel din Bucovina. Evenimentul a făcut parte din proiectul „Paşi mici către comunităţi verzi“ – programul Spaţii Verzi, finanţat de MOL România şi Fundația pentru Parteneriat.

ecoturism Grup de turisti 2

Parcul Naţional Călimani a fost înfiinţat prin Legea nr. 5 din anul 2000, în anul 2004  apărând şi Administraţia Parcului Naţional Călimani, în subordinea Direcţiei Silvice Suceava din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva. Cu o suprafaţă de peste 24.000 ha, Parcul include cel mai mare crater vulcanic din România, cu un diametru de circa 10 km, are în componenţă rezervaţiile naturale Doisprezece Apostoli (cu Poteca tematică 12 Apostoli), Jnepenişul cu Pinus cembra – Călimani şi Lacul Iezer. Tot ca puncte de interes turistic sunt Cascada Tihu, Poteca tematică Tinovul Mare din Poiana Stampei care din octombrie 2011 a fost desemnată ca zonă umedă de importanţă internaţională sau Tinovul Şaru Dornei.

15 ani de activitate

„15 ani înseamnă şi o viaţă de adolescent. 15 ani în care cu mândrie pot spune că s-au realizat foarte multe. În primul rând am stabilit şi am urmărit respectarea unor reguli în aria protejată şi, ce este foarte important, am făcut să se înţeleagă de ce avem nevoie de o arie protejată, de ce comunităţile locale trebuie să le avem de partea noastră pentru că, fără dânşii, nu s-ar putea face multe lucruri. Autorităţile locale au fost de partea noastră şi ne-au susţinut tot timpul şi pot spune că avem o relaţie extraordinară cu toate comunităţile şi administraţiile publice locale din cele patru judeţe. Parcul Naţional Călimani este o arie protejată de interes internaţional în care putem arăta că avem vestigii dendrologice pure, avem arbori de zâmbru care ating 800 de ani, avem un loc unde se face cercetare, fiind foarte multe teze de doctorat elaborate în zona Parcului Naţional Călimani și descoperiri de specii noi pentru ştiinţă“, ne-a spus Basarab Bârlădeanu, directorul Administraţiei Parcului Naţional Călimani.

ecoturism P2380665

Turism şi cercetare

Într-un bilanţ al celor 15 ani de administraţie, Basarab Bîrlădeanu a arătat că un număr de 1.800 de voluntari şi 35.000 de elevi au fost implicaţi în activităţi de educaţie – conştientizare – vizitare în cadrul APNC, iar 30.000 vizitatori au fost în Centrul de Vizitare în cei şase ani de la deschidere şi 250.000 turişti în Călimani. Printre realizări, Bîrlădeanu a menţionat şi inventarierea a peste 2.000 de specii de plante şi animale, dar şi atragerea de fonduri europene în valoare de peste 2 milioane de euro prin proiecte elaborate şi derulate de echipa APNC, în colaborare cu ONG-uri şi universităţi de renume din ţară. Basarab Bîrlădeanu a precizat că infrastructura Parcului include un centru de vizitare, două puncte de informare, cinci poteci tematice, o pepinieră educativă, o căsuţă tradiţională, cinci locuri de campare.

„Unii au venit mai rezervaţi şi au plecat bucuroşi, alţii au venit foarte interesaţi şi sunt alături de noi în continuare. Avem o echipă tânără, entuziastă, îmi place să cred că toţi suntem tineri şi am reuşit să facem foarte multe lucruri pentru că ne dorim o arie protejată veşnic verde, vie, în beneficiul ştiinţei, al comunităţilor locale şi al vizitatorilor“, a declarat Basarab Bârlădeanu.

ecoturism IMG 2508

Colaborarea cu ONG-uri dezvoltă infrastructura

Datorită răspândirii sale pe teritoriul a patru judeţe, Parcul Naţional Călimani interferează economic şi geografic cu un număr mare de oameni şi comunităţi. Pentru protejarea ecosistemelor şi recreere, pe lângă buna colaborare cu administraţiile publice, administraţia parcului colaborează şi cu ONG-uri. „Fără ajutorul unor ONG-uri puternice nu putem face foarte mult, pentru că Regia Naţională a Pădurilor Romsilva face un efort considerabil ca să asigure din punct de vedere financiar activitatea parcurilor naţionale din România. Pe lângă sumele alocate de Regia Naţională a Pădurilor Romsilva avem nevoie de foarte mulţi bani. Nu putem să dezvoltăm infrastructură, nu putem să dezvoltăm poteci tematice sau să avem noi puncte de informare, nu putem să facem acţiuni de educare şi conştientizare fără ajutorul ONG-urilor care îşi doresc să fie cu adevărat alături de administratorii ariilor protejate. Împreună cu Asociaţia de Ecoturism Ţara Dornelor s-a încheiat un pact pentru ca Ţara Dornelor să devină o destinaţie de ecoturism. AETD a crescut pe lângă Parcul Naţional Călimani, ne susţinem reciproc şi căutăm să ducem la îndeplinire toate obiectivele de management“, susţine Basarab Bârlădeanu.

ecoturism DSC4390

Ţara Dornelor, a cincea destinaţie de ecoturism din România

Anul trecut, în acelaşi cadru festiv, a fost lansat „Pactul pentru Ţara Dornelor“, un parteneriat extins la nivel local, care include reprezentanţii administraţiilor publice locale din cele 10 UAT-uri din destinaţie, Administraţiei Parcului Naţional, reprezentanţi ai sectorului privat, ai entităţilor culturale şi de învăţământ din zonă Salvamont Vatra Dornei, Serviciul de Promovare Turistică al Judeţului Suceava. Semnatarii acestui document şi-au luat atunci angajamentul de a sprijini demersul Asociaţiei de Ecoturism Ţara Dornelor de a obţine recunoaşterea oficială a Ţării Dornelor ca destinaţie de ecoturism. Acest lucru s-a şi întâmplat, drept dovadă, la un an distanţă, Ţara Dornelor este pe cale să devină a cincea destinaţie de ecoturism din România şi singura de acest fel din Bucovina, recunoscută ca atare de către Autoritatea Naţională pentru Turism, cu beneficii în dezvoltarea economică a zonei.

„Sunt trei etape pe care le-am parcurs, acum este etapa finală. Prima etapă a fost şi cea mai grea; a presupus o documentaţie stufoasă, pe care am întocmit-o împreună cu toţi colaboratorii. Altfel nu am fi putut să facem pasul spre turism durabil. Am trecut şi de etapa de verificare a comisiei de evaluare care a fost prezentă în destinaţie pentru a vizita obiectivele culturale şi naturale din zonă cu scopul de a se convinge la faţa locului că avem acest profil ecoturistic. Noi credem că suntem o destinaţie verde, aşa vrem să construim pe viitor şi să facem conştientizare în rândul tinerilor că nu trebuie să ne fie ruşine de locul din care ne tragem pentru că aici învăţăm şi aici dorim să ne reîntoarcem. Acest statut ne va obliga să ducem lucrurile mai departe, la un alt nivel, şi să consolidăm reţeaua locală din care fac parte producătorii şi meşterii locali, administratorul ariei protejate a Parcului Naţional Călimani, mici operatori de pensiuni turistice şi toţi ceilalţi din zonă care doresc să dezvoltăm comunitatea frumos, armonios, iar cei care vin şi ne calcă pragul să trăiască experienţe frumoase în natură şi să plece cu gânduri bune de aici pentru a se reîntoarce“, a declarat specialistul în relaţii publice al Asociaţiei, Monica David.

Silviu Buculei

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti