Dacre Stoker, stră-strănepotul lui Bram Stoker (irlandezul care a scris la sfârşit de veac XIX romanul „Dracula“, publicat pe 26 mai 1897), împreună cu Casa Răzeşului din satul Drăgoiasa, comuna Panaci şi Administraţia Parcului Naţional „Munţii Călimani“, a găsit locul unde autorul romanului „Dracula“ şi-a imaginat că s-ar afla castelul temutului vampir. Este vorba de Vârful Izvorul, la o altitudine de 2.033 metri, în Munţii Călimani.

Castelul contelui Dracula din Munţii Călimani, descoperit după latitudine şi longitudine, nume de sate şi râuri

Expediţia a pornit de la cele mai recente notiţe descoperite şi care aparţin lui Bram Stoker şi a avut ca scop identificarea, după coordonatele din însemnările cunoscutului autor, a zonei în care acesta a amplasat castelul contelui transilvănean şi montarea unei plachete în zona respectivă. Cu ajutorul unor hărţi vechi aparţinând colecţionarului de hărţi Cezar Amariei din Galaţi, s-a putut identifica zona în care se află locaţia castelului. Şi Bram Stoker a avut acces la astfel de hărţi când a făcut cercetarea pentru romanul „Dracula“. Ele sunt foarte interesante pentru turismul pe care îl promovează proiectul Turism Dracula Responsabil.

„Bram a fost un om precis, organizat, a fost un om cu multă imaginaţie, dar a făcut cercetare, a citit foarte mult şi a văzut că aici, în Munţii Călimani, trebuie să fie castelul lui Dracula. Bram Stoker şi-a notat coordonatele Castelului „Dracula“ după latitudine şi longitudine, împreună cu nume de sate şi râuri care duc spre Vârful Izvorul din Munţii Călimani (Hans de Roos). Deşi Bram nu a vizitat niciodată România, cercetările sale pentru scrierea romanului „Dracula“ au fost complete şi detaliate, studiind cu mare atenţie hărţi şi cărţi la biblioteca din Londra. Ştim din notiţele lui că a avut 28 de cărţi care descriau această zonă.

În anii 1800, lumea se oprea la Budapesta, iar zona Carpaţilor era plină de mistere, superstiţii. Multe lucruri se leagă: prezenţa lui Dracula, superstiţiile, vulcanul şi această zonă incredibilă. De asta a ales acest loc, chiar dacă nu a fost niciodată aici. S-a informat din cărţi, hărţi. Cred că principalele atracţii au fost localizarea zonei vulcanice şi superstiţiile pe care le avea“, consideră Dacre Stoker.

Un loc straniu la care se poate ajunge şi pe un traseu străbătut călare

Emoţiile parcurgerii traseului au fost mari, mai ales pentru Dacre Stoker, care, împreună cu Liviu Bazarcă –„Răzeşu“, a ajuns călare pe caii împrumutaţi de localnicii din Drăgoiasa, cai obişnuiţi cu turiştii pentru că zona oferă oportunităţi pentru turismul ecvestru, activitate atractivă cu pachete pe grade de dificultate, începând de la două ore şi până la şase zile, cu ghizi montani specializaţi. La un scurt popas, urmaşul lui Bram Stoker a precizat că și-a dat seama că este un loc straniu după comportamentul animalelor, mai ales că nu foarte departe se vedea fosta exploatare de sulf cu al său peisaj selenar.

„Se simte ceva aici, o putere supranaturală. Ne apropiem de Castelul lui Dracula, iar caii ştiu asta. Trebuia să iau nişte usturoi ca să mă protejeze de vampiri“, a spus Dacre Stoker.

„Această expediţie de marcare a Castelului Dracula face parte din latura fictivă, punând Munţii Călimani pe harta turismului Dracula, alături de locuri precum Oradea, Cluj, Bistriţa, Pasul Tihuţa, râul Siret, Galaţi, Varna. Finalul iniţial al romanului „Dracula“ includea o erupţie vulcanică, după ce contele era înjunghiat în inimă. Faptul că Munţii Călimani sunt munţi vulcanici, formând în zilele noastre o frumoasă calderă, vine ca o confirmare suplimentară că Bram Stoker şi-a localizat faimosul castel în această zonă“, a subliniat Radu Oprea, coordonator al proiectului Turism Dracula Responsabil.

Turism responsabil pe noi trasee tematice

Drumul până la Vârful Izvorul nu este unul foarte greu şi se poate parcurge pe jos sau călare, pe drumuri forestiere apoi pe poteci montane, peisajul oferit fiind fabulos în urma dislocării, în epoci de mult apuse, a unui volum important de magmă fluidă, a munţilor intens crestaţi cu vârfuri cu altitudini de peste 2.000 m, a versanţilor abrupţi, a grohotişurilor de o mare frumuseţe, dar şi a vegetaţiei, formată la început din brazi parcă desenaţi, apoi din pajişti alpine, cu insule de jneapăn şi smirdar sau bujor de munte cum mai este cunoscut şi care a înflorit a doua oară în acest an, anunţându-ne că vom avea o toamnă lungă, adevărate comori ale parcului, dar şi multe merişoare, afine şi licheni pe roci silicioase.

„Suntem bucuroşi ca, după un an de când ne-am cunoscut la Centrul de Vizitare a Parcului Naţional «Munții Călimani» din Comuna Şaru Dornei să vă avem alături, să ajungem împreună şi să identificăm locul în romanul «Dracula» de Bram Stoker, să amplasăm o plachetă omagială şi, în primul rând, să arătăm tuturor o natură desăvârşită, extraordinară, neantropizată. Este important pentru acest parc național să dezvolte trasee tematice. Aşa cum avem un traseu tematic spre 12 Apostoli, ne dorim să avem un traseu tematic spre locul în care Bram şi-a imaginat că ar fi fost castelul lui Dracula. Ne dorim un turism responsabil în zona ariei protejate, o colaborare foarte bună cu comunităţile locale şi din acest motiv am fost foarte încântat să avem alături Răzeşul din Panaci, cum este cunoscut de toată lumea Liviu Bazarcă, şi sunt convins că o bună colaborare va duce la un turism controlat, adecvat ariei naturale protejate în sensul de a organiza grupuri care să fie ghidate şi să derulăm o vizitare responsabilă, într-o arie protejată în care toată lumea să se bucure de frumuseţile naturii“, este dorinţa directorului Parcului Naţional «Munții Călimani», Basarab Bârlădeanu.

De la o drumetie pe ploaie s-a născut o nouă legendă în Munții Călimani

Expediţiile spre locaţia imaginară a castelului contelui Dracula scot în evidenţă buna colaborare între urmaşii lui Bram Stoker, o fundaţie, Dracula Turism Responsabil, un reprezentant al comunităţii locale, Liviu Bazarcă, un om foarte implicat în dezvoltarea agroturismului şi a ecoturismului în zona Panaci, mai puţin cunoscută de la limita dintre judeţele Suceava şi Harghita şi o nouă modalitate de promovare a Parcului Naţional „Munții Călimani“, prin prezenţa rangerilor montani.

„Anul trecut, împreună cu un prieten am plecat într-o expediţie în Munţii Călimani. Aproape de vârful muntelui ploua torenţial, temperatura era aproape cinci grade Celsius şi când ajungem în zona staţiei meteo văd în depărtare un grup de şapte oameni zburliţi, ciufuliţi, plouaţi, obosiţi, neîncrezători. M-am oprit şi i-am întrebat ce e cu ei în Călimani pe vremea aceea. Nu îi cunoşteam. Radu Oprea mi-a povestit că sunt într-o expediţie în căutarea castelului Dracula din aceşti munţi după coordonatele prezentate de Dacre. Cum Răzeşul nu pleacă neechipat la drum, i-am invitat la staţia meteo şi mulţumesc personalului că a răspuns pozitiv solicitării noastre, le-am împărţit bucatele tradiţionale pe care le aveam, un sirop, o gură de apă. Fiind în vârful muntelui le-am dat şi câte o palincă. Şi-au uscat din haine, am povestit şi de aici a plecat o strânsă colaborare cu Dacre şi cu echipa sa.

Anul acesta am primit un telefon în luna iunie de la Radu şi mi-a spus că Dacre s-a hotărât să vină în România la Drăgoiasa şi să căutăm împreună castelul lui Dracula din masivul Călimani. Luând în serios această propunere, având datele din însemnările lui Bram Stoker, am luat la colindat Munţii Călimani şi, după coordonate, după GPS, cu ajutorul rangerilor de la Parcul Naţional „Munții Călimani“, am descoperit locul şi aşa-zisele ruine ale castelului Dracula, iar acum suntem la un început de proiect care sperăm să fie de bun augur“, a încheiat răzeşul Liviu Bazarcă povestea găsirii castelului contelui din Munţii Călimani.

Traseul parcurs până la amplasarea castelului Dracula se numeşte „Cu Răzeşul la castelul lui Dracula“. Turiştii vor fi ghidaţi şi pot ajunge cu caleaşca până în zona subalpină, după care pe jos sau sunt urcaţi pe cai şi călare vor ajunge până la Castelul lui Dracula din Călimani Izvor, mai ales că există şi sprijinul celor de la Parcul Naţional „Munții Călimani“ în organizarea unor astfel de drumeţii.

Atragerea turiştilor, un proiect pe termen lung care poate susţine economia

Liviu Bazarcă şi Radu Oprea nu se aşteaptă ca într-o perioadă scurtă să vină un aflux mare de turişti. Pentru ei este important să-și analizeze experienţele, mersul cu caleaşca, urcatul pe cal, fotografiile pe care le fac, să analizeze feedback-ul celor care vor ajunge în acest loc, să intervină acolo unde este nevoie şi, dacă aceste experienţe vor fi promovate, şi aici există şi sprijinul lui Dacre, uşor, uşor va fi generat un număr tot mai mare de turişti.

„Un număr foarte mare de turişti poate dăuna, fiind vorba de un parc naţional, o arie protejată. Nu este pregătită nici infrastructura din punctul de vedere al cazării. Proiectul nostru Turism Dracula Responsabil este cu viziune, un proiect pe termen lung şi în câţiva ani această poveste poate aduce un număr mare de turişti pentru că ne interesează şi partea economică. Împreună cu Dacre promovăm un concept foarte util ţării noastre, şi anume Turism Dracula Responsabil. Asta înseamnă că vrem să atragem turiştii străini la noi în ţară folosind practic acest brand de facto al României în străinătate şi apoi să le arătăm şi alte frumuseţi care există pe lângă această poveste frumoasă care este Dracula. Am făcut un efort privat să aducem povestea Dracula aici, în Munţii Călimani, profităm de prezenţa lui Dacre, care, practic, ne ajută şi certifică poveștile care însoțesc obiectivele importante din acest proiect: pe de o parte, avem partea fictivă dată de roman şi noi dezvoltăm şi explicăm această latură fictivă a turismului Dracula, iar de cealaltă parte avem latura istorică, de care deocamdată nu ne atingem. Turismul trebuie să susţină economia românească, avem multe resurse în domeniul acesta, îi atragem cu povestea Dracula la Bran, în Călimani şi în alte locuri, le arătăm şi alte lucruri – gastronomie, alte obiective turistice – şi aşa ne facem şi datoria de cetăţeni“, susţine Radu Oprea, reprezentantul Fundaţiei „Bram Stoker în România“.

Silviu Buculei

Dacă pentru localnici expoziţiile şi spectacolele folclorice au fost principalul punct de atracţie, numeroşii turişti aflaţi în zonă au fost interesaţi de drumeţiile montane, fiecare grup fiind însoţit, gratuit, de un ghid al Parcului Naţional Călimani, subunitate a Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva.

Primăria comunei Şaru Dornei, Administraţia Parcului Naţional Călimani şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Suceava au organizat în perioada 14-15 iunie a IX-a ediţie a manifestării cultural-artistice şi turistice „La poale de Călimani“ – Sărbătoarea bujorului de munte, în comuna Şaru Dornei. Sărbătoarea a început cu un Tedeum oficiat de un sobor de preoţi, care s-au rugat pentru locuitorii din comună pentru a avea gânduri şi idealuri bune astfel încât să păstreze flora şi fauna munţilor şi să apere natura.“

Pe lângă lansări de carte, vernisaje de expoziţii, ateliere în care au fost confecţionate obiecte de artizanat, au fost organizate mai multe spectacole.

Munţii acoperiţi cu bujori

Cei veniţi pentru prima oară în Bazinul Dornelor au admirat peisaje superbe, Rezervaţia Geologică 12 Apostoli, Rezervaţia Ştiinţifică Jnepeniş cu Pinus cembra, bogăţia de culori oferită de secţiunea oferită prin conul vulcanic al muntelui Călimani în zona fostei exploatări miniere de sulf, Lacul Iezer de la poalele Vârfului Retiţiş şi bujorul de munte, o floare inedită, care timp de două săptămâni formează „covoare“ roz-ciclam unicat.

Conform ing. Liviu Huţanu, informatician şi responsabil cu activităţile de turism din Parcul Naţional Călimani, luna iunie este perioada de vârf a bujorului, majoritatea vârfurilor din Călimani fiind acoperite cu aceste flori.

Rezervaţia naturală 12 Apostoli

Rezervaţia geomorfologică şi geologică 12 Apostoli adăposteşte 12 „statui“ cu forme zoo şi antropomorfe modelate de natură prin acţiune eoliană, dezagregarea fizică şi eroziunea aglomeratelor, de-a lungul timpului, în fragmente de lavă cimentată. Traseul marcat prin rezervaţie, cunoscut sub denumirea de Poteca tematică 12 Apostoli, a fost inclus în anul 2011 în cele mai spectaculoase 7 poteci din România, fiind promovată într-o broşură de prezentare a celor mai frumoase trasee montane din România la Târgul de Turism.

Peisajul de poveste străjuit de formele date cu trudă şi migală de natură şi vârful Lucaciu aflat în imediata apropiere păstrează şi mărturii ale unor evenimente despre care se presupune că ar aparţine culturii dacilor de odinioară, modelate în decursul timpului în forme ale credinţei ortodoxe româneşti, sărbătoarea celor 12 Apostoli căpătând un puternic caracter patriotic, devenind „Nedeea din Călimani“. Aici se adunau, până în 1914, uniţi prin credinţă, limbă şi neam, la o manifestare ce inspira elanuri de luptă pentru unitate naţională locuitori din Ardeal, Bucovina şi Moldova.

Rezervaţia Iezerul Călimani

Rezervaţia Lacul Iezer este o arie protejată de interes naţional, punctul principal de atracţie fiind lacul de baraj natural de la poalele Vârfului Retiţiş. O privelişte deosebită, un lac impresionant prin limpezimea apei şi urmele de jnepeni care sunt ca nişte sculpturi aşezate în apă. Vegetaţia din jurul lacului, de un verde crud, este amestecată cu verdele jenepenişului şi cu griul trunchiurilor de jnepeni din apă.

„Jnepenii s-au uscat, lacul s-a extins în timp şi a rămas un peisaj interesant. Iezerul Călimani, rezervaţia 12 Apostoli şi Vârful Pietrosul (2100 m), o creastă cu relief alpin deosebit în comparaţie cu restul lanţului vulcanic, fiind partea cea mai înaltă şi spectaculoasă a Călimanului, sunt cele mai căutate locuri de turişti“, a precizat Liviu Huţanu.

Centrul de vizitare a Parcului Călimani

Realizat din fonduri europene, Centrul de vizitare a Parcului Călimani găzduieşte şi administraţia parcului, oferind tot sprijinul necesar turiştilor care ajung la Şaru Dornei şi vor să urce pe munte pentru a-i admira frumuseţile.

„În interiorul centrului există un spaţiu special amenajat pentru vizitare care oferă informaţii despre flora şi fauna existentă în masivul Călimani, activităţile tradiţionale specifice zonei adiacente parcului, activităţile permise în aria protejată, activităţile turistice, importanţa existenţei unui parc naţional, necesitatea protejării şi conservării habitatelor şi speciilor de interes european“, a precizat Liviu Huţanu.

Toate aceste informaţii sunt dezvăluite cu ajutorul dotărilor existente în spaţiul de vizitare: macheta parcului, serviciul de vizitare 3D, panouri informative, obiectele tradiţionale expuse care amintesc de vremurile trecute, mijloacele de vizionare a filmelor despre parc, touchscren-uri.

De asemenea, se pot vizualiza împrejurimile centrului de vizitare cu ajutorul lunetelor montate în turnul de belvedere. Centrul de vizitare este deschis de luni până joi, între orele 8.00 şi 16.30, vineri de la 8,00 la 14,00 iar sâmbăta şi duminica doar la cererea prealabilă a turiştilor.

40 de trasee montane pentru turişti

Tot Parcul Călimani este traversat de 40 de trasee turistice, fiind practicate mai multe forme de turism: iarna – turismul pe schiurile de tură, vara – drumeţii, excursii ecvestre, sporturi specifice muntelui.

Administraţia Parcului Naţional Călimani pune la dispoziţia vizitatorilor, contra cost, ghizi specializaţi. Parcul poate fi vizitat şi călare cu ghid ecvestru. Vizitarea călare a Rezervaţiei 12 Apostoli se poate face într-o zi (10 ore) şi costă 140 lei/persoană, creasta vulcanică a Munţilor Călimani se poate face în trei zile, în preţul de 420 lei intrând, pe lângă echipamentul necesar echitaţiei, şi echipamentul de campare. În două zile pot fi admiraţi martorii eroziunii din masivul 12 Apostoli şi vârful Lucaciu 1.760 m, loc de desfăşurare a nedeilor în preajma datei de 30 iunie, punctul de belvedere de unde se poate vedea întreaga creastă, traseul desfăşurându-se pe catena vestică a căldarei vulcanice din masivului Călimani, cea mai mare căldare vulcanică din Europa, având diametrul de peste 10 km. Preţul unei astfel de excursii cu echipamentul de echitaţie şi de campare este de 280 lei.

Silviu BUCULEI