Dezvoltarea creșterii animalelor în concordanță cu progresul științific și cu cerințele crescânde ale economiei naționale se sprijină, în primul rând, pe găsirea unor soluții nutriționale, precum și pe tehnologia de obținere a furajelor. În general, lipsa resurselor de hrană pentru animale a mobilizat cercetătorii din domeniul nutriției animale pentru a căuta posibilități de depășire a acestei crize nutriționale.

Astăzi, mai mult ca oricând, omenirea se confruntă cu provocări fără precedent în ceea ce privește mediul și clima, iar cumulate acestea reprezintă o amenințare la adresa bunăstării noastre. Creșterea populației globului, nevoia acerbă de a asigura proteina de origine animală accentuează competiția dintre oameni și animale privind resursele de hrană. Astfel, hrănirea animalelor constituie o componentă critică în lanțul alimentar.

Sectorul creșterii animalelor se luptă pentru a atinge durabilitatea, confruntându-se cu multiple provocări, printre care și asigurarea de noi resurse furajere pentru a oferi consumatorilor produse echilibrate și bogate în elemente nutritive benefice sănătății omului. Totodată, găsirea de soluții alternative pentru hrana animalelor monogastrice (suine și păsări) trebuie luate în considerare. Prin urmare, utilizarea unor resurse furajere neconvenționale fie ca înlocuitor, fie ca supliment în hrana animală este discutată în cadrul proiectului de cercetare ADER 8.1.7 (2023-2026), finanțat de MADR.

În acest context, în vederea valorificării eficiente a unor resurse furajere neconvenționale (NCFR) precum turte de cânepă, turte de dovleac și turte de in (rezultate în urma procesului de presare la rece), au fost atent analizate și caracterizate din punct de vedere nutrițional.

Semințele de cânepă (Cannabis sativa L. Crantz) sunt o sursă valoroasă de proteine (25-36%), acizi grași polinesaturați (75-80%), fibre alimentare (4%) și compuși fenolici. Proteina din cânepă conţine toţi cei 21 de aminoacizi cunoscuţi, inclusiv cei 8 aminoacizi esenţiali pe care organismul uman adult nu îi poate sintetiza (leucina, lizina, metionina, fenilalanina, triptofanul, valina şi treonina). Hidroliza proteinelor din semințele de cânepă de către enzime, cum ar fi pepsina, pancreatina, tripsina și proteazele, duce la eliberarea de peptide bioactive cu proprietăți antihipertensive, antioxidante, antiproliferative și antiinflamatorii. Turtele de cânepă au o valoare nutrițională, egală cu semințele de rapiță, motiv pentru care pot fi utilizate eficient ca ingredient furajer în hrana animalelor.

Dovleacul (Cucurbita spp.), una dintre cele mai importante culturi de legume, se caracterizează printr-un conținut caloric scăzut, concentrații ridicate de β-caroten (precursor al vitaminei A) și proprietăți antioxidante puternice generate de prezența compușilor bioactivi. Turtele de dovleac sunt valoroase din punct de vedere chimic și nutrițional datorită cantității mari de fibre (poate contribui la îmbunătățirea procesului de digestie), proteine brute, acizi grași, minerale, antioxidanți (rol în protejarea celulelor împotriva deteriorării oxidative) și energie.

Inul (Linum usitatissimum L.) este o sursă importantă de acizi grași polinesaturați (PUFA). În urma extracției componentei benefice (uleiul), produsul secundar denumit turte prezintă un conținut ridicat de proteine (29-36%), acizi grași n-3 sub formă de acid alfa-linolenic (ALA), pectine care prin înmuiere formează un mucilagiu cu efect calmant și protector la nivel de mucoasă gastrică, având, astfel, un rol semnificativ pentru animalele aflate în convalescență, mai ales la cele tinere, unde tulburările digestive sunt mai pronunțate (purceii în primele zile după înțărcare).

Studii anterioare au investigat posibilitățile de includere a anumitor turte din semințe de oleaginoase în hrana animală ca oportunitate majoră pentru dezvoltarea unei economii circulare, îmbunătățind sustenabilitatea economică și de mediu.

Caracterizare nutrițională

Analiza chimică brută efectuată în cadrul INCDBNA-IBNA Balotești la cele 3 surse de turte de semințe oleaginoase (Tabel) a confirmat faptul că turtele de dovleac au un conținut proteic ridicat (41,16%), urmat de turtele de cânepă (35,57%), respectiv turtele de in (29,46%). În ceea ce privește valoarea energetică calculată la suine, turtele de in și dovleac au valori apropiate ale EM (3.392,81, respectiv 3.319,18 kcal/kg), față de păsări, unde EM înregistrată a fost apropiată în cazul turtelor de in și cânepă (2.763 și 2.706,52 kcal/kg).

Ca atare, rezultatele obținute au fost realizate în cadrul proiectului ADER 817, care își propune identificarea de noi posibilități de valorificare a unor resurse furajere neconvenționale în prezența unor noi produse probiotice, utilizând tehnici moderne de obținere a acestora în vederea creșterii biodisponibilității nutrienților din furajele animalelor monogastrice (suine și păsări).

Tabel. Compoziția chimică proximală și valoarea nutritive

utilizarea furajelor tabel

Foto. Subproduse analizate (original: Conducător de proiect – IBNA Balotești)

Dr. ing. Mihaela DUMITRU,

Dr. ing. Nicoleta LEFTER

Email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Inul pentru ulei este, ca importanță, a doua plantă după floarea-soarelui în producția de ulei. Semințele acestei plante conțin 39-47% ulei. Uleiul de in are o largă utilizare în industria lacurilor și vopselelor și este caracterizat printr-un ridicat grad de sicativitate (indicele iod 168-192). De asemenea, uleiul de in este un foarte bun fixator al pigmenților diferitelor culori din pictură, se usucă repede și este rezistent la apă și substanțe corozive.

Soiuri cultivate

În catalogul oficial al soiurilor cultivate din  România sunt inscrise 3 soiuri de in de ulei Lirina, Star FD, Elan FD. Primele două soiuri prezintă semințe de culoare castanie, cu o capacitate de producție de peste 1.700 kg/ha, cu o rezistență foarte bună la fuzarioză și făinare și prezintă un conținut de ulei cuprins între 40,7-44,8%. Soiul Elan FD are semințele de culoare galbenă, o capacitate de producție de peste 1.650 kg/ha, cu rezistență bună la fuzarioză și conținutul de ulei cuprins între 45,3-46,7%, ceea ce îi conferă un plus de calitate.

Amplasarea culturii

  • Cerinţele biologice şi amplasarea teritorială

Semințele inului pentru ulei încep să germineze la temperatura de 1-3°C. Din faza de cotiledoane până la începutul creșterii intense inul rezistă la temperaturi de -4°C. Pe măsură ce înaintează în vegetație, exigențele plantelor față de temperatură cresc, ele fiind mai accentuate în perioada înfloritului și a maturizării. Cerințele inului față de temperatură în diferite faze de vegetație sunt: germinare-răsărire 5-6°C; creșterea intensă a plantelor 14-16°C; înflorire-fructificare 18-22°C, iar în faza de maturitate peste 20°C. Arșițele puternice din perioada maturării care provoacă pălirea cerealelor sunt dăunătoare și inului pentru ulei, ducând la o acumulare slabă a acizilor grași nesaturați în semințe.

Inul pentru ulei preferă solurile mijlocii, profunde, fertile și bine aprovizionate cu apă și nu dă rezultate bune pe solurile alcaline, reci, nisipoase.

Linum usitatissimum

Zona de favorabilitate se extinde în silvostepa Moldovei și Munteniei (Lunca Siretului, între Hârlău Pașcani și Târgu Frumos, partea sudică a Munteniei, în vestul țării (Câmpia Banatului), iar în Dobrogea partea de Sud-Est.


  • Locul în asolamente

Cele mai bune premergătoare pentru in sunt cerealele păioase de toamnă și porumbul, iar cele mai neindicate sunt sorgul, ovăzul, cânepa și cruciferele. Inul pentru ulei poate reveni pe același teren după cel puțin 6 ani datorită fenomenului de oboseală a solului. Inul pentru ulei este o excelentă premergătoare pentru grâul de toamnă și pentru culturile de primăvară.


  • Folosirea îngrăşămintelor

Inul pentru ulei consumă cantități importante de substanțe nutritive. Pentru 100 kg de semințe, plus partea aferentă de tulpini, se extrag din sol 7,5 kg de azot, 2,5 kg P2O și 5,5 K2O. Datorită perioadei scurte de vegetație valorifică foarte bine elementele nutritive aplicate plantei premergătoare, lăsând solul sărac în elemente nutritive.

  • Fertilizarea cu fosfor

Eficacitatea îngrăşămintelor depinde de gradul de aprovizionare a solului cu substanţe nutritive, de umiditatea solului, precum şi de planta premergătoare.

Dozele recomandate în funcție de gradul de aprovizionare a solului cu fosfor se situează între 45-50 kg/ha.

  • Fertilizarea cu azot

Dozele de azot recomandate sunt între

40-45 kg/ha, se aplică moderat și, în funcție de planta premergătoare, se reduc după leguminoase și cresc după prășitoare.

  • Epoca de aplicare

Îngrășămintele fosfatice (și cele potasice, dacă apare necesară folosirea lor) se încorporează în sol odată cu arătura. Îngrășămintele cu azot se administrează primăvara și se introduc în sol odată cu lucrările de pregătire a patului germinativ.

Inul valorifică mai bine îngrășămintele lichide de tipul A300 aplicate în vegetație în două faze împreună cu lucrarea de erbicidat și cea de combatere a tripsului. Fertilizarea foliară se aplică 10 kg/ha de N, câte 5 kg la fiecare intervenție.

Lucrările solului

  • Lucrările de bază

După recoltarea plantelor premergătoare timpurii se efectuează o lucrare superficială cu grapa cu discuri şi apoi se ară la 22-25 cm în toamnă.

  • Pregătirea patului germinativ

În cazul în care arătura nu este mărunțită și nivelată din toamnă, în primăvară se lucrează cu grapa cu discuri perpendicular pe direcția arăturii pentru uniformizare și cu un combinator pentru pregătirea terenului în vederea semănatului.

Patul germinativ pentru in trebuie să fie tasat sub adâncimea de 4-5 cm, astfel încât sămânța să intre în contact direct cu solul umed pentru a germina.

Semănatul

Inul pentru ulei se seamănă cu semănătorile SUP-21, SUP-29 sau SUP-48. Se folosesc distribuitoare tip cilindru cu pinteni cu feţe plane.

  • Epoca de semănat

Se recomandă însămânţarea inului pentru ulei primăvara, în prima urgenţă.

  • Norma de sămânţă

Cantitatea de sămânță este de 60-70 kg/ha, în funcție de valoarea utilă (puritate 97% și germinație minimum 80%) și de MMB.

  • Distanţa de semănat

Se seamănă la 12,5 cm între rânduri pentru a asigura o densitate optimă în lan de 800 boabe germinabilă / m2.

  • Adâncimea de semănat

În funcţie de tipul de sol, de umiditatea şi de uniformitatea acestuia, adâncimea recomandată este de 3-5 cm.

Lucrările de întreţinere

În cultura inului pentru ulei lucrările de îngrijire obligatorii sunt combaterea buruienilor, a dăunătorilor și a bolilor.

  • Combaterea buruienilor

Inul pentru ulei este foarte sensibil la îmburuienare în primul rând din cauza ritmului foarte încet de creștere a plantelor imediat după răsărire. În primele 25-30 de zile de la răsărire înălțimea plantelor nu trece de 8-10 cm (faza de brădișor). În acest interval îmburuienarea culturii este iminentă, iar combaterea buruienilor se poate face prin folosirea erbicidelor.

Pentru buruienile dicotiledonate cum sunt Cirsium arvensis, Sounchus arvensis, Convolvulus arvensis ș.a. este foarte indicată folosirea erbicidului Rival 75 PU (substanța activă clorsulfuron), aplicat în doze de la 15 g/ha până la 30-35 g/ha dacă gradul de îmburuienare este foarte mare. Poate fi aplicat din stadiul de brădișor și chiar în perioada de creștere intensă a plantelor până la începutul îmbobocitului.

  • Combaterea dăunătorilor

Cei mai periculoși dăunători ai inului pentru ulei sunt Aphtona euphorbiae (puricii de pământ) și Trips linarius (tripsul).

Puricele inului este răspândit în toate zonele de cultură a inului. Iernează ca adult și apare primăvara în zonele mai călduroase la sfârșitul lunii martie, când temperatura se menține peste 10°C. Apariția coincide cu răsărirea plantelor de in, iar dăunătorul se hrănește cu cotiledoane și frunze, iar atacurile în masă pot determina compromiterea culturilor. Dintre măsurile care se pot lua amintim folosirea la semănat a unor semințe cu energie germinativă ridicată pentru a obține un răsărit uniform, asigurarea condițiilor de optime de răsărire prin pregătirea foarte bună a patului germinativ, semănatul timpuriu, astfel încât la apariția adulților plantele să fie viguroase, trecute de faza de cotiledoane.

Tripsul inului atacă frunzele și ramurile, dar cel mai frecvent se întâmplă să atace la începutul de îmbobocit, determinând deformarea prin răsucire a bobocilor florali din vărful de creștere.

Pentru protecția culturii la avertizare se administrează două sau trei tratamente cu produsele Decis 2,5 CE (0,5 l/ha) sau Fastac (0,1 l/ha).

Recoltarea

cultura inului

Stabilirea momentului optim de recoltare la inul pentru ulei este determinat de necesitatea înlăturării pierderilor și obținerii unor semințe cu un conținut ridicat de ulei și a unui ulei de calitate superioară.

Inul pentru ulei trebuie recoltat în faza de maturitate deplină, caracterizată prin lipsa aproape totală a frunzelor de pe tulpini, prin culoarea brună a 80-90% dintre capsule și culoarea specifică soiului. Întârzierea recoltatului determină pierderi de recoltă prin ruperea lor din inflorescență și prin frângerea tulpinilor.

Se întâmplă adesea ca, datorită excesului de precipitații din perioada de maturitate, plantele să prezinte fenomenul de reînverzire-reînflorire, ceea ce determină o îngreunare a recoltatului mecanizat. De asemenea, pot apărea situații de îmburuienare târzie cu aceleași efecte negative asupra recoltării și umidității semințelor. În aceste situații se poate apela la administrarea desicanților Reglone 1,5-2 l/ha în 300 l de apă, când majoritatea frunzelor au căzut, iar capsulele au culoarea galben deschis. Efectul tratamentului se produce în 5-7 zile, după care se poate trece la recoltare.

Recoltatul inului pentru ulei se face cu combina pentru cereale, la care se montează cuțitul lis (cuțit cu lame nezimțate) și care se adaptează pe specificul plantei și semințelor de in. Sămânța de in se va condiționa imediat, eliminând toate impuritățile și resturile vegetale. Semințele se depozitează în magazie în straturi subțiri (cel mult 30 cm) la început, apoi progresiv stratul se poate mări până la 1 m.

Sămânța cu umiditatea de 10% și selectată se poate păstra și în saci, așezați în stive de 4-5.


Producții
Producțiile obținute la inul pentru ulei la INCDA Fundulea în ultimii ani au fost cuprinse între 850 kg/ha în anii mai puțin favorabili și 2.580 kg/ha în anii cu condiții favorabile creșterii și dezvoltării inului de ulei. Acest fapt s-a datorat îmbunătățirii continue în procesul de ameliorare a performanțelor genotipurilor pe care le avem în portofoliu.

Dr. ing. Niculina IONESCU

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti