reclama youtube lumeasatuluitv
update 10 Aug 2022

Focșani, orașul Unirii, de la vlădică până la opincă

E frig de nu vrei să scoți nici măcar un deget din mănuși, iarna o simt altfel aici, la granița dintre munteni și moldoveni, în Orașul Unirii, Focșani. Negreșit, clădirile vechi își arată nuanțele rănite, rămase scorojite odată cu trecerea timpului…

Chipul Sfântului domnitor Ștefan cel Mare, cel care a stabilit aici granița dintre Moldova și Țara Românească, este sculptat într-o statuetă, în curtea Muzeului de Istorie și Arheologie. Regăsesc la muzeu mărturiile trecutului, care sunt valorificate îndeosebi în documentele ce relatează despre Unirea Principatelor Române și alegerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, dar și în exponatele arheologice din regiunile Mănăstioara sau Coroteni.

Un colorit exterior cum rar am mai văzut mă introduce în „pansamentul“ spiritual al lăcașului bisericesc Ovidenia Armeni, ce poartă hramul Intrării în Biserică a Maicii Domnului. Aici preotul Miron Ioan îmi povestește cu glas cald, privind către altar, despre acest sfânt loc ce datează din anul 1798 și care era întreținut de boierii armeni în trecut. Picturile pereților cu nuanțe predominante de maro, albastru și galben au adus pământul mai aproape și au coborât aici soarele și cerul.

Prin anii 1800 a fost clădirea Prefecturii Putna, iar azi este Palatul Administrativ al orașului Focșani. Arhitectura construcției a fost realizată în stil românesc tradițional de meșteri ai vremii, instruiți la școala lui Ion Mincu. Trecute prin incendii și cutremure, cele peste 80 de încăperi ale Palatului au fost renovate de multe ori pentru a nu se pierde prestigiul locului pe unde au călcat personalități precum Nicolae Iorga și Nicolae Titulescu. Pe țigla acoperișului iese în evidență un desen care a fost realizat precum cele de la mănăstirile din Suceava.

Am ajuns în Piața Unirii, acest cerc în care simți furnicături prin piele și nu îți dai seama de unde vin, din bucuria reînfrățirii neamului sau din aburul celor care au oftat înainte de a-și da ultima suflare în lupte, de la vlădică până la opincă. Borna de Hotar dintre Moldova și Muntenia, opera sculptorului Ion Jalea, este simbolul unității românilor. Pe laturile ei Grigore Ureche, Vasile Alecsandri, Mihail Kogalniceanu au lăsat moștenire mesaje despre biruință, credință și fraternitate.

Focsani 2022

Maiestuosul Monument al Eroilor proiectat de Ion Jalea sub forma unui obelisc înalt de 19,64 metri are la bază ilustra scenă a Unirii Principatelor de la Focșani (Țara Românească și Moldova) din 24 ianuarie 1859, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Domnitorul, împreună cu Moș Ion Roată, susținătorul țărănimii, apare în scena de la baza monumenului. Ateneul Popular, Biserica Sfântul Ioan Botezătorul, ctitorită de Gheorghe Ghica, domnitorul Țării Românești, umplu pământul din acest perimetru cu o încărcătură istorică, spirituală, dar și culturală și arhitecturală.

Un alt obiectiv reprezentativ din Focșani este Teatrul „Maior Gheorghe Pastia“, construit la inițiativa Maiorului Pastia, inaugurat în anul 1913, arhitectura fiind în stil Art Nouveau. M-am așezat să savurez un ecler cu ness și un suc natural de mere specific locului, de la Garoafa de Vrancea, la cofetăria Teatru, care se află vizavi. Soarele bate perfect pe albul balcoanelor, dar și pe detaliile minuțioase ale figurinelor sculptate, ce par să joace drama și comedia umană.

Am intrat în Muzeul Unirii. Miroase a lemn, este atât de îngrijit... o curățenie perfectă. Pe ici-colo mai trosnește parchetul când calc… Sunt expuse obiecte precum un pian Grotrian Steinweg (5 exemplare în toată lumea), oglinzi venețiene, masa unde s-a semnat Unirea Mică, tabloul lui Mihail Kogălniceanu, o masă-scară, camera lui Duiliu Zamfirescu, o farmacie și alte documente de valoare istorică.

Nu ai cum să nu îl observi dacă ești pe strada Cezar Bolliac, cu ziduri maro, întins pe mai multe aripi și cu o curte spațioasă. Colegiul Național „Unirea“ este instituția ridicată la inițiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Dotat cu laboratoare, amfiteatru, bibliotecă cu peste 30.000 de cărți, unele foarte vechi, colegiul este azi monument istoric. Inginerul Anghel Saligny, cel care a proiectat podul Fetești-Cernavodă, cel mai lung pod din Europa în acele timpuri, geograful Simion Mehedinți, fondatorul geografiei românești moderne, romancierul Duiliu Zamfirescu sunt doar câteva nume de personalități care au absolvit prestigiosul liceu.

Deasupra ușii de la intrare sunt inscripționate în zid cuvintele „Pro Patria“. Îmi fac curaj și trec pragul Mausoleului Eroilor de la Focșani, ridicat pentru românii din Primul Război Mondial, unde sunt înhumați 2.422 de eroi. Construcția, inclusă pe Lista Monumentelor Istorice, a durat 5 ani și a fost finalizată în 1931. Am o senzație de teamă, griul pereților din exterior circulă acum prin venele mele, îmi întipăresc rapid în minte ce văd, mă uit în jos o clipă și ies. Cumpăr niște vederi și îmi iau rămas-bun de la doamna ce are grijă de ani buni ca locul celor adormiți să fie impecabil. Am lăsat-o în urmă privind-o cum dă cu mătura în curtea plină de sufletele celor care s-au jertfit pentru neamul nostru românesc.

Fac cale-ntoarsă către gară. Mi-a rămas întipărită în minte imaginea albastră a Casei Damian, construită prin anii 1900 de Manuc David, strănepotul lui Manuc Bey, cel care a construit vestitul han din București, Hanul lui Manuc. Numele casei vine de la proprietarul acesteia, negustorul Damian Nicolae, cel care a cumpărat casa de la urmașii lui Manuc. Acum e în paragină, prin arcadele de la intrare și geamurile sparte se strecoară azi doar gândurile celor adormiți din Mausoleu și, uneori, o urmă de soare. Istoria zbuciumată e scrisă și simțită, respiră prin instituții, eroii trecutului și încă mai dăinuie în orașul de pe Milcov, Focșani.

Aurora Grigore

  • Publicat în Turism

Holstein Ro Progresiv Tour, o lecție de performanță pentru producții record (III)

Înscrisă în circuitul Holstein Ro Progresiv Tour, ferma Agroind Focșani și-a deschis porțile pentru un schimb de experiență. Întâmpinați de Petre Azoiței, managerul fermei, și de Dănel Cosma, directorul tehnic, echipați cum se cuvine, toți cei prezenți, jurnaliști și crescători ai rasei Holstein, am inspectat la pas fiecare zonă importantă a fermei. Cu un trecut nu tocmai glorios și un parcurs destul de anevoios, ferma de la Doaga, județul Vrancea, se bucură astăzi de o genetică de top adusă de peste Ocean, dotări moderne și utilaje performante, devenind pe bună dreptate o sursă de inspirație pentru alți crescători de animale.

Un parcurs anevoios

holstein 4

În urmă cu 40 de ani, pe locul unde acum există una dintre fermele de elita nu doar din județ, ci și din țară, existau doar „câteva saivane de oi, 8 grajduri pentru bovine, 8 căruțe, 16 boi, 4 cai și 8 topoare cu care se tăia silozul“, își amintește Petre Azoiței. Evoluția a fost destul de neplăcută, după cum spunea managerul fermei, pentru că dezvoltarea s-a făcut treptat, în urma creditelor, a căror dobândă era la vremea aceea 150%. Timp de 10 ani am fost nevoiți să ne plătim datoriile, cam 15 miliarde de lei“, spunea Azoiței. Abia după plata creditelor, au început să se facă investiții în dotarea fermei.

În 2005 s-a apelat la SAPARD 1 și cu 200.000 de euro au fost achiziționate un tractor, un plug, o semănătoare și un cultivator. Un an mai târziu, prin SAPARD 2, cu alte 600.000 euro ferma a dobândit o bucătărie furajeră, o linie de furajare și 8 tractoare. În prezent, 1.000 ha din sectorul vegetal al fermei este irigat, aceasta pentru că au fost investiți 1 mil. euro în stația de irigat și alt milion de euro, printr-un proiect pe Măsura 125, în extinderea sistemului de irigații pe întreaga suprafață. Parcul de mașini și utilaje agricole a fost mărit printr-un proiect în valoare de 2 mil. euro, pe Măsura 121.

Planurile de viitor includ un proiect pe Măsura 4.1 în valoare de 3 mil. euro pentru o stație de biogaz, ce va fi demarată în primăvara acestui an, și un altul în valoare de 700.000 euro pentru achiziția unei noi generații de utilaje agricole necesare în activitatea zootehnică.

holstein 1

La nivel de genetică s-au folosit tauri de top conform evaluărilor nord-americane precum: River-Bridge Co-Op Troy-Et, Coyne-Farms Jacey Cri-Et, Co-op Bosside Massey-Et, Ihg Montana-ET și Endco Superhero-Et.

Investițiile au culminat în urmă cu 2 ani, când a fost inaugurat un grajd modern realizat de o companie din Germania care a ținut să lucreze cu angajații proprii. Costurile s-au ridicat la 2 mil. euro, bani care s-au dus nu doar pe ridicarea construcției, ci și pe dotarea acesteia pentru a asigura confortul și bunăstarea animalelor. Față de alte adăposturi pentru vaci, pe care le-am vizitat, aici am remarcat o construcție cu schelet din lemn, cu armătură de fier, a cărui acoperiș era confecționat din plăci de azbociment ecologic. Pentru evacuarea dejecțiilor există o instalație cu plub raglor care împinge gunoiul de grajd spre extremitățile adăpostului, unde există un storcător. Acesta separă practic materia solidă de cea lichidă, astfel încât dejecțiile lichide să fie preluate prin conducte spre laguna de stocare cu capacitate de 30.000 mc, iar cele solide să fie depozitate, ca după un an de fermentare să fie utilizate la fertilizarea solului. Sala de muls, adusă din Suedia, a costat 160.000 de euro și are o capacitate de 2 x 12.

holstein 3

Zootehnie pe două direcții

Cu pași mărunți, dar cu sume mari, sectorul zootehnic merge astăzi pe două direcții: vaci de lapte și vaci de carne. Ferma dedicată producției de lapte numără în prezent 902 capete de bovine din rasa Holstein, dintre acestea 360 la muls, în timp ce ferma pentru carne are 160 de bovine din rase de carne, în principal metiși ai rasei Angus, dar și câteva exemplare de metiși Charolaise, Limousine și Albastru Belgian.

„Ferma de vaci de carne este sămânța aruncată aici de dl. Gheorghe Neață, care acum 8 ani sugera intrarea raselor de carne pe piața românească și spunea că vacile care își termină viața productivă și reproductivă să fie inseminate cu rase de carne. Așa am ajuns să avem aceste animale, o ferma cu statut și cod de exploatație, înscrisă în Asociația Angus Sibiu“, explica Dănel Cosma, întrebat ce a determinat popularea fermei cu rase de carne. În ceea ce privește acest sector, Petre Azoiței spune mândru că ferma pe care o deține rivalizează cu orice altă fermă din Europa. Ba mai mult, valoarea animalelor și implicit a cărnii ar fi mult mai mare dacă ne gândim că pe zonele unde pășunează aceste animale nu se înregistrează nivelul de nitriți și nitrați regăsit în carnea provenită din alte țări europene. În plus, „pentru noi este cea mai ușoară muncă, pentru că avem pășuni, o pădure cu poieni pentru pășunat și e o plăcere pentru un văcar să-și vadă vacile la prânz stând la umbră și rumegând“, povestea Petre Azoiței. Un regret totuși există. „Din păcate, tăurașii îi vindem cu 6,5-7 lei/kg, un preț sub orice critică, deși în afară se vând cu 3 euro/kg“, spunea cu amar acesta.

holstein 2

Mândria fermei rămân însă exemplarele de Holstein în care s-a investit mult, genetică americană, nu doar dotări pentru bunăstare. Banii s-au dus, însă producțiile sunt mai mult decât mulțumitoare. „Am plecat de la 23 de litri, în vremurile cele mai bune, pentru că ăla era sistemul pe atunci: în contenție, legată, vara stabulație liberă, furajarea era anevoioasă, numai cu lucernă, dar am ajuns la 32 litri, o producție destul de greu de menținut“, afirma directorul tehnic al fermei. O performanță asigurată prin genetică, un management performant, muzică simfonică pentru relaxarea animalelor, dar și furaje de cea mai bună calitate. „Baza furajeră este asigurată din producție proprie. Avem 1.000 ha teren arabil, în care domină culturile pentru zootehnie, cum ar fi lucerna, porumbul siloz, dar și rapiță, grâu, orz, floarea-soarelui“, a mai adăugat Cosma.

Patricia Alexandra POP

Revista Lumea Satului nr. 2, 16-31 ianuarie 2017 – pag. 30-32