Adama 04 mai 2020
update 5 Jul 2020

Delta Dunării - misterioasă, stranie, superbă

Până în acest an nu am intrat niciodată în inima Deltei Dunării. Și nici acum n-aș zice c-am făcut-o, de vreme ce am mers doar pe unul dintre cele 19 trasee turistice, Murighiol – Sf. Gheorghe. Așadar nu cunosc nici pe departe nestematele Rezervației Biosferei Delta Dunării, aflată sub înaltul patronaj al UNESCO. Însă aș prefera să nu-mi pervertesc impresiile de călător cu idei străine, ci pur și simplu să le păstrez pe cele de la prima vedere.

Misterioasa Deltă

Iar prima impresie este că avem o țară fascinantă. Pe alocuri stranie. Delta este misterioasă. Dunărea este misterioasă așa cum se întinde, ca un uriaș tăcut, și-apoi desenează peisaje care n-ar putea fi reproduse de penelul celor mai mari pictori ai lumii. Dar din toată frumusețea asta mi-a lipsit ceva: cormoranul! Păsările, în general. Chiar așa, unde sunt păsările? Vreme de trei zile, străbătând totuși suficient spațiu, n-am văzut mai mult de 25-30 de păsări, atâta când am stat cu ochii după ele. Și-am stat, dat fiind faptul că sunt pasionată de fotografii cu ele! Am întrebat, cu oarecare ironie, recunosc, unde-s cormoranii ăia care mănâncă peștele de la gura bietului pescar român? Mi s-a răspuns în două feluri: că păsările cuibăresc departe de zgomotul ambarcațiunilor de pe brațul Sfântul Gheorghe, ceea ce înseamnă că le-am stricat și ăstora habitatul cu turismul nostru alandala; printr-o ridicare discretă de umeri și un cuvânt, „braconaj“. Ultima variantă o cred pe jumătate fiindcă totuși litoralul e plin de păsări... Și acelea nu se mai tem de zgomot, cum se sperie speciile din deltă. N-am văzut așadar pelicani, fie el comun sau creț, n-am văzut rațe, n-am văzut gâsca cu gât roșu, n-am văzut cormorani, n-am văzut lebede. Am zărit, în schimb, vreo doi-trei stârci de baltă, berze, pescăruși și... vrăbiuțe. Totuși, Delta Dunării tocmai prin fauna ornitologică este renumită. Din 362 de specii să nu văd măcar ceva stoluri zburând dintr-un minihabitat într-altul? În fine, să zic că n-am prins sezonul care trebuie, primăvara, toamna și iarna, când au loc migrația sau iernarea.

A doua impresie este legată de standardul de viață al locuitorilor. Nu mi-am putut da seama de el fiindcă am străbătut o zonă cât de cât dezvoltată, mă rog, cât poate să fie dezvoltată o deltă, cu specificul ei de trai. Adică este exact ca atunci când străbați centrul comunelor, pe șoselele asfaltate, pleci de-acolo cu păreri excelente, dar n-ai habar că dincolo de ele e posibil să te afunzi în cărări din pământ sau în sate de secol trecut. Așa și aici: am văzut centrul, nu și periferii. Din ce-am întrebat însă am aflat că sunt cătune vai mama lor, prăbușite pur și simplu în economia asta de piață care n-a ajuns și-n rezervație. Sau, dacă a ajuns, a fost distribuită ca și afară, 90% la 2-3 persoane și 10% către restul.

delta DSC 0403

Despre investiții în turism n-aș prea vrea să povestesc. Ele sunt dominate de oameni conectați la funcțiile publice. Sau grupuri de interese. Pe urmă nici nu-mi dau seama dacă pensiunile, hotelurile sau ce-or fi ele respectă normele de neagresiune a naturii (în rezervații sunt reguli speciale) sau specificul locului. E  mai degrabă o amestecătură... Să vezi acoperișuri de stuf și geam termopan pică, deh, ca naiba! Însă recunosc că unele mi-au plăcut, e totuși ceva adăugat, nu distrus. E o plus-valoare, habar n-am. Dar apropo de adăugat... Chiar așa: să nu fie ditamai România capabilă să construiască un pod la Galați sau Brăila, astfel încât să nu mai treci Dunărea cu bacul? Și aici am auzit una care ține de... folclor: cică ar fi niște interese în industria asta, cât a mai rămas – fluvială, de-aia nu se face un pod, că le strică unora ploile.

A treia sau a patra impresie, le-am pierdut șirul, este legată de natură. În vreme ce restul țării a fost udat cât pentru cinci ani, în nordul județului Tulcea – de la Măcin la Murighiol – nu dăduse o picătură de două luni. Vegetația era pârjolită, iar floarea-soarelui nu atingea 50 cm. Ce blestem, mi-am zis, pe oamenii ăștia: să aibă atâta imensitate de apă lângă ei și totuși să sufere de secetă!

Și-ar mai fi ceva, o retorică sau o constatare personală: o putea oare Bucureștiul să numească vreodată vreun guvernator care să aibă habar de Delta Dunării?!!

Rezervația Biosferei Delta Dunării

– a doua ca mărime din Europa, după Volga;

– a intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991;

– situl Delta Dunării (începând din 21 mai 1991) este protejat prin Convenția Ramsar (The Ramsar Convention on Wetlands) ca zonă umedă de importanță internațională;

– parcul național include rezervațiile naturale: Capul Doloșman, Cetatea Histria, Complexul Vătafu – Lunghuleț, Complexul Sacalin Zătoane, Grindul și Lacul Răducu, Grindul Chituc, Grindul Lupilor, Insula Popina, Lacul Potcoava, Pădurea Caraorman, Pădurea Letea, Roșca – Buhaiova, Corbu-Nuntași – Histria, Lacul Belciug, Lacul Rotundu, Arinișul Erenciuc, Complexul Periteașca – Leahova, Lacul Nebunu, Pădurea Babadag – Codru, Dealul Ghiunghiurmez și Sărăturile Murighiol;

– suprafață: 5.762,16 km;

– 29 de tipuri de habitate de interes comunitar;

– flora din RBDD este reprezentată de 2.391 de taxoni, iar circa 70% din vegetația deltei este dominată de stuf (Phragmites australis), papura (Typha angustifolia), asociațiile de Scirpetum și de vegetația de stuf de pe plaiuri;

– 5.622 de specii de nevertebrate;

– 136 de specii de pești;

– 10 specii de broaște;

– 362 de specii de păsări: cea mai mare parte a populației europene de pelican comun (Pelecanus onocro­talus) și pelican creț (Pelecanus crispus), 60% din populația mondială de cormoran mic (Phalacrocorax pygmaeus), 50% din populația mondială de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis) pe perioada iernii;

– 55 de specii de mamifere.

Maria Bogdan

  • Publicat în Turism

O lege pentru bucătăria tradițională din Deltă

Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a emis la începutul lunii septembrie un ordin prin care se stabilește că bucătăriile locuințelor incluse în circuitul turistic din Delta Dunării vor putea deveni puncte gastronomice locale. Astfel s-au pus bazele unui cadru legal pentru ca orice gospodărie care poate oferi preparate tradiționale din bucătăria proprie să o poată face respectând anumite reguli.

Punctele gastronomice locale sunt definite ca „locurile autorizate unde se prepară și se servesc cu precădere alimente furnizate de producători locali și care pot fi reprezentate de bucătăriile particulare din locuințele familiale. Acestea pot fi incluse în circuitul turistic/gastronomic din cadrul zonelor/regiunilor turistice cu tradiții gastronomice recunoscute și care nu sunt încadrate ca pensiuni turistice, hoteluri, moteluri“.

În comunicatul de presă emis de ANSVSA se precizează că o condiție de bază a funcționării acestor puncte gastronomice locale este ca materia primă folosită pentru realizarea preparatele din carne roșie să fi fost supusă tuturor controalelor oficiale și să provină din ferma proprie sau de la producători locali autorizați/înregistrați sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor.

(L.Z.)

  • Publicat în Turism

ANSVSA susține turismul din Delta Dunării

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și asociația "Ivan Patzaichin - Mila 23" au pus bazele unui parteneriat în vederea susținerii turismului specific Deltei Dunării, se arată într-un comunicat de presă al instituției.

Parteneriatul a rezultat în urma solicitării asociației și se înscrie în seria de acțiuni pe care ANSVSA le întreprinde pentru a veni în întâmpinarea micilor întreprinzători care vor să dezvolte afaceri în zona Deltei Dunării în domeniul turismului, respectând condiţiile şi tradiţiile specifice locului.

În acest sens s-a convenit ca primul pas în acest sens să se materializeze prin elaborarea unui ghid, adresat exclusiv celor interesați să investească în turismul din Delta Dunării, care vizează respectarea normelor și cerințelor de igienă. Ghidurile urmăresc facilitarea înţelegerii și aplicării legislaţiei privind vânzarea directă a produselor alimentare de către micii producători sau în pensiunile locale.

Ghidul va fi întocmit de specialişti din cadrul ANSVSA și DSVSA Tulcea, DSVSA Brăila, DSVSA Constanţa, în colaborare cu asociaţia „Ivan Patzaichin - Mila 23” și Consiliul Judeţean Tulcea.

  • Publicat în Turism

Delta Dunării şi Delta Padului, promovate de o româncă din Italia

Dialog cu Nicoleta Veronica TACU

– Privind cu luare aminte harta fizică a continentului nostru, putem observa două mari fluvii care, la vărsarea lor în mare, descriu câte o deltă aparte, pentru care dvs. ați făcut o pasiune pentru apropierea celor două țări, România și Italia. De unde această legătură între România și Italia?

– Sunt cetățean român și cetățean italian. M-am născut la sfârșit de octombrie 1967, în orașul Urlați, România. După studiile liceale am urmat mai multe cursuri de inițiere culturală la Palatul Culturii din Ploiești, apoi, la București, cursuri de pedagogie Waldorf-Kinderdorf. În anul 1992 am plecat cu invitație în Italia, unde curând am întemeiat o familie, în Rovigo, regiunea Veneto. De la început am încercat să mă integrez în societatea italiană, fără să uit niciun moment rădăcinile și educația primită în țara de origine. Aici am început să promovez România și folclorul, portul popular, obiceiurile, tradițiile și cultura română. După o lungă experiență în viața socială din țara de adopție, am fondat asociația Folkloriamo Mărțișor România Italia Europa, de promovare socială, culturală și de educație italo-română. În prezent sunt președinte și director artistic al asociației, calitate prin care acționez la împlinirea obiectivelor preconizate. Încerc să fiu o româncă demnă de rădăcinile și de educația primită în țara de origine, totul în strânsă legătură cu protecția naturii. În acest ultim caz, pentru protecția Deltei Padului, situată în zona noastră, la Rovigo.

– Ce v-a determinat să demaraţi inițierea unor acțiuni pentru o cât mai strânsă legătură între Delta Padului și Delta Dunării?

– Totul a pornit de la memoria tatălui meu, care era un mare iubitor al Deltei Dunării, un pescar harnic și neîntrecut, care mi-a sădit dragostea de natură, la fel de frumoasă în cele două delte, ale Padului și Dunării. Acum mă leagă multe lucruri de Delta Fluviului Po, zonă unde trăiesc, ca și de Delta noastră, a Dunării. În ambele cazuri este vorba de acțiuni specifice, de peste 20 de ani. Am militat astfel pentru înfrățirea orașului Rovigo cu Municipiul Tulcea, lucru înfăptuit, dar și pentru o largă cooperare între administrațiile celor două delte.

Ultima mea vizită în Delta Dunării și la Tulcea am făcut-o chiar în anul acesta și am apreciat mult eforturile pe care le fac autoritățile pentru protecția Deltei, pentru gospodărirea orașului Tulcea.

– Ce ne puteți spune despre viața dvs. din Italia, despre acțiunile desfășurate aici pentru apropierea dintre cele două țări?

– Trăiesc în Italia din anul 1992. Am întemeiat acolo, la Rovigo, o familie frumoasă și fac tot ceea ce depinde de mine, prin intermediul unor asociații și instituții locale de promovare socială și culturală. Sunt preocupată mult, pe mai departe, de promovarea folclorului, a portului popular românesc, a obiceiurilor și a tradițiilor românești. În acest scop, activez prin asociația mea, Folkloriamo Mărțișor România Italia Europa, care se înscrie cu acțiuni reușite pe această linie. Dar, în mod deosebit, mă ocup de promovarea turistică a Zonei mele de proveniență, Muntenia – Prahova, legată de minunăția naturii a celor două delte prietene, atât de asemănătoare, pe Paralela 45°, dar totodată distincte prin fauna și vegetația lor – Po/Padul – Danubio/Dunăre.

Dar, despre astfel de acțiuni vă prezint, alăturat, mai multe imagini sugestive prin care o româncă iubitoare de frumos ajută la promovarea folclorului românesc în țara ei de adopție și la promovarea turismului din cele două țări.

promovare Delta Dunarii 1

Cristea BOCIOACĂ

Revista Lumea Satului nr. 15, 1-15 august 2016 – pag. 54-55

  • Publicat în Turism

Delta Dunării, una dintre cele mai frumoase destinații ecoturistice

Considerată de mulți una dintre cele mai ofertante destinaţii turistice din Europa, Delta Dunării este declarată patrimoniu natural al Unesco și reprezintă unul din acele locuri în care trebuie să ajungi cel puțin o dată în viață. Cel mai important promotor al acestei regiuni, multiplul campion olimpic Ivan Patzaichin, născut și crescut în Deltă, a înființat o asociație al cărei scop este promovarea acestei zone prin proiecte de dezvoltare durabilă. Cum suntem numai la un pas de vară, fostul sportiv ne îndeamnă să ne petrecem vacanța în Delta Dunării pentru că vom rămâne cu amintiri de neuitat și, pe deasupra, putem contribui la dezvoltarea zonei și a ecoturismului în România.

Pescaturism

După o lungă perioadă din viață dedicată sportului în care rezultatele nu au întârziat să apară, Ivan Patzaichin își canalizează acum atenția către locurile natale, creând programe care să readucă tradiția zonei în viața cotidiană. „În ultimii 50-60 de ani, Delta s-a schimbat mult, din păcate în sens negativ. Din acest motiv ne-am gândit că am putea face ceva astfel încât zona să nu mai fie atât de agresată, să se păstreze autenticitatea și tradițiile locului și Delta să fie o zonă care să atragă tot mai mulți turiști“, ne povestea Patzaichin. De aici a luat naștere proiectul intitulat pescaturism. Pescuitul, așa cum era de așteptat, este unul dintre principalele motive pentru care turiștii aleg Delta ca destinație de vacanță și ce ar putea fi mai indicat decât „să furi meserie“ de la oamenii locului? „Acesta este unul dintre proiectele-pilot în care pescarul face ceea ce știe mai bine, însă alături de turiști cărora li se poate alătura și un ghid. Aceştia pot asista la recoltarea peștelui din mai multe locuri unde sunt amplasate unelte specifice de pescuit, după care merg la un refugiu al pescarului. Fiecare are un astfel de loc care constă într-o colibă sau un simplu acoperiș, unde prepară cum știe cel mai bine borșul pescăresc. Turiştii pot servi masa acolo, în mediu natural, și cu siguranță vor trăi o experiență de neuitat“, a mai adăugat Patzaichin.

Canotca, un produs „Patzaichin“

O deplasare pe apele Dunării îți oferă peisaje unice, dar şi prilejul să admiri flora și fauna specifice zonei, să vezi păsări rare, iar o plimbare într-o ambarcațiune tradițională, după cum menționează multiplul campion, îți dă șansa unică de a face turism de neuitat. „În urmă cu ceva timp am constatat cu dezamăgire că în Deltă nu mai erau lotci pescărești autentice, nimeni nu mai construise în ultimul deceniu ambarcațiuni din lemn. Așa ne-am gândit că ar fi cazul să lansăm o bicicletă a apelor. Am luat ca model lotca pescărească – o ambarcațiune tradițio­nală din zonă, și canoea. Am reușit să luăm legătura cu un meșter, Paul Vasiliu, și împreună am început să căutăm soluții, rezultând canotca, o ambarcațiune care păstrează tradiția, dar care vine și cu ceva nou: păstrează alura lotcii, dar are și elemente specific canoei în sensul că poziția din ambarcațiune îţi dă posibilitatea să vâslişti în față, păstrând totuşi liniile dinamice. De aici ne-am gândit și la varianta de catamaran, adică două canotci cuplate cu motor electric ce sunt recomandate plimbărilor în familie pentru că oferă o mai mare stabilitate. Mai departe am ajuns la lotca turistică, care poate fi întâlnită în Deltă, dar și în București, pe lacul dintre Muzeul Național al Satului «Dimitrie Gusti» și parcul Herăstrău“, a declarat sportivul.

Crișan – Caraorman – Mila 23

Un alt proiect important este crearea triunghiului de ecoturism din Deltă. Crișan – Caraorman – Mila 23 este traseul complet pe care, dacă ai timp să îl parcurgi, poți spune că ai cunoscut mai toată zona, după cum spune fostul sportiv. Văzut în primul rând ca un proiect de dezvoltare durabilă a zonei, acest triunghi format din 3 localități-cheie este o destinație ecoturistică unde, pe parcursul mai multor zile, poți cunoaște oamenii, tradiții și locuri cum nu sunt în vreo altă parte a lumii. „Trebuie create cât mai multe facilități pentru ca turiștii să aleagă această destinație. Din acest motiv noi, cei din asociație, împreună cu partenerii noștri, încercăm să îndrumăm localnicii spre a contribui la dezvoltarea zonei, să aibă ce oferi turiștilor astfel încât aceştia să rămână mai multe zile în zonă, ceea ce ar fi un beneficiu de ambele părți: turiștii ar vedea cât mai mult din bogățiile Deltei, iar localnicii ar găsi o motivaţie în plus pentru a face ceea ce ne-am propus şi ca urmare ar obține un venit suplimentar. Triunghiul de ecoturism între Crișan – Caraorman – Mila 23 este alegerea cea mai potrivită pentru că turiștii pot valorifica mult mai bine timpul astfel încât să nu rateze nicio activitate importantă specifică zonei. La Caraorman sunt condiții pentru birdwatching, Crișan rămâne nodul cel mai important de unde se poate închiria o ambarcațiune, iar la Mila 23 am creat, împreună cu profesorul Vintilă Mihăilescu, 5 gospodării unde se poate opta pentru un traseu culinar complex deoarece în fiecare gospodărie se poate mânca altceva. Astfel, turistul poate merge o zi să vadă păsări, o zi în Crișan să își închirieze o ambarcațiune și să facă plimbări pe baltă, o zi poate alege programul pescaturism și într-o altă zi se poate opri în Mila 23, unde poate cunoaște gastronomia locală. Deci, cred eu, măcar 5 zile merită să-ți rezervi să vizitezi Delta și sigur vei pleca cu amintiri pe care nu le uiți o viață“, a conchis Patzaichin.

Ca o încununare a tuturor proiectelor asociației coordonate de Ivan Patzainchin a rezultat Festivalul Internațional al bărcilor cu vâsle Rowmania Fest care se desfășoară la Tulcea în luna august. În cadrul evenimentului, pe lângă cunoscutele activități din Deltă, turiștii beneficiază de programe speciale, ateliere, demonstrații, parade etc., create pentru această sărbătoare. Așadar, sunt multe de văzut și de făcut în Deltă, câte zile îți rezervi pentru a o vizita anul acesta?

Loredana Larissa SOFRON

Aproape 20 de milioane de euro, la dispoziţia comunităţilor din Delta Dunării

Grupul Local pentru Pescărie Durabilă (FLAG - Fisheries Local Action Group) din Delta Dunării va lansa vineri, la ora 11,00, la Tulcea, Planul de Dezvoltare Integrată, bugetul acestuia de aproape 20 de milioane de euro urmând să fie accesat de comunităţile din Rezervaţie.

Preşedintele FLAG Delta Dunării, Marius Pavel, a declarat miercuri că lansarea apelului de proiecte din cadrul Planului de Dezvoltare Integrată este posibilă în condiţiile în care la finele săptămânii trecute Consiliul Judeţean Tulcea a alocat grupului 120.000 de lei, suma urmând să acopere cheltuielile de funcţionare a acestuia.

'Aşteptăm ca pe data de 29 martie să avem alături de noi cât mai mulţi beneficiari care să acceseze sumele disponibile, astfel încât la următoarea alocare bugetară a Programului Operaţional pentru Pescuit (POP) să solicităm dacă nu o sumă la fel de mare ca cea obţinută până acum, de aproximativ 20 de milioane de euro, măcar o sumă egală cu aceasta', a afirmat preşedintele FLAG, Marius Pavel.

Acesta a mai spus că sumele alocate pe cele trei măsuri vor putea fi accesate de localnicii din Deltă începând cu luna mai, sesiunea de finanţare urmând să se închidă în luna august.

'Beneficiarii vor depune proiectele la FLAG, noi le vom verifica şi le vom transmite Bucureştiului, beneficiarii urmând să încheie contractele de finanţare cu Ministerul Agriculturii. Verificarea punerii în practică a proiectelor va fi atributul ministerului şi FLAG-ului', a menţionat preşedintele Marius Pavel.

Prima măsură a Planului de Dezvoltare Integrată vizează dezvoltarea turismului şi ecoturismului în Deltă, bugetul acesteia fiind de 9,8 milioane de euro pentru cel puţin 80 de investiţii.

A doua măsură are în vedere crearea unor alternative ocupaţionale pentru populaţia Deltei Dunării în vederea scăderii presiunii asupra resursei piscicole, bugetul acesteia fiind de 6,2 milioane de euro pentru 55 de proiecte.

A treia măsură îşi propune protejarea şi promovarea patrimoniului natural şi cultural al zonei, pentru cel puţin 23 de proiecte fiind alocat un buget de 2,408 milioane de euro.

Potrivit preşedintelui FLAG, pentru cheltuielile de funcţionare a grupului este alocată suma de 1,6 milioane de euro.

În luna februarie a anului 2010, Consiliul Judeţean (CJ) Tulcea a aprobat asocierea cu Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi asociaţiile Ro-Pescador, Black Sea şi Rechinul pentru înfiinţarea FLAG, CJ contribuind la patrimoniul noii organizaţii cu 5.000 de lei, Administraţia Rezervaţiei - cu 1.000 de lei, iar cele trei asociaţii - cu câte 3.000 de lei.

În cel de-al doilea trimestru al anului trecut, FLAG Delta Dunării a obţinut o finanţare de circa 20 de milioane de euro, aceasta fiind cea mai mare sumă alocată prin POP unei zone de pescuit din Europa.

Sursa: AGERPRES

  • Publicat în Pescuit

Tulcea: Un nou studiu de fezabilitate pentru realizarea Bursei de peşte la Tulcea

Pescarii tulceni vor fi principalii beneficiari ai Bursei de peşte care va reglementa preţul peştelui capturat în Delta Dunării, conform studiului de fezabilitate revizuit şi aprobat marţi de consilierii judeţeni tulceni în timpul unei şedinţe extraordinare.

'Proiectul pentru realizarea acestei burse va fi depus spre finanţare în cel mai scurt timp. Ideea acestui obiectiv a apărut încă din anul 1992, iar studiul de fezabilitate a fost modificat în ultima lună pentru a ne putea încadra în termenul limită de depunere a solicitării de finanţare pe Programul Operaţional pentru Pescui (POP)', a declarat preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Horia Teodorescu, în timpul şedinţei extraordinare.

Potrivit studiului, în momentul de faţă cantităţile capturate de cei 1.700 de pescari licenţiaţi reprezintă 50% din producţia anuală de peşte de pe piaţa internă, dar aceste cantităţi sunt vândute de cele mai multe ori fără respectarea condiţiilor minime de igienă, fără ca cineva să aibă vreun control al cantităţilor reale de pe piaţă şi cu un preţ de primă vânzare mult sub preţul pieţei, cei mai dezavantajaţi de această situaţie fiind pescarii ce trăiesc doar din veniturile obţinute din activitatea din Deltă.
Proiectul vizează totodată asigurarea unor produse de calitate pentru cumpărători.

'Fiecare cumpărător, în sala de licitaţie, va avea la dispoziţia sa un ecran conectat permanent la centru, prin reţeaua locală şi care permite consultarea tuturor preţurilor şi cantităţilor zilei. Aceste preţuri sunt actualizate după fiecare cumpărare. De asemenea, din exteriorul Bursei, personalul fiecărui cumpărător sau orice instituţie autorizată de către Bursă poate solicita date din fişierul central, nu doar din ziua respectivă, ci tot istoricul cumpărătorului. Acest lucru îl poate realiza şi fiecare cumpărător, prin accesul la propriile linii de cumpărare, cu ajutorul unui cod de securitate', se arată în studiul de fezabilitate al Bursei de peşte.

Studiul de fezabilitate relevă însă şi posibile riscuri legate de procedurile interne de funcţionare sau de stabilire a preţului de vânzare.

'Aceste riscuri pot fi generate de posibile erori în zona de reglementare sau disfuncţionalităţi majore care să inducă neîncrederea în Bursa de Peşte şi în mecanismele de piaţă liberă pe care aceasta le promovează. De asemenea, dacă mecanismele de funcţionare ale Bursei (ex. proceduri interne, modul de licitare şi atribuire a licitaţiei, modul de stabilire a preţului de vânzare) nu sunt bine definite sau inadecvate acestea pot conduce la probleme severe în operarea Bursei. Riscul aferent este scăzut, regimul de funcţionare a Bursei de Peşte urmând a fi unul asemănător cu cel din alte ţări UE', se mai arată în studiul de fezabilitate.

De altfel, în timpul şedinţei CJ, autorul studiului de fezabilitate, Bogdan Mihalca, a menţionat că preţul de vânzare al peştelui va creşte cu 20%, această previziune având la bază experienţa ţărilor europene în care s-au implementat proiecte similare.

Valoarea totală a investiţiei care va fi finanţată prin POP va fi de 6,38 milioane de euro, inclusiv TVA (27,86 milioane de lei), 80,44% din valoarea totală a proiectului urmând să fie costuri eligibile.

CJ Tulcea va contribui cu suma de 15.000 de lei, prin proiect urmând să se asigure atât un spaţiu şi utilităţile necesare funcţionării bursei, cât şi transportul cantităţilor care vor fi comercializate prin intermediul Bursei de peşte.

Legat de acest obiectiv, în şedinţa extraordinară a CJ Tulcea, s-a aprobat şi acordul de parteneriat între CJ, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA) şi Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) în vederea realizării în comun a obiectivului, valabilitatea acestuia fiind de cinci ani.

Sursa: AGERPRES

  • Publicat în Pescuit
Abonează-te la acest feed RSS