reclama youtube lumeasatuluitv
update 19 Aug 2022

Locul ideal pentru o vacanță cu atracții turistice inedite

Corabia, județul Olt

O veche legendă spune că întemeierea acestui oraș este legată de existența drumului de transhumanță a oierilor ce veneau de la munte în timpul iernii, pentru adăpostirea turmelor în lunca Dunării. Într-o toamnă, oierii ar fi descoperit fragmente dintr-o corabie ce lovise resturile unui pilon al podului lui Constantin cel Mare, naufragiind apoi în grindurile locuite de niște ciobani. Aceștia ar fi adunat resturile din corabie pentru a le folosi la construirea unor adăposturi ce s-au înmulțit ulterior. Și așa a luat naștere așezarea ce poartă numele Corabia.

Biserica „Sfânta Treime“ a fost construită sub îndrumarea inginerului Anghel Saligny

O adevărată bijuterie arhitecturală, biserica „Sfânta Treime“ din Corabia, județul Olt, este apreciată ca fiind a doua dintre bisericile de mir din Oltenia, ca dimensiune, după „Madona Dudu“ din Craiova, și cea mai mare din județul Olt. Construcția impunătoare a fost ridicată, între anii 1895-1907, pe locul în care în urmă cu 100 de ani era o mlaștină, sub îndrumarea cunoscutului inginer Anghel Saligny. Monument istoric, biserica „Sfânta Treime“ are șase turle, toate octogonale: turla mare, Pantocrator, pe naos, trei turle secundare și un turn-clopotniță. Clopotnița se află în turnul din mijloc de la frontonul lăcașului, iar deasupra pronaosului este instalat un orologiu care nu mai funcționează de la evenimentele din decembrie 1989. De atunci, orologiul este blocat la ora 7:15. În vremea Primului Război Mondial, construcția a fost afectată destul de mult deoarece a fost văduvită de cele două mari clopote pe care le avusese, iar în 1918 autoritățile militare străine au ridicat și acoperișul de aramă al bisericii, fără cel de pe turle, ceea ce a dus la stricăciuni la nivelul zidăriei și al picturilor din interior. Biserica a fost afectată și de cutremurele din anii 1940 și 1977, dar de fiecare dată s-au executat lucrări de reparații și consolidare. În timpul reparațiilor după cutremurul din 1977 a fost introdusă și încălzirea centrală și s-a restaurat pictura. Catedrala atrage prin stilul arhitectonic impunător și prin pictura în stil renascentist executată de artiștii C. Pascali și N. Grimani din București. De asemenea, tâmplăria din stejar a fost sculptată de marele meșter ceh, Iosif Obdersalek, acesta realizând copii fidele ale sculpturilor de la Biserica Amzei din București. Tot meșterul ceh a realizat și stranele ale căror proiecte se păstrează în arhiva Parohiei.

Muzeul de Arheologie și Etnografie

Un alt obiectiv turistic ce merită vizitat este și Muzeul de Arheologie și Etnografie din Corabia. Muzeul a fost înființat în anul 1951 și are un profil mixt: istorie, etnografie, științele naturii. Clădirea este monument istoric și a fost construită în 1907. Muzeul are o expoziție structurată pe două sectoare: artă populară și istorie veche, colecțiile conținând piese arheologice, arme, unelte, ustensile casnice, podoabe, ceramică, numismatică, statuete din bronz și marmură, monumente funerare, piese de arhitectură, piese epigrafice de o calitate remarcabilă, tezaure bizantine. Acestora li se adaugă și piese de științe ale naturii, paleontologie, de floră și de faună prin zonă. Totodată, în muzeu se poate admira și o colecție selectivă de etnografie și artă populară, cuprinzând unelte și ustensile legate de agricultură, pescuit, creșterea animalelor, tradiții, piese de port popular.

Ofertă bogată și pentru pasionații de pescuit și vânătoare

Pe lângă lăcașurile de cult și descoperirile arheologice, în Corabia mai sunt și alte atracții deloc de neglijat. De pildă, cei pasionați de pescuit și vânătoare se pot bucura de fondurile cinegetice bogate ale Dunării. De altfel, aici sunt și asociații de vânătoare și pescuit ce se pot contacta de către cei interesați: Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Olt, Asociația Pescarilor Industriali Olt, Corabia, Asociația Grupul Local al Pescarilor Olteni, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi, Olt, Corabia.

Plajă cu nisip fin

Cei care doresc să se relaxeze la plajă se pot bucura de plaja amenajată pe faleza Dunării din Corabia, o adevărată concurență pentru nisipurile de pe litoralul românesc. În urmă cu câțiva ani, doi antreprenori din Corabia au concesionat o zonă a Falezei Dunării de la primărie, unde au amenajat această plajă cu nisip, umbreluțe, șezlonguri. Antreprenorii au adus nisip cu camioanele, iar acum locuitorii și cei care vizitează Corabia se pot bucura de o zonă de agrement ce pune în valoare frumusețea naturală a zonei.

Portul Turistic, locul unde se pot andoca ambarcațiuni

Un alt obiectiv turistic interesant este Portul Turistic Corabia, realizat cu fonduri europene și finalizat la sfârșitul anului 2016. Potrivit unei hotărâri luate de Consiliul Local, posesorii de ambarcațiuni își pot andoca ambarcațiunile contra unei taxe percepute în funcție de categoria ambarcațiunii și de perioada pentru care aceasta staționează în port. Autoritățile speră că apariția Portului Turistic va genera și dezvoltarea activităților turistice în oraș. Proiectul „Port Turistic și de agrement în zona Cap Amonte Port Corabia“ a avut o valoare totală de 15.397.286,21 de lei, din care finanțarea nerambursabilă a fost de 7.268.930,04 lei, restul sumei fiind suportată de Consiliul Județean Olt.

Simona-Nicole DAVID

  • Publicat în Turism

Obiective turistice din Corabia. Fântâna secretă, unicat în Europa

Motive să vizităm orașul Corabia din județul Olt sunt multe, mai ales că vorbim de o zonă binecuvântată cu de toate: peisaje, istorie, gastronomie locală, legende...

Fântâna secretă de la Cetatea Sucidava este unul dintre obiectivele turistice de vizitat, mai ales că vorbim de un monument unic de arhitectură în Europa. Construcție ce datează din secolul al VI-lea d.Hr., fântâna coboară în plan înclinat, pe sub zidul de sud al cetăţii, în subteran, 18 metri, pe un coridor lung de 26 de metri, la capătul căruia este o scobitură cu apă limpede şi bună de băut, după cum explică profesor Mirela Cojoc, muzeograf al serviciului cultural la Primăria Corabia. „Este singurul monument de arhitectură de acest tip din epoca romană. Fântâna (secretă – n.red.) a fost creată cu scopul de a permite aprovizionarea cu apă în timpul asediilor fără a fi necesar ca locuitorii să iasă din cetate. Este unicat în lumea romană, potrivit specialiştilor în arhitectură romană, fiind considerată un monument de arhitectură şi prin felul ei de construcţie, şi prin acoperişul în formă de piramidă, şi prin coridorul de acces, care, practic, ocoleşte partea de sud, sud-vest şi partea de vest a fântânii şi după aceea urcă în plan înclinat spre nord până în incinta cetăţii; planul acesta în formă de melc avea rolul de a uşura coborârea spre fântână“, a mai explicat profesorul Mirela Cojoc. Fântâna secretă se compune din puţul propriu-zis, care este căptuşit cu cărămidă, este în formă de turn, de aproximativ 1,30/1,30 metri şi coridorul de acces, lung de 26 de metri, ce coboară în pantă până la izvor.

Cum a fost construită fântâna

FANTANA SECRETA

Acest monument unic în lumea romană a fost construit odată cu refacerea fortificaţiei, în secolul al VI-lea d.Hr., în timpul împăratului Iustinian. Potrivit profesorului Mirela Cojoc, în acea perioadă aprovizionarea cu apă a cetăţii era dificilă, în contextul atacurilor migratorilor şi al faptului că aşezarea civilă nu mai exista. Interesant este și acoperişul fântânii, în forma unei piramide, care nu este întâmplătoare, ci are rostul său. De pildă, se poate considera că această formă de piramidă are un rol benefic asupra aerului și apei. Totodată, printr-o nişă este captat surplusul de apă ce permite menţinerea unui nivel constant al apei. Astfel, când Dunărea se revărsa și se ridica nivelul apei nu exista pericol de inundații. Totul era bine gândit și pus la punct de specialiștii vremii care au clădit un monument trainic peste veacuri. Dovada trăiniciei este faptul că această fântână de la Sucidava s-a păstrat foarte bine de-a lungul timpului. De altfel, când a fost descoperită, în 1958, monumentul era în condiții bune și, după cercetări îndelungate, s-a observat că doar cărămida de pe boltă era desprinsă și căzută. În rest, totul era așa cum fusese construit. Monumentul a fost restaurat și se poate vizita încă de la sfârșitul anilor '60. Fântâna monumentală de la Sucidava s-a păstrat foarte bine în timp, astfel că în 1958, când a fost descoperită, după cercetări sistematice, doar cărămida de pe boltă era desprinsă şi căzută în coridor. Obiectivul a fost restaurat şi din 1968 poate fi vizitat. „Fântâna a vieţuit până după anul 600, când această parte a Daciei romane a fost prădată de atacurile avarilor şi slavilor care, în drumul lor, au trecut Dunărea şi s-au aşezat la sud de Dunăre“, a mai spus Mirela Cojoc.

Legenda spune că...

Dacă pe vremuri din izvor își potoleau setea localnicii, în zilele noastre acesta a devenit un loc foarte căutat de tinerele mirese. Fetele care se pregătesc de căsătorie vin aici pentru a lua apă din fântână, izvorul fiind considerat un izvor al iubirii. Potrivit unor legende locale, mireasa venea să ia apă de la izvor pentru purificare și pentru a avea o căsătorie reușită. „Foarte multe mirese vin să ia apă de la Sucidava. Înainte se plimba mireasa la apă, prin sat, până la o fântână mai îndepărtată. Acum, de câțiva zeci de ani, unele mirese care vor să respecte tradițiile merg la Sucidava, iar izvorul este considerat al iubirii, al viitoarelor căsătorii“, a mai spus profesorul Mirela Cojoc.

De asemenea, se mai spune că cei care beau apă din izvorul de la Sucidava rămân îndrăgostiți de aceste locuri binecuvântate de bunul Dumnezeu. Sperăm că v-am făcut curioși să vizitați Corabia, Cetatea Sucidava și să beți apă din izvor. Vom reveni cu alte obiective interesante de vizitat.

Casete

La Sucidava se făceau amfore

Potrivit profesorului Mirela Cojoc, la Cetatea Sucidava arheologii au descoperit diferite amfore ce se foloseau pentru transportul și depozitarea apei, vinului, peștelui. Aceste amfore se realizau chiar acolo, la Sucidava, dovadă fiind cuptoarele de ars vase din lut descoperite. Amforele de forma unui cilindru erau folosite pentru cărat apă şi vin şi în cele de capacitate mai mare, mai ample, se aducea şi se depozita peşte. „Avem foarte multe amfore descoperite şi restaurate, unele sunt în muzeul de sit, altele în depozitul muzeului. Au fost descoperite şi foarte multe fragmente de amfore ce nu au putut fi restaurate“, a mai amintit Mirela Cojoc.

Ce colecționari și-au îmbogățit colecțiile de antichități

„Dacă din secolul XVII, de când se ştie de cetate, până în secolul XX se perindaseră foarte mulţi oameni, istorici, precum Dimitrie Papazoglu, banul Mihalache Ghica, Papazov, Grigore Tocilescu, care săpau la vedere şi-şi îmbogăţiseră colecţiile cu antichităţi, din 1936 încep săpăturile arheologice sistematice, care dezvelesc şi cetatea. Aceste săpături, începând de la epoca contemporană, se realizau până la ultimul strat arheologic, adică până la epoca dacică sau chiar mai jos, până la epoca neolitică. Au fost şi nemţii, care, în al Doilea Război Mondial, aflând de cetatea Sucidava, au venit şi ei şi au săpat câteva secţiuni, dar neştiinţific, şi au mai luat din obiecte. În cadrul cercetărilor sistematice a fost găsită şi fântâna secretă“, a mai spus profesorul Mirela Cojoc.

Simona-Nicole DAVID

  • Publicat în Turism

Rețete de la Corabia, județul Olt: Știucă umplută

Ei bine, dragi cititori ai lumii satului românesc, în acest număr al revistei Lumea Satului ne-am gândit să vă oferim o nouă rețetă cu pește, un deliciu absolut, așa cum am gustat la Corabia, în județul Olt. Ce spuneți de o știucă umplută? Sună apetisant, nu-i așa?

Valori medii nutriționale pentru 100 g:

  • Calorii: 141 kCal
  • Proteine: 13,3 g
  • Lipide: 6,0 g
  • Carbohidrați: 8,4 g

Dacă sunteți prin zonă, răsfățați-vă papilele gustative cu orice preparat pe bază de pește. Cu siguranță ne veți mulțumi pentru sfat. Iar apoi luați pește proaspăt, de Dunăre, și acasă pentru a-l prepara pentru cei dragi. Iar, dacă aveți musafiri pe care vreți să-i impresionați, această rețetă este ideală. Dar despre ce rețetă este vorba? Ei bine, iată știuca umplută! Ce-i drept, puteți încerca această rețetă și cu alt pește la fel de gustos, alegerea vă aparține.

Ingrediente: 2 știuci de aproximativ 2,5 kg; carnea tocată din cele două știuci; 1 morcov ras; 2 cepe tăiate cubulețe; 1 ou; o felie de pâine albă; mărar; pătrunjel; ulei; o ceapă și un morcov tăiate rondele; sare; piper; apă; 50 ml de vin alb.

Mod de preparare: Știuca se curăță de solzi, se eviscerează (se scot intestinele și urechile), se spală bine, apoi se scoate pielea. Carnea știucii, scoasă de pe șira spinării, se toacă la mașina de tocat sau se poate toca la cuțit, fiind o carne fină, se toacă foarte ușor.

Cum pregătim umplutura pentru știucă: adăugăm într-un bol carnea tocată, ceapa tăiată cubulețe cât mai fine, morcovul ras, felia de pâine, oul, verdeața. Adăugăm și o linguriță și jumătate de sare, o jumătate de linguriță rasă de piper proaspăt măcinat. Amestecăm totul foarte bine, până ajungem la o consistență cât mai uniformă. Vom umple știuca: vom adăuga pe rând umplutura, o vom distribui, nu trebuie să fie umplută foarte tare, ca să nu pocnească. Urmează să coasem știuca, facem o cusătură în urma acului, ca să țină știuca bine închisă și să nu curgă umplutura. Înțepăm fiecare pește cu un ac, înțepături dese pe ambele părți, ca să nu pocnească în timpul coacerii.

În tava pe care o vom pune în cuptor așezăm morcovul și ceapa tăiate rondele, peste care așezăm peștii, cele două știuci. În tavă, în jurul peștilor, putem adăuga și câțiva cartofi mici, întregi, pe care să-i folosim ca garnitură. Stropim știucile cu puțin ulei, cam două linguri, iar apoi turnăm în tavă și puțină apă rece, foarte puțină, exact cât să nu se lipească. Acoperim tava cu folie de aluminiu și o punem în cuptor la 200-220 de grade Celsius. Este bine să verificăm tava după 20 de minute pentru a vedea în ce stadiu se află peștele în timpul preparării termice. Acum este momentul ideal să stropim totul cu un vin alb sau roze și să mai introducem tava la cuptor, cam zece minute, fără folie de aluminiu de această dată pentru o rumenire frumoasă a deliciilor care vor fi apoi servite alături de un pahar de vin. Personal aș savura această știucă umplută tot cu un vin din struguri crescuți pe malul Dunării. Fără să mă gândesc prea mult, aș alege un soi local al podgoriei Ostrov, mai exact Crâmpoșia.

Dragilor, un pahar de Crâmpoșie ne va vorbi despre autenticul din vremuri de demult… Iar un al doilea pahar ne va dezvălui valoarea sălbatică a licorii bahice, licoare rustică, bine definită, ce ne poartă cu gândul la mere verzi, gutui, iasomie. Crâmpoșia de la Domeniile Ostrov are o culoare caldă, un galben palid ce ne amintește de importanța luminii și a soarelui, de lumina unui apus demențial de vară peste lanurile de grâu gata de recoltat și peste livezile încărcate de rod bogat. Alegeți cu încredere un vin românesc și petreceți timp de calitate alături de toți cei dragi.

Să aveți poftă și să vă fie de folos rețeta și recomandările mele.

Simona-Nicole DAVID

  • Publicat în Social

Rețete de la Corabia: Crochete din pește de Dunăre

Am tot văzut crochete congelate din pește la magazine, dar știți cât de ușor se pot face și acasă? Ideale pentru cine în familie, dar și pentru mese festive cu musafiri pretențioși, crochetele din pește se fac ușor și sunt delicioase. În plus, acest aperitiv ușor de preparat îi poate convinge și pe cei care nu consumă pește de regulă. Crochetele pot fi făcute atât din pește proaspăt, cât și din conservă. Ce-i drept, sunt mai gustoase dacă se alege un pește proaspăt, din Dunăre.

Iată care sunt ingredientele:

  • 300 grame file de pește (crap, somn, caras etc.) sau conservă scursă de zeamă;
  • 150 de grame urdă de vaci;
  • 100 de grame brânză proaspătă de vaci;
  • 50 de grame parmezan ras;
  • 100 de grame pesmet;
  • 3 ouă;
  • 2 linguri amestec pătrunjel, mărar, busuioc;
  • sare, piper, enibahar;
  • ulei de floarea-soarelui.

Cum se prepară crochetele de pește

Brânza se pune la scurs într-o sită, peștele se spală și se verifică de oase (dacă este din conservă, se scurge bine) și apoi se adaugă două ouă, ierburile aromatice, parmezanul ras, sarea, piperul și enibaharul. Toate acestea se amestecă până se obține o compoziție omogenă. Se lasă câteva minute să se odihnească și se adaugă pesmetul, puțin câte puțin. Se amestecă bine și apoi se modelează crochetele de aproximativ 5-6 centimetri. Se mai tăvălesc prin pesmet și apoi se pun într-o tavă unsă cu ulei sau unt și se introduc în cuptorul preîncălzit la 220 de grade, unde se lasă aproximativ 30 de minute. Crochetele se pot prelucra termic și prin prăjire, variantă aleasă de cei care preferă prăjelile sau nu sunt la o dietă ce interzice alimentele prăjite. În acest caz, pot fi date prin ou bătut și pesmet și puse în tigaie în uleiul încins, unde se lasă câteva minute. Dacă am ales să le prăjim în ulei, le putem scoate pe un prosop de hârtie înainte de a fi consumate.

Se pot servi cu felii de lămâie deasupra și cu garnituri din cartofi, orez, mix de legume. Indiferent de varianta aleasă, țineți minte că peștele adoră să înoate... Drept urmare, adăugați și un vin alb sau rosé. Va intensifica gustul peștelui și va aluneca mai ușor pe gât.

Să aveți poftă bună și să gătiți cu plăcere!

Simona-Nicole David

  • Publicat în Social

Rețete de la Corabia: Plăcintă de pește de Dunăre

După mesele îmbelșugate din ultima perioadă, poate că este timpul să adoptăm o dietă mai ușoară, peștele fiind cea mai bună alegere.

În acest număr al revistei ne-am gândit să vă oferim o nouă rețetă cu pește, un deliciu absolut, așa cum am gustat la Corabia, în județul Olt. Dacă sunteți prin zonă, nu ezitați să încercați orice meniu ce conține pește și să luați pește proaspăt, de Dunăre, și acasă pentru a-l prepara pentru cei dragi. Iar dacă aveți musafiri pe care vreți să-i impresionați, această rețetă este ideală. Dar despre ce rețetă este vorba? Ei bine, iată plăcinta cu pește! Poate fi preparată cu orice tip de pește, ideal este peștele cu oase mai puține pentru a fi mai ușor de pregătit. Sau puteți ruga la magazin să vă și fileteze peștele pe care l-ați ales. Aceasta este varianta ideală, mai ales că acasă veți umple chiuveta și pereții de solzi, vă puteți răni și orice ați face nu aveți dexteritatea celor care curăță pește în fiecare zi. Eu, de pildă, îmi aleg peștele, îl plătesc și îi rog pe cei din magazin să-l curețe. Cât mai merg eu prin piață să cumpăr diverse, peștele este gata curățat. Când ajung acasă, mai trebuie doar să-l spăl și să-l prepar așa cum doresc.

Revenind la plăcintă, aceasta poate fi preparată atât cu foi de plăcintă făcute în casă sau cumpărate de la magazin, cât și cu aluat fraged. Recomandarea noastră este aluatul fraged pentru că iese mai gustoasă. Dar fiecare alege în funcție de ceea ce îi place.

Iată care sunt ingredientele:

  • Foi de plăcintă sau aluat fraged (un pachet)
  • 1 kilogram de pește (crap, caras, plătică, somn etc.);
  • 400 ml vin alb sau roze;
  • 200 ml apă rece;
  • 2 cepe medii;
  • 200 grame de brânză telemea de vaci/oaie/capră/ bivoliță (în funcție de preferințe);
  • 200 grame de brânză proaspătă de vaci;
  • 50 grame de unt;
  • 2 ouă;
  • O căpățână de usturoi;
  • Cimbru, nucșoară, busuioc, foi de dafin, boabe de piper multicolor, sare, piper măcinat.

Mod de preparare:

Ceapa tăiată cubulețe mici se trage într-o tigaie cu unt, se adaugă peștele fiert în prealabil și mărunțit, peste care se adaugă vinul, apa, brânzeturile și condimentele. Se lasă 5 minute la foc domol cu un capac deasupra, după care se stinge focul, se lasă la temperat și se adaugă usturoiul pisat mărunt (ideal este într-un mojar de piatră) și ouăle întregi. Se amestecă bine compoziția și se pune în foile de plăcintă sau în aluatul fraged.

Se dă la cuptorul preîncălzit la 180 de grade Celsius, unde se lasă aproximativ 40 de minute. Opțional, se poate bate un ou cu iaurt sau chefir și se adaugă peste plăcintă când aceasta este aproape gata.

Se scoate și se servește caldă sau rece, în funcție de preferințe.

Să gătiți cu bucurie și să aveți poftă!

Simona-Nicole David

  • Publicat în Social

Rețete de pește de la Corabia: Pește marinat în sos de roșii

Chiar dacă ia mai mult timp de preparare, gustul peștelui marinat în sos de roșii este absolut minunat iar oasele, dacă le lăsăm, se macerează și aproape că nu le mai simțim.

Ingrediente:

1 kg de pește (crap, caras, plătică, somn, mreană, biban, șalău, scrumbie, știucă etc.) Dacă nu găsiți pește de Dunăre, este la fel de gustos și cu alt tip de pește, cum ar fi, de pildă, macrou, merluciu, chefal etc.

  • 2 cepe medii;
  • 2 morcovi;
  • 2 ardei grași;
  • 1 fir de praz;
  • un pahar de suc roșii;
  • 3 linguri de bulion/pastă concentrată de tomate;
  • 1 linguriță pastă de ardei iute;
  • 30 ml ulei de floarea-soarelui;
  • 1 linguriță boabe de piper multicolor;
  • 3-4 foi de dafin;
  • 1 legătură de pătrunjel;
  • 4-5 căței de usturoi;
  • o lămâie.

Cum se prepară:

Peștele se spală bine, se curăță, se taie capetele și cozile, se spală din nou bine și se pune pe prosop de hârtie. Se sărează și se introduce într-o cratiță unsă cu ulei, încinsă, pentru a se prăji puțin. Se lasă 2-3 minute pe o parte și se întoarce pe partea cealaltă. După alte 2-3 minute se scoate și se pune pe o farfurie întinsă cu prosop de hârtie. Ceapa se curăță și se taie fideluță, apoi se pune în cratița din care am scos peștele cu o lingură de ulei; se adaugă și prazul tăiat rondele și se lasă cu puțină apă la înăbușit. Se adaugă morcovii tăiați rondele și se mai adaugă puțină apă. Se lasă la foc moale câteva minute, apoi se adaugă sucul de roșii, bulionul, boabele de piper, pasta de ardei iute, foile de dafin. Se lasă la fiert înăbușit cu capac deasupra până se înmoaie morcovii. Apoi se adaugă peștele și ardeiul tăiat cubulețe, se mai pune puțină apă deasupra și se introduce la cuptor în jur de 45 de minute, la foc potrivit.

Se scoate din cuptor, se adaugă usturoiul pisat, felii de lămâie, suc de lămâie și pătrunjel verde tocat mărunt. Se poate servi cald sau rece, în funcție de preferințe.

Poftă bună!

Simona-Nicole David

  • Publicat în Social

Rețete de pește de la Corabia: Crap de Dunăre la cuptor

Din bătrâni se spune că în noaptea de Revelion este bine să consumăm pește pentru a trece mai ușor peste necazurile din anul ce vine. Astfel, dacă mâncăm pește, vom aluneca exact cum alunecă peștele prin apă printre problemele și încercările ce urmează. Indiferent dacă dăm sau nu crezare acestor credințe vechi, consumul de pește este sănătos și, după mesele copioase cu mâncare grea din timpul Crăciunului, este bine să alegem și preparate ușoare. Pentru un meniu cu pește pentru masa de Anul Nou vă propunem o rețetă simplă de crap la cuptor. Puteți alege și alt pește, în funcție de preferințe.

Ingrediente:

  • 1 crap de Dunăre;
  • 2-3 linguri de muștar iute;
  • suc de lămâie (de la o lămâie);
  • 1 lingură de ulei de floarea-soarelui;
  • o linguriță piper multicolor;
  • 2-3 foi de dafin;
  • 3-4 căței de usturoi;
  • câteva felii de lămâie;
  • câteva frunze de busuioc;
  • o legătură de pătrunjel verde;
  • 1 pahar cu apă (250 ml);
  • un praf de sare.

Cum se prepară:

Peștele se spală, se curăță de solzi, se scot intestinele, se spală bine din nou, se scurge de apă, se șterge cu un prosop de hârtie, se taie felii groase și se sărează. Se prepară un sos din muștar, sucul de lămâie, ulei, puțină sare și se pune peste feliile de pește. Se lasă câteva ore la frigider, acoperite cu o folie de plastic, iar apoi se pun în tavă. Se adaugă cățeii de usturoi tăiați, boabele de piper, foile de dafin, apa, frunzele de busuioc și se dă peștele la cuptorul preîncălzit în prealabil la 180 de grade Celsius.

Se lasă aproximativ o oră la cuptor, la foc mic, acoperit cu folie de aluminiu. Când este gata, se scoate și se adaugă feliile de lămâie și pătrunjelul tocat mărunt.

Peștele se poate consuma cu garnituri diferite, cum ar fi: cartofi natur, cartofi la cuptor, orez cu legume, orez simplu sau legume trase la tigaie.

Să aveți poftă, petrecere frumoasă și un an nou bun!

Simona-Nicole David

  • Publicat în Social

Rețete de la Corabia: Chifteluțe din pește de Dunăre

Delicioase și potrivite atât pentru prânz sau cină, chifteluțele din pește reprezintă și o alegere sănătoasă în meniul nostru. Peștele este sănătos și se recomandă tuturor vârstelor deoarece nutrienții din carnea de pește asigură echilibrul grăsimilor din corp și aportul normal de minerale. De asemenea, consumat regulat, peștele îmbunătățește capacitățile cognitive și cerebrale. Și, nu în ultimul rând, pescuitul este și o activitate plăcută, antistres. Iar la Corabia, în județul Olt, amatorii de pescuit au unde să practice acest sport relaxant.

Ingrediente:

Dar iată care sunt ingredientele necesare preparării unor chifteluțe delicioase:

  • 1 kg de pește (crap, caras, știucă, novac etc.);
  • 2-3 felii de pâine albă;
  • 1 ou;
  • 2 legături de ceapă verde (2 cepe);
  • 1 căpățână de usturoi;
  • 1 legătură de mărar;
  • 1 legătură de pătrunjel;
  • 1 morcov;
  • Sare, piper;
  • Făină albă de grâu;
  • 1 lămâie.

Mod de preparare

Peștele ales se spală, se curăță de solzi și de oase, se dă prin mașina de tocat împreună cu ceapa, pâinea înmuiată în prealabil în apă, mărarul și pătrunjelul. În compoziție se adaugă morcovul ras, oul, sarea, piperul și se amestecă bine pentru omogenizare. Următorul pas este acela de a modela chifteluțele în forme rotunde, de mărimea unor nuci. Acestea se dau prin făină, se pun într-o tavă tapetată cu hârtie de copt și se introduc în cuptorul preîncălzit la 180 de grade Celsius. Se lasă circa 40 de minute la copt și apoi se scot și se așază pe un platou alături de felii de lămâie.

Chifteluțele de pește se pot consuma cu garnituri din legume sau orez, în funcție de preferințe, și au gust mai bun dacă li se alătură și un pahar cu vin alb. Am ales varianta de coacere, chiar dacă pot fi prelucrate termic și prin prăjire în baie de ulei, deoarece este mai sănătos. Firește, fiecare alege să le consume așa cum dorește.

Oricum ați alege să le preparați, noi vă dorim poftă bună și multă sănătate!

Simona-Nicole David

  • Publicat în Social

Proiecte sprijinite prin FLAG: Grădinița nr. 1 din Corabia, un model de urmat

Cea mai importantă investiție este în viitor, adică în educația copiilor. Căci viitorul oricărei națiuni depinde de gradul de educație a celor care cresc acum. Dar pentru ca acești copii, viitori adulți, să se dezvolte în bune condiții au nevoie să fie îndrumați de educatori și dascăli, care joacă un rol important alături de familie. Un model ce ar putea fi urmat este o unitate de învățământ din Corabia, județul Olt. Datorită proiectelor sprijinite de FLAG Olt, Școala Gimnazială „Mihai Eminescu“ din Corabia a reușit să acceseze fonduri pentru a investi în educația copiilor, o parte a proiectului fiind dedicată Grădiniței nr.1 din Corabia.

În toamna anului trecut, după vacanța mai mult sau mai puțin forțată, impusă ca una dintre măsurile de prevenire a infecțiilor cu COVID-19, micuții s-au reîntors într-o grădiniță total schimbată. Surprinși plăcut, micii exploratori au început să descopere misterele din adâncurile apelor. Au început prin a pescui și a învăța despre speciile de pești. Curioși, încântați și dornici să povestească despre minunățiile pe care le au în grădiniță, copiii se străduiesc să-și arate măiestria în arta pescuitului. Unii dintre ei merg mai departe și prepară peștele într-o bucătărie în miniatură, dar utilată complet. Au și chiuvetă! Trebuie să înțeleagă de mici că spălatul – fie că sunt mâinile, peștele etc. – este la fel de important ca acele cuvinte esențiale: „bună ziua“, „mulțumesc“, „te rog“ etc. Aceste cuvinte sunt primele detalii observate de oricine calcă pragul grădiniței cu orar prelungit.

Activități și jocuri de rol, pentru o viață de adult responsabil

Dar, pe lângă minunățiile ce îi atrag ca un magnet, activitățile și jocurile de rol îi învață pe copii inclusiv lucrul în echipă și cum să comunice eficient. Se știe cât de importante sunt acestea având în vedere că, în orice organizație, cel mai important capital este cel uman. Iar atunci când viitorii specialiști, antreprenori sau, de ce nu, chiar îndrumători pentru alte generații sunt formați încă de mici și, apoi, motivați să rămână în țară, putem spera că România va rămâne pe mâini bune și după ce noi nu vom mai fi pe aici... „Prin implementarea proiectului Exploratori în lumea apelor urmărim cunoașterea, dezvoltarea și formarea de deprinderi, abillități și atitudini față de specificul pescăresc local încă de la vârste fragede“, explică Ana-Maria Colac, manager de proiect. Obiectivele specifice ale proiectului sunt: dezvoltarea capacității de cunoaștere și înțelegere a mediului acvatic, formarea unei atitudini responsabile cu privire la consumul de produse piscicole pentru o alimentație sănătoasă, cunoașterea surselor de poluare a apelor; formarea unei atitudini responsabile pentru ocrotirea mediului înconjurător, a florei și a faunei Dunării, formarea de deprinderi și abilități necesare înțelegerii activității de pescuit, inițierea copiilor de la vârste fragede în meșteșugul pescăritului, promovarea potențialului turistic în zona danubiană Corabia, județul Olt.

Viitorul trebuie construit pe o temelie solidă, rezistentă la „cutremure“

Micii exploratori sunt pasionați nu doar de pescuit, care până la urmă pare a fi un hobby..., ci și de construit. Căci extrem de atrăgătoare sunt și piesele ce îi ajută să construiască de la mici vaporașe până la castele, precum și jocurile de puzzle care au rolul de a le stimula inteligența și creativitatea. „Cel mai mult le place să se joace, evident, și de aceea avem multe activități care să-i atragă și să îi țină curioși, să nu se plictisească“, spune Emilia-Maria Milea, educator în cadrul Grădiniței cu program prelungit nr. 1, Corabia.

Pentru antreprenorii de mâine este foarte important că învață de la 3-4 ani să folosească și... casa de marcat. Chiar dacă sunt prea mici pentru a înțelege noțiunea de evaziune fiscală, faptul că trebuie să dea bon fiscal celor care cumpără îi învață să fie corecți. Un astfel de proiect ar putea fi un model de urmat și pentru alte instituții de învățământ preșcolar, elementul declanșator al unui proiect de acest tip fiind derivat din curiozitatea copiilor, dornici să învețe lucruri noi. În acest caz, proiectul se justifică prin curiozitatea copiilor fascinați de lumea apelor și a animalelor subacvatice, micuții dorind să cunoască totul despre aceste viețuitoare: modul de viață, hrana și importanța lor pentru om. „Astfel, am creat situații de învățare relevante, care să le ofere posibilitatea de a explora și de a înțelege întreaga lume subacvatică în toată complexitatea sa. În cadrul activităților propuse, ne dorim să formăm la copii, începând de la vârsta de 3 ani, comportamente, atitudini, aptitudini, dezirabile la preșcolari, cu ajutorul jocurilor, povestirilor, convorbirilor, dialogurilor etc. și prin organizarea adecvată a ambientului educativ, pentru rezultate cât mai optime”, se arată în proiectul care a făcut posibile toate acestea.

De ce pescuit?

Pescuitul este una dintre cele mai vechi ocupații și, în prezent, reprezintă o activitate economică destul de importantă desfășurată în principal în comunitățile predominant rurale. Dincolo de nivelul local al acestei activități de bază, pescuitul este o activitate economică importantă, cu valențe comerciale. Datorită specificității zonale, una dintre ocupațiile de bază ale locuitorilor a fost pescuitul care, și în acest moment, se mai practică prin metode tradiționale. De aceea, este necesar să se acorde o atenție sporită activității de pescuit, să fie făcută cunoscută și promovată în educația copiilor de la vârste cât mai fragede. Prin acest proiect se mai urmărește și aducerea la un loc a copiilor, părinților, cadrelor didactice și a profesioniștilor din domeniul pescuitului și acvaculturii pentru a-i ajuta pe preșcolari să dobândească informații utile și interesante despre acest sector și despre impactul activităților acestuia asupra comunității locale. Mai mult, scopul proiectului este de a forma la copii atitudini responsabile față de mediul în care trăiesc – Lunca Dunării, Zona Corabia. De asemenea, participanții la proiect vor conștientiza că, pentru a trăi sănătos, trebuie să dezvolte o atitudine responsabilă cu privire la obiceiurile alimentare sănătoase și să se gândească la modul în care vor aplica în viitor aceste cunoștințe noi. Aceștia trebuie să cunoască beneficiile produselor piscicole durabile pentru o viață sănătoasă. „Punându-i în contact cu lumea pescarilor din zona Corabia, avem speranța că, peste ani, își vor alege și practica această meserie și vor fi pioni principali ai unei viitoare dezvoltări economice-zonale durabile. Considerăm necesară formarea la copii încă de la vârste fragede a unor comportamente și atitudini față de turism, de promovare a acestuia, precum și a potențialului zonei noastre danubiene, utile activității economice și turistice viitoare a orașului. Dacă cei mici vor învăța să admire frumusețile apelor, susurul Dunării, ei vor deveni prietenii și protectorii naturii, precum și mari admiratori ai acestora, manifestând nemărginită afecțiune față de ele”, se mai arată în justificarea proiectului sprijinit de FLAG Corabia. 

Indirect, proiectul se adresează întregii comunități

Grupul țintă al proiectului este format din 40 de preșcolari care, la sfârșitul proiectului, vor deprinde, cunoaște, promova și valorifica specificul pescăresc local și tradițiile pescărești locale. Grupul țintă indirect este format și din părinții preșcolarilor și comunitatea locală. Pentru realizarea obiectivelor propuse prin proiect a fost nevoie de anumite dotări, dintre care amintim: săli de grupă (table interactive, laptopuri, covoare, birouri și scaune, mobilier sală de grupă, dulapuri, dulapuri cu pătuțuri stivuibile, ustensile pentru colorat, pictat, modelat, lipit, microscoape, secțiuni și mulaje pește, panouri luminoase), săli pentru desfășurarea jocurilor educative (covor, tablă magnetică, covor educativ, decoruri motricitate, fotolii copii, corpuri mobilă și bibliotecă, diverse jocuri de puzzle ce reconstituie lumea acvatică, jocuri de construcție de diverse forme, cărți de povești și atlase, piese mozaic diverse forme, cutii depozitare, jocuri de pescuit, glob pământesc, nisip kinetic, tăvi pentru explorare, măsuțe de joacă cu apă și nisip), un hol (vestiare și panouri de plută pentru afișarea activităților desfășurate în cadrul proiectului), o bucătărie dotată cu aragaz, grill electric, două hote, ustensile de bucătărie, vase pentru prepararea preparatelor din pește, o curte grădiniță cu aparate specifice (complexuri de joacă din lemn pentru copii), binocluri și telescoape etc.

Cum a apărut Corabia...

Înființarea orașului Corabia s-a datorat unor necesități strict economice, potrivit site-ului corabia.ro. Chiar în primul demers oficial făcut în această direcție (petiția celor 37 de comercianți din Caracal, din 24 iunie/6 iulie 1859, adresată domnitorului) se susținea că realizarea acestui proiect avea la bază dificultățile întâmpinate de comerțul districtului, cauzate de îngrădirile exercitate de unul dintre marii proprietari funciari ai județului, Gh. Bibescu, proprietar al schelei de la Islaz, acolo unde produsele agricole erau îmbarcate pe vasele care circulau pe Dunăre. Petiționarii propuneau poziția mult mai avantajoasă a satului Corabia, proprietate a Mănăstirii Bistrița, și cereau aprobarea de a se forma în acel lor un oraș liber, cu port, unde să se răscumpere 1.000 de pogoane pe care se vor construi viitoarele case. La propunerea petiţionarilor, ca viitorul oraş să poarte numele de Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Unirii a răspuns cu o contra-propunere de o adâncă semnificaţie patriotică: Se aprobă, cu denumirea însă de Mircea, în memoria unui domnitor de a cărui faptă istoria română este plină. Iar numele nostru îl vom da cu plăcere cînd evenimentele ne va da prilejul de a dovedi simţul nostru de român şi de conştiinţa virtuţilor româneşti. După îndelungi demersuri visul comercianţilor romăneţeni se împlineşte în anul 1871, când Principele Carol promulga Legea fondării oraşului Corabia în 30 noiembrie/11 decembrie, după ce a trecut prin cele două camere: pe 9 noiembrie a fost votată în Adunarea Deputaţilor, iar în Senat pe 23 a aceleiaşi luni. Legea acorda o suprafaţă de 500 de pogoane, împărţite în trei secţiuni, şi care urmau să fie vândute în loturi mici, terenurile de utilitate publică fiind date fără nicio plată. De asemenea, statul îşi rezerva pe malul Dunării o întindere de 40 stânjeni în lăţime pentru construirea cheiurilor şi a celorlalte anexe ale viitorului port.

Simona-Nicole David

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

ANIF a pus în funcțiune sistemul de irigații Sadova Corabia

Sistemul de irigații Sadova Corabia a fost executat în perioada 1969-1973 și acoperă bazinul hidrografic Dunărea pe raza județelor Olt și Dolj, în suprafață netă totală de 71.775 ha, din care 52.725 ha în județul DOLJ, restul de 19.050 în Olt. ANIF, prin sucursala Dunăre Jiu, a repus în funcțiune această amenajare, prin intermediul căreia s-a irigat intens până în anul 2009, când, exista subvenția pentru irigații, după 2009 suprafața irigată scăzând până la câteva sute de hectare.

Până în anul 2017, când apa a devenit gratuită, se iriga prin puțuri executate de către fermieri, ceea ce genera costuri foarte mari.

Canalele de irigații din județul Dolj, însumează 273 de km din care au fost umplute cu apă canale în lungime de 50km, până la această dată fiind încheiate contracte pentru o suprafață de 3154 ha. Pentru anul 2017, Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare (ANIF) are pregătite pentru irigat amenajări în suprafață de 820.000 ha.

Până la această dată, ANIF are solicitări pentru aplicarea udărilor din partea beneficiarilor pentru o suprafață de 325.787 ha și a fost irigată o suprafață de 94.943 ha din care udarea pentru 61.377 ha, după cum urmează:

Jud. Dolj – 9062 ha, jud. Olt – 2.584 ha , jud. Ialomița – 8.273 ha, jud. Galați - 2.711 ha, jud. Bacău - 27 ha, jud. Vaslui 358 ha, jud. Brăila – 28.183 ha,jud Teleorman 595 ha, jud. Buzău - 491 ha, jud. Iași – 4.889 ha, jud. Prahova - 34 ha, jud. Timiș - 300 ha, jud. Călărași – 1.553 ha, jud. Tulcea – 960 ha, Jud.Constanța -1264 ha, jud Covasna -93.

Pentru asigurarea apei pentru irigat au fost puse în funcțiune 67 stații de pompare și repompare, 138 stații de punere sub presiune și a fost introdusă apa pe 1230 km canale.

Facem precizarea că în Monitorul Oficial al României nr. 421 din 7 iunie 2017 a fost publicată Legea nr.133/2017 pentru modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, republicată, pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare.

Potrivit acestui act normativ, cheltuielile aferente asigurării unui nivel optim al apei pentru irigații la stațiile de punere sub presiune și la alte puncte de livrare ale beneficiarilor, respectiv ale organizațiilor utilizatorilor de apă pentru irigații și/sau ale federațiilor de organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații se suportă din bugetul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare.

Se apreciază că această măsură va stimula beneficiarii în vederea încheierii de noi contracte multianuale/sezoniere de livrare a apei și de lansare de comenzi de livrare a apei, ceea ce va conduce la creșterea suprafețelor agricole care se irigă.