Kuhn GMx aprilie2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 5 May 2021
Simona David

Simona David

Comisia Europeană a lansat un portal gratuit pentru companiile mici și mijlocii

Comisia Europeană a lansat, la sfârșitul lunii octombrie, portalul gratuit Access2Markets pentru a sprijini comerțul întreprinderilor mici și mijlocii dincolo de granițele Uniunii Europene, se arată într-un comunicat transmis de ANSVSA. Prin acest portal, oricine dorește să exporte din afara Uniuni Europene sau să importe într-unul dintre statele UE poate obține informați despre taxe, piețe, analize de piețe, restricții, condiții, proceduri vamale etc. 

Astfel, noul portal răspunde solicitărilor părților interesate de a explica mai bine acordurile comerciale și de a ajuta companiile să se asigure că produsele lor sunt eligibile pentru reduceri de taxe.

Uniunea Europeană are o mare rețea de acorduri comerciale cu peste 70 de țări și regiuni și în prezent negociază o serie de noi oferte.

Access2Markets transformă acest set complex de reguli în informații practice, astfel încât firmele mai mici să poată avea acces mai ușor la informații privind condițiile comerciale pentru importul de bunuri în Uniunea Europeană și pentru exportul de bunuri, în peste 120 de piețe externe.

Portalul permite companiilor să găsească informații despre bunurile importate și exportate, precum: tarife, impozite, reguli de origine, cerințe ale produsului, proceduri vamale, bariere comerciale, statistici privind fluxul commercial.

Noul portal Access2Markets include, explicații, tutoriale și întrebări frecvente pentru a ajuta la analizarea beneficiilor comerțului cu fiecare dintre partenerii comerciali ai UE.

De asemenea, oferă o prezentare generală a legislației UE cu privire la produse și servicii, precum și detalii de contact pentru autoritățile vamale și alte autorități publice din statele membre ale UE și pentru partenerii comerciali ai UE. Firmele pot utiliza, de asemenea, portalul pentru a contacta DG TRADE (Directoratul General pentru Comerț) pentru a raporta barierele comerciale pe care le întâmpină.

Instrumentul de autoevaluare Access2Markets, ROSA(Autoevaluarea regulilor de origine), oferă asistență specială cu privire la regulile care definesc „naționalitatea economică” a unui produs, cunoscute sub numele de „reguli de origine”. Acestea sunt personalizate în fiecare tranzacție comercială, asigurându-se că sectoarele sensibile ale pieței sunt protejate și că companiile pot solicita taxe vamale reduse sau eliminate, astfel cum sunt stabilite în acord.

Fiecare produs comercializat la nivel internațional are un cod care determină ce taxe de import și taxe naționale sau locale trebuie plătite. În Access2Markets, companiile pot găsi nu numai codul, ci și ce taxe trebuie să plătească în fiecare jurisdicție. Instrumentul My Trade Assistant al portalului permite companiilor să caute informații despre taxe, impozite, reguli de produs și cerințe, de la un produs la altul, pentru fiecare piață.

Portalul este optimizat pentru utilizare pe smartphone-uri și tablete, include o serie de funcții suplimentare ușor de utilizat pentru a ajuta oamenii de afaceri să profite la maximum de acordurile comerciale ale UE gratuit.

Portalul Access2Markets poate fi accesat fie direct la: https://trade.ec.europa.eu/access-to-markets/en/content, fie accesând website-urile ANSVSA şi DSVSA judeţene şi a muncipiului Bucureşti.

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane la data de 6 noiembrie 2020

ANSVSA a efectuat o analiză a situaţiei PPA în România de la diagnosticarea primului focar în iulie 2017, la Satu Mare, până la data de 01.11.2020, în baza unui studiu efectuat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor pentru România ţinându-se cont de evoluția și analiza factorilor de risc epidemiologici. Studiul a fost prezentat în ședința cu Șefii Serviciilor Veterinare din țările membre a Uniunii Europene, din perioada 27.01- 28.01.2020.

Conform studiului se putea estima o creștere a numărului de focare în anul 2020 față de anul 2019. Totuși, prin măsurile luate de autorităţile din România s-a reușit o scădere a numărului acestora. Este adevărat că reducerea focarelor în anul 2020 se datorează și restricțiilor impuse pe perioada stării de urgență, aspect care demonstrează că mișcarea necontrolată a porcinelor constituie unul din principalii factori de risc pentru difuzarea bolii.

Din analiza anchetelor epidemiologice efectuate pentru fiecare focar, se desprinde concluzia că numărul de focare, conform datelor prezentate în graficul nr. 1, se află în scădere față de anii precedenți. În grafic sunt prezentate numărul de focare confirmate în fiecare an până la data de 04.11.2020.  

grafic 1 PPA

Grafic nr. 1

Principalele măsuri luate de ANSVSA care au dus la scăderea numărului de focare sunt:

-     organizarea de controale efectuate în trafic de către echipe de control formate din reprezentanţi ai Direcțiilor Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, Inspectoratelor de Poliție Județene și Inspectoratelor Județene de Jandarmi;

-     consilierea crescătorilor de porcine, de către medicii veterinari de liberă practică privind măsurile de biosecuritate pe care trebuie să le respecte şi obligativitatea de a anunța orice îmbolnavire/moarte a animalelor din exploatație;

-     instruirea medicilor veterinari din cadrul Direcțiilor Sanitare Veterinare și pentru Siguranţa Alimentelor, respectiv a medicilor  veterinari de liberă practică cu privire la simptomatologia și măsurile ce trebuie aplicate în cazul focarelor de PPA;

-     actualizarea și aprobarea în cadrul Centrelor Locale de Combatere a Bolilor din fiecare județ a planului de măsuri privind prevenirea și controlul PPA la porcii domestici şi mistreți.

La data de 04.11.2020, în ţară sunt active un număr de 441 de focare de PPA, din care 10 focare în exploatații comerciale și 4 focare în exploatații comerciale de tip A.

Numărul de focare active din fiecare judeţ, la data menţionată, sunt prezentate în graficul nr 2.

Din anchetele epidemiologice rezultă că principalele cauze care duc la apariţia de noi focare de pestă porcină africană sunt următoarele:

-     numărul mare de mistreți; în unele fonduri de vânătoare depășirea densității maxime de 0,5 mistreți/kmp, care se datorează nerespectării cotelor de vânătoare;

-     nerealizarea cerinței de a se vâna întreg efectivul de mistreți în zonele infectate conform Hotărârii nr. 3/2019 a Comitetului Național pentru Situaţii Speciale de Urgență;

-     neefectuarea supravegherii passive, în sensul de necolectare a cadravelor de mistreți în vederea testării în direcția PPA și neutralizării ulterioare;

-     vânzarea/cumpărarea porcinelor domestice fără documente sanitar-veterinare care să ateste statusul de sănătate;

-     ieșirea porcinelor din zonele de protecție şi supraveghere stabilite în jurul focarelor (minim 10 km), în conformitate cu cerințele Directivei 2002/60/CE;

-     mișcările necontrolate de porcine realizate de comercianții ilegali de animale vii;

-     sacrificarea porcinelor bolnave fără anunțarea medicului veterinar și conservarea produselor provenite de la acestea, ţinând cont că datele științifice au demostrat că virusul rezistă în produse congelate/conservate ani de zile;

-     administrarea de resturi alimentare netratate termic în hrana porcilor;

-     nerespectarea măsurilor de biosecuritate în special în gospodăriile populație, dar și în unele exploatații comerciale.

grafic 2 PPA

Graficul nr. 2

În intervalul 29.10.2020 – 04.11.2020 au fost înregistrate 11 focare noi PPA:

  • Județul AR – 1 focar PPA;
  • Județul DJ – 5 focare PPA;
  • Județul GR – 1 focar PPA;
  • Județul MH – 1 focar PPA;
  • Județul VL – 2 focar PPA;
  • Județul VS – 1 focar PPA.

și au fost stinse 56 de focare PPA:

  • Județul AG – 1 focar stins PPA (exploatație comercială);
  • Județul BV – 1 focar stins PPA;
  • Județul CL – 1 focar stins PPA;
  • Județul GR – 1 focar stins PPA;
  • Județul OT – 4 focare stinse PPA;
  • Județul SM – 48 focare stinse PPA.       

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 3963 de cazuri la mistreți în 38 de județe, conform datelor prezentate în graficul numărul 3.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Situația cazurilor pozitive la mistreți se prezintă astfel:

–        Județul Alba – 9 mistreți găsiți morți și 14 mistreți pozitivi vânați;

–        Județul Arad – 14 mistreți găsiți morți și 49 mistreți vânați;

–        Județul Argeș – 128 mistreți găsiți morți și 15 mistreți vânați;

–        Județul Bacău – 27 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;

–        Judeţul Bihor – 199 mistreți găsiți morți și 33 mistreți vânați;

–        Județul Bistrița-Năsăud – 3 mistreți găsiți morți și 1 mistreț vânat;

–        Județul Botoșani – 113 mistreți găsiți morți și 20 mistreți vânați;

–        Județul Brașov – 8 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;

–        Judeţul Brăila – 21 mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;

–        Județul Buzău – 28 mistreți găsiți morți și 38 mistreți vânați;

–        Judeţul Călăraşi – 128 mistreți găsiți morți și 54 mistreți vânați;

–        Judeţul Constanţa – 21 mistreți găsiți morți și 23 mistreți vânați;

–        Județul Covasna – 11 mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;

–        Județul Dâmbovița – 61 mistreți găsiți morți și 37 mistreți vânați;

–        Județul Dolj – 31 mistreți găsiți morți și 32 mistreți vânați;

–        Judeţul Galaţi – 36 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;

–        Județul Giurgiu – 209 mistreți găsiți morți și 99 mistreți vânați;

–        Județul Gorj – 48 mistreți găsiți morți și 48 mistreți vânați;

–        Județul Harghita – un mistreț găsit mort și 3 mistreți vânați;

-        Județul Hunedoara – 4 mistreți găsiți morți;

–        Judeţul Ialomiţa – 158 mistreți găsiți morți și 31 mistreți vânați;

–        Județul Iași – 64 mistreți găsiți morți și 9 mistreți vânați;

–        Judeţul Ilfov – 134 mistreți găsiți morți și 42 mistreți vânați;

–        Județul Maramureș – 54 mistreți găsiți morți și 48 mistreți vânați;

–        Județul Mehedinți – 38 mistreți găsiți morți și 7 mistreți vânați;

–        Județul Mureș – 9 mistreți găsiți morți și 7 mistreți vânați;

–        Județul Olt – 4 mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;

–        Județul Prahova – 144 mistreți găsiți morți și 16 mistreți vânați;

–        Judeţul Satu-Mare – 201 mistreți găsiți morți și 120 mistreți vânați;

–        Judeţul Sălaj – 129 mistreți găsiți morți și 52 mistreți vânați;

–        Județul Sibiu – 28 mistreți găsiți morți și 9 mistreți vânați;

–        Județul Suceava – un mistreț găsit mort;

–        Județul Teleorman – 492 mistreți găsiți morți și 48 mistreți vânați;

-        Județul Timiș – 126 mistreți găsiți morți și 3 mistreți vânați;

–        Judeţul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 75 mistreți vânați;

–        Județul Vaslui – 6 mistreți găsiți morți și 15 mistreți vânați;

–        Județul Vâlcea – 117 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;

–        Județul Vrancea – 32 mistreți găsiți morți și 14 mistreți vânați.

 

Grafic nr. 3

grafic 3 cazuri confirmate mistret

Floarea-soarelui high oleic: diagnoză, tendințe și oportunități

Suprafața cultivată cu floarea-soarelui în Europa manifestă un trend crescător în ultimii ani, în special datorită condițiilor nefavorabile pentru culturile de toamnă, ajungând până la ~20.4 mil. Ha în 2020 (+2% vs. 2019). România rămâne și în 2020 cel mai mare producător de floarea-soarelui din Uniunea Europeană, cu peste 1,1 milioane de ha semănate, ocupând locul 3 în clasamentul european după Rusia și Ucraina.

Totodată, ponderea suprafețelor semănate cu floarea-soarelui high oleic a crescut semnificativ în ultimii ani, aceasta ajungând la 14% la nivel european în 2020. Totuși, în timp ce în Franța, Spania și Ungaria, cele mai mari țări cultivatoarea de high oleic din UE,  floarea high oleic reprezintă 80%, 50% și respectiv 40% din suprafața totală de floarea-soarelui, în România aceasta ocupă în jur de 17%. Așadar România are cel mai mare potențial de creștere pentru segmentul high oleic. La aceste valori cu siguranță nu mai putem vorbi despre o piață de nișă așa cum poate segmentul high oleic a fost perceput în trecut.

Seceta pronunțată, instalată în mai multe țări producătoare de floarea-soarelui, va avea cel mai probabil un impact negativ în producția totală, producțiile medii obținute per hectar fiind estimate în scădere comparativ cu anii trecuți. Ultimele prognoze referitoare la producția totală de floarea -soarelui au fost revizuite în scădere, conform estimărilor recente aceasta fiind de 50.8 mil tone, cu 5 mil. tone mai mică vs. 2019 (Tabelul 1).

Comparând datele legate de evoluția suprafețelor și a producțiilor estimate, se poate observa că, deși suprafața însămânțată a crescut cu 2%, producția totală obținută în Europa (UE, Rusia, Ucraina și Turcia) a scăzut cu 12% comparativ cu 2019.

 

20/21 estimat

19/20

18/19

17/18

Producție totală ( Mil. tone)

50.8

55.8

52.0

49.1

UE 28

8.9

9.5

9.5

10.1

Rusia

13.0

15.4

12.8

11.0

Ucraina

14.5

16.5

15.3

13.4

Africa de Sud

0.9

0.8

0.7

0.9

S.U.A

1.3

0.9

1.0

1.0

Argentina

3.0

3.2

3.5

3.4

Turcia

1.6

1.7

1.5

1.7

Altele

7.7

7.9

7.8

7.7

Tabelul 1: Producția totală de semințe de floarea-soarelui, mil. tone

Sursă: Oil World Monthly, nr. 42, vol 63, Octombrie 2020

Revizuirea în scădere a producției obținute, a stat și la baza evoluției prețului la floarea-soarelui clasică, aceasta înregistrând un salt major în septembrie (Graficul 1), pe fondul unei oferte scăzute.

Grafic

Pentru floarea-soarelui high oleic prețul la fermă se compune în cele mai multe cazuri din prețul florii clasice la care se adaugă un bonus de high oleic. Prețul final însă, atât pentru floarea clasică cât și pentru high oleic, se modifică independent în funcție de cererea și oferta din piață. Altfel spus, dezechilibrul dintre cererea pentru consum și producția obținută (oferta),  pentru floarea clasică, impactează prețul acesteia, iar consumul și producțiile obținute în high oleic au impact asupra prețului acestuia. Bonusul în acest caz este o variabilă care se modifică în funcție de nivelul prețului celor două categorii de produse. Pentru exemplificare, în sezoanele 2018 și 2019  am avut o producție în creștere de floarea-soarelui (Tabelul 1), ceea ce a contribuit la scăderea prețului la floarea clasică (Graficul 1). În același timp, în segmentul high oleic se înregistra un deficit de producție, contribuind la creșterea prețului la high oleic. Astfel că, ambele componente au influențat pozitiv evoluția bonusului de high oleic, acesta urcând foarte mult.

Conform estimărilor, sezonul 2020 se va inchide cu un deficit de producție la floarea clasică urmare a secetei și cel mai probabil cu un echilibru între cerere și ofertă la high oleic, unde suprafețele crescute compensează mediile mai mici de producție. Cererea și oferta în acest context, a dus la o creștere semnificativă a prețului la floarea clasică și o creștere mai ponderată a prețului la high oleic. Astfel că, deși valoarea bonusului la high oleic a fost mai mică comparativ cu anul trecut, prețul final de achiziție pentru high oleic a fost mai mare.

Caracteristicile uleiurilor vegetale sunt determinate de compoziția lor chimică. Așadar, grăsimile saturate și uleiul de palmier  se solidifică la temperatura camerei în timp ce uleiurile vegetale nesaturate sunt lichide. Acizii grași din grăsimile vegetale, sunt la rândul lor de două feluri: acizi grași polinesaturați și acizi grași mononesaturați. Astăzi, experții în nutriție consideră benefică o creștere a raportului de uleiuri vegetale bogate în acizi grași mononesaturați  în dietă, cum ar fi uleiul de măsline și uleiul de floarea-soarelui high oleic.

Datorită avantajelor pentru sănătate, rezultate in urma folosirii uleiurilor high oleic, industria alimentară a considerat oportună schimbarea grăsimilor saturate din mai multe produse, cum ar fi alimentele prăjite. Uleiul high oleic crește termenul de valabilitate al produselor deoarece perioada în care uleiul din alimente devine rânced este de 5 ori mai lungă față de uleiul clasic de floarea-soarelui. Prin urmare, în industria alimentară floarea-soarelui high oleic este una din puținele opțiuni de înlocuire a uleiului de palmier. În prezent, presiunea exercitată de organizațiile  de mediu și sănătate pentru reducerea utilizării în exces a uleiului de palmier în industria alimentară, determină producătorii să caute uleiuri vegetale mononesaturate. Aceasta este principala motivație care determină o cerere sustenabilă și în creștere pentru uleiul high oleic de floarea-soarelui.

Compania Syngenta, lider la nivel european și în România la semințe de floarea-soarelui, (Conform volumului de semințe însămânțate. Cercetare de piață independentă - România 2020 și Europa 2019 - preluată de la AMIS, Grupul Kleffmann - acum parte a Kynetec), a anticipat  tendințele pieței alimentare și a dezvoltat un portofoliu de hibrizi high oleic cu performanțe de producție la același nivel cu cei mai buni hibrizi linoleici.

Oferta Syngenta în România cuprinde trei hibrizi de floarea-soarelui high oleic: Talento , SY Experto și SY Gracia CLP, foarte bine adaptați condițiilor din țara noastră. Rezultatele de producție ale acestora sunt ridicate, cel puțin egale cu cei mai buni hibrizi de floarea-soarelui clasică, și cu un potențial genetic mare în ceea ce privește conținutul în acid oleic. Astfel, sunt acoperite atât nevoile fermierilor cât și cerințele procesatorilor.

În plus, hibrizii Talento și SY Experto au toleranță genetică la toate rasele de mană cunoscute în România, care de altfel a devenit o problemă foarte mare în ultimii ani în culturile de floarea-soarelui.  

Așadar, dacă vorbim despre avantajele pentru fermieri, Syngenta oferă hibrizi de calitate, cu producții foarte mari, cu toleranță la mană și, nu în ultimul rând, cu un conținut oleic foarte ridicat.

Mai departe, Syngenta oferă și suportul tehnic pentru a susține fermierii să obțină o producție high oleic de foarte bună calitate. Tehnologia de cultivare fiind aceeași cu cea aplicată la floarea-soarelui clasică, conservarea identității hibridului utilizat trebuie să fie principalul obiectiv al fermierului, pentru a-și asigura succesul în această cultură. În acest scop am realizat un protocol de bune practici, în cultura de floarea-soarelui high oleic, care poate fi accesat foarte ușor pe site-ul nostru. (https://www.syngenta.ro/floarea-soarelui-high-oleic)

Daniela Răduică, Manager Marketing Semințe Floarea-Soarelui

Daniela Răduică

”Floarea-soarelui high oleic, este segmentul în care noi credem și îl susținem foarte mult, pentru că vedem zona de high oleic ca pe o oportunitate pentru fermier, în a se diferenția într-o mare masă de uleiuri vegetale și implicit în a-și îmbunătății profitabilitatea în cultura de floarea-soarelui. Istoric, prețul la floarea-soarelui high oleic a fost întotdeauna mai mare comparativ cu cea clasică.

Considerând oportunitățile din piață, și faptul că floarea high oleic necesită aceiași investiție ca și floarea clasică, rămâne de abordat doar subiectul productivitate, care se rezolvă foarte ușor prin alegerea corectă a hibrizilor. Recomandarea noastră pentru fermieri este să aleagă hibrizi cu un potențial ridicat de producție, cel puțin la nivelul celor mai buni hibrizi linoleici, așa cum sunt SY Experto, Talento sau SY Gracia CLP. Iar aici pot da și un exemplu referitor la hibridul SY Experto, care în ultimii trei ani consecutiv a fost în top 5 la nivel național, pe baza rezultatelor de producție obținute în rețeaua independentă de testare APPR, ce cuprinde aproximativ 60 de hibrizi din toate segmentele și tehnologiile din România.”

 Tiberiu Șerbănoiu, Inginer Cercetare Semințe Floarea-Soarelui

Tiberiu Șerbănoiu 2

”Productivitatea hibrizilor noștri este un element ce ne caracterizeză, iar în cercetare-dezvoltare această caracteristică stă în centrul fiecărui program de ameliorare, atât pentru hibrizii linoleici cât și pentru cei high oleic. A doua caracteristică urmărită la hibrizii Syngenta este stabilitatea în producție și calitate. Iar aici, investițiile făcute în achiziții de companii și germoplasmă ne dau posibilitatea să selectăm din diferite surse genetice.

De aceea, în rețeaua noastră globală de testare evaluăm producția hibrizilor high oleic utilizând martori cu cel mai înalt potențial productiv, indiferent de segment și tehnologie, pe parcursul mai multor ani.

Toleranța la boli și mană este de asemenea foarte importantă. Acestea conferă siguranță fermierilor în rezultatele obținute. Iar în acest sens, vă pot spune că tratăm cu aceiași seriozitate problema manei, la toți hibrizii pe care ii dezvoltăm. Astfel, hibrizi high oleici precum SY Experto și Talento au toleranță la toate rasele de mană cunoscute în România.

Cred că succesul nostru în high oleic, este rezultatul unui cumul de ani de eforturi și investiții în acest segment.”

Valentin Păun, Manager Dezvoltare Portofoliu Semințe Floarea-Soarelui

Valentin Paun

„În momentul în care am decis lansarea hibrizilor high oleic în România, știam că ne vom confrunta cu percepția fermierilor privind pierderile de producție ale hibrizilor high oleic versus linoleic. Această convingere, avea la bază genetica existentă în acel moment în piață ce cuprindea hibrizi cu o maturitate nepotrivită și cu o slabă adaptare la zona României.

Ce am făcut diferit, a fost să aducem hibrizi cu o bună adaptabilitate pentru regiunea noastră, cu un mare potențial productiv, testați local în comparație cu cei mai buni hibrizi de floare clasică. Astfel, putem spune că am reușit să schimbăm percepția multor fermieri, care acum știu că în segmentul high oleic pot alege hibrizi Syngenta, care să le ofere producții cel puțin la nivelul celor mai buni hibrizi linoleici.

În continuare vedem o oportunitate în segmentul high oleic, având producții și investiții  similare cu floarea clasică, iar recomandările noastre pentru fermieri în sezonul 2021 sunt să rămână fideli segmentului, asta și din perspectiva gestionării samulastrei. ”

 

Material realizat de Syngenta 

În lumea satului Fodele, acolo unde s-a născut pictorul El Greco

Cei care vizitează satul Fodele, renumit mai ales pentru că aici s-a născut pictorul spaniol de origine greacă, El Greco (1541-1614), au parte de peisaje absolut minunate. Locul magic se dezvăluie treptat... La început, vedem dealurile înalte și plantațiile de măslini. Apoi observăm leandrii, vița-de-vie, cactușii înalți, arbuștii, lămâii și portocalii. Iar dacă alegem să petrecem câteva zile aici, avem parte de o vacanță relaxantă, într-o oază de liniște, alături de sătenii care-și păstrează tradițiile și obiceiurile intacte de sute de ani. Ce mai atrage privirile vizitatorilor în Fodele? Ei bine, vegetație bogată, apă mai multă decât în restul Cretei și al Greciei în general, munți înalți, ulițe înguste mărginite de case vechi din piatră, multe acoperite de plante agățătoare. Iar pentru a ajunge aici se merge cu mașina pe drumul paralel cu țărmul stâncos al insulei Creta.

Deși se află la doar 20-30 de kilometri distanță de capitala cosmopolită a Cretei, Heraklion, în Fodele timpul pare să se fi oprit în loc. Aici, uleiul de măsline este încă produs după rețete tradiționale, în fabricile vechi în care tehnica a rămas neschimbată de sute de ani.

Pe măsură ce ne continuăm drumul prin sat, Fodele ne dezvăluie clădiri istorice, o mică biserică veche din secolul al XI-lea și casa celebrului pictor El Greco. Plin de mărturii ale secolelor trecute, Fodele oferă și taverne și terase moderne unde se pot savura preparate specifice locului.

Casa transformată în muzeu

În timpul sezonului turistic, în Fodele sunt mii de vizitatori atrași de Muzeul „El Greco“ și de plajele cu nisip fin și apă de turcoaz. De altfel, mulțimea turiștilor a dezvoltat afacerile locale, de familie: taverne, terase, magazine alimentare cu produse tradiționale, mici magazine cu suvenituri și produse locale.

La casa în care s-a născut pictorul se ajunge ușor, pe ulițele înguste pavate cu piatră veche de sute de ani. Micuță și cochetă, casa adăpostește acum Muzeul „El Greco“. Pentru a vizita muzeul se plătesc 4 euro (2 euro pentru copii și pensionari). Sunt două încăperi mici ce conțin reproduceri ale marelui artist. Picturile sunt însoțite de explicații și de anul sau anii în care au fost realizate.

Despre muzeu se poate spune că este mai degrabă a amintire deoarece timpul fusese milos doar cu o parte din ziduri și temelii...

Biserica în care a fost creștinat

Foarte aproape de casa în care se spune că s-a născut pictorul El Greco, se află biserica Panagia. Construită din piatră, micuța biserică este foarte veche, datând din secolele XI-XII. Aici s-ar fi botezat pictorul, așa cum spun bătrânii locului. Și tot ei spun că această bisericuță a rezistat tuturor ocupațiilor de-a lungul anilor, mai puțin frescele din interior. Sfinții pictați pe pereții din interiorul bisericii au ochii „șterși“, fiind scrijeliți cu ceva ascuțit. Care este explicația? Ei bine, în timpul ocupației otomane, turcii ar fi folosit biserica drept sălaș, dar pentru că nu puteau suporta privirile chipurilor sfinte, care păreau că îi ceartă pentru toate nelegiuirile lor, au ales să le „scoată“ ochii. O altă explicație ar fi iconoclasmul, care a distrus multe alte opere de artă religioasă, inclusiv sculpturi.

Pictor renascentist, poet și arhitect, El Greco și-a căpătat faima în Spania, la Toledo, de unde și-a căpătat și renumele El Greco, numele său real fiind Dominikos Theotokopoulos – în traducere, „Fiul Maicii Domnului“. Opera lui El Greco (1541-1614) este definită prin unicitate, originalitate, singularitate, stil inconfundabil, cu o personalitate puternică. Pictorul și-a căpătat stilul unic în urma experienței acumulate în școlile de pictură din vremea aceea – bizantină cretană și post-renascentistă italiană. De maturitatea sa artistică va beneficia însă Spania, acolo unde pictorul a dat măsura adevăratei sale valori, prin creații ce fascinează și peste sute de ani.

Pictorul a părăsit Creta natală la 26 de ani

El Greco a plecat din Creta pe când avea vârsta de 26 de ani. Considerat încă de pe atunci un maestru al picturii bizantine, El Greco își dorea să studieze arta pictorilor italieni.

Despre El Greco s-a spus că a fost pictorul contrareformei spaniole, viziunea sa fiind conformă cu spiritul vremurilor de atunci. Maestrul cretan a pictat ce i s-a cerut, iar personajele sale au fost redate conform viziunilor propagate de textele maicii Tereza de Avilla sau ale Fratelui Alonso de Orozco.


Mâinile, fascinația pictorului cretan

Pe El Greco l-au preocupat foarte mult mâinile, atât de bine reprezentate în toate picturile sale. Fascinat de mâini, El Greco pare că începe și termină fiecare portret cu mâinile personajelor imortalizate pe pânză.

Se spune că s-au realizat experimente pentru a elucida o parte din taina pictorului El Greco. Au fost fotografiați pacienți internați la ospiciul din Toledo, Spania, și comparați cu apostolii pictați de acesta pentru a se vedea dacă maestrul s-a folosit de persoane cu probleme pentru unii dintre sfinții pictați. În urma experimentelor realizate, s-a observat că asemănările sunt oarecum ciudate, dar nu pot dovedi nimic concret.

El Greco a fost un „fenomen“ manifestat în perioada Renașterii târzii, când manieriștii căutau alte noi forme de exprimare prin amplificarea elementelor psihice și spiritualizarea picturilor. Pe măsură ce dispărea echilibrul dintre factorul material și cel spiritual, se producea o îndepărtare de proporțiile clasice și se recurgea la alungiri oarecum firești ale corpurilor umane.


Simona Nicole David

  • Publicat în Turism
  • 0

Ultima zi de depunere a cererilor pentru Măsura 21

Astăzi este ultima zi pentru depunerea cererilor pentru Măsura 21, respectiv pentru ajutorul de maximum 7.000 de euro per fermă, acordat fermierilor afectați de pandemia COVID-19. 

În cadrul ședinței de Guvern de ieri, 22 octombrie, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Oros, a amintit fermierilor că astăzi mai pot depune cererile pentru acest ajutor. Potrivit ministrului, până la acest moment, s-au înscris peste 100.000 de fermieri care doresc să beneficieze de această subvenție, iar plățile se vor efectua în următoarele săptămâni, după ce se încheie controlul administrativ. 

Măsura 21 - sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor care au fost afectați în mod deosebit de evoluția COVID-19 - este o măsură prin care se sprijină sectorul zootehnic și cel vegetal, iar cuantumul sumei este de 150 de milioane de euro, bani europeni, schema fiind notificată și aprobată de Comisia Europeană.

Potrivit APIA, potențialii beneficiari ai acestei subvenții sunt fermieri activi care au îndeplinit calitatea de fermier activ și au încasat plățile directe conform dovezilor verificabile aferente Cererii unice de plată din Campania 2019 și cei care au solicitat plăți directe pentru prima dată în anul 2020 și îndeplinesc prevederile OMADR nr. 619?2015, cu modificările și completările ulterioare. 

 

 

 

Enigmaticul Egipt (II)

Cum scriam în numărul trecut al revistei, Egiptul este unul dintre locurile misterioase în care am visat să merg. Iar Dumnezeu mi-a ascultat rugămintea și mi-a purtat pașii prin acele locuri magice, pline de mister și întrebări. Unele dintre întrebări nici nu-și găsesc răspuns încă...

Se spune că Egiptul este centrul civilizației mondiale, aici fiind trei dintre cele mai mari orașe din istoria lumii: Luxor (orașul faraonic al Tebei), Cairo – despre care se spune că este „mama întregii lumi“ – și cel mai mare oraș din continentul african, precum și Alexandria – vechea Alexandrie este cunoscută ca mare centru universitar.

Fie că ne plac misterele și ne dorim să știm mai multe despre modul în care au fost ridicate piramidele, fie că ne dorim o vacanță într-un hotel pe malul mării sau o croazieră pe Nil, Egiptul este o alegere bună pentru multele opțiuni pe care le oferă. Printre atracțiile oferite se numără și Valea Regilor (Biban El-Muluk) unde, vreme de sute de ani, au fost înmormântați cei mai cunoscuți faraoni ai Egiptului. Valea Regilor este situată pe malul de vest al Nilului, în dreptul Luxorului (cunoscut sub denumirea de Theba în antichitate).

Această zonă a fost cercetată de către arheologi încă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, însă mormintele încă se cercetează și acum. Valea Regilor a devenit celebră după ce a fost descoperit mormântul faraonului Tutankhamon, la începutul anilor 1920.

Din cele mai vechi timpuri faraonii se înmormântau în piramide; din cauza profanării mormintelor, faraonii tebani au cerut să fie înmormântați în locurile mai greu accesibile, printre dealuri, în morminte săpate direct în stâncă. Faraonii credeau că viața lor de după moarte va depinde de modul în care li se vor păstra mumiile. De aceea, niciun efort nu era prea mare pentru ca mumiile să le fie păstrate intacte sute, mii de ani....

Pe de altă parte, opulența și dorința de a fi înmormântați cu aur și alte obiecte de preț atrăgeau vânătorii de comori, mormintele faraonilor fiind jefuite încă din Antichitate.

Unul dintre cele mai mari morminte este al lui Seti I, cu o lungime de aproximativ 100 de metri, fiind considerat și unul dintre cele mai interesante. Cel puțin în Valea Regilor. Acoperiți de inscripții și mesaje desenate cu meșteșug de scribii antici, pereții mormintelor îi ghidau pe faraoni pe drumul către lumea de dincolo.

Printre cele mai bogate în decoruri și inscripții sunt mormintele faraonilor Ramses (III, IV, VI), Ramses al III-lea fiind și unul dintre cei mai cunoscuți faraoni egipteni.

În Antichitate, numele Văii Regilor era „Marile necropole regale ale milioanelor de ani ale Faraonilor, Vieții, Tăriei, Sănătății“ și rămâne un important domeniu de cercetare egiptologică de-a lungul timpului. De altfel, această vale aridă, așezată între dealuri stâncoase, este printre cele mai bogate situri arheologice din lume. Cu toate eforturile arheologilor, care lucrează continuu de aproape două secole, s-au descoperit în jur de 60 de morminte până în prezent. Se crede că numărul lor este mult mai mare, mai ales că nu toate mormintele scoase la iveală aparțin faraonilor.

Croazieră pe Nil

Croaziera pe Nil

Considerat un fel de „autostradă a Egiptului“, fluviul Nil are un rol foarte important în Egiptul antic și cel al zilelor noastre. De altfel, fără acest Nil poate că nici Egiptul nu ar fi fost atât de bogat.

Indiferent care este motivul pentru care alegem o vacanță în Egipt, o croazieră pe Nil poate fi pe gustul tuturor. Pe lângă plăcerea navigației, o plimbare cu vaporașul pe Nil ne ajută să descoperim și să înțelegem mai bine civilizația ridicată pe malurile sale care încă mai dăinuie după mai bine de cinci mii de ani... Aventura pe Nil este însoțită de o masă bogată în restaurantul de pe vapor, muzică și, firește, un spectacol oferit de frumoasele dansatoare din buric. Cârcotașii spun că nu toate sunt chiar egiptence get-beget, că unele ar fi de import. Dar cine mai pune la îndoială când dansul este perfect, iar dansatoarea oricum nu trebuie să spună ceva. Este suficient să zâmbească și să danseze în ritmul muzicii ieșite din instrumentele muzicale vechi, moștenite din generație în generație de „lăutarii“ locali.

Celor care au rău de mare sau de mișcare și se tem de o croazieră fluvială le recomand să încerce totuși. Este o experiență unică ce oferă posibilitatea de a admira panorame de vis, sate colorate, construcții interesante care au rezistat mii de ani. O soluție pentru evitarea oricărei probleme, chiar și în cazul unei furtuni (puțin probabil!), este consumul de pâine uscată, biscuiți sau mere. În paralel, este bine să nu se bea lichide în exces. Bine ar fi, în cazul în care este furtună și ambarcațiunea urmează ritmul valurilor, să nu se consume lichide deloc. Și, în aceste situații, cel mai sigur loc este centrul ambarcațiunii. Este bine și păstrarea contactului vizual cu apa, altminteri creierul nostru poate crea scenarii apocaliptice de la o simplă mișcare.

În vizită la moschee

Un oraș cu multe contraste, colorat, plin, cu trafic intens și șoferi ce par ghidați după reguli proprii de circulație, Cairo oferă multe motive de vizitat. Pentru doritorii de suveniruri și papirusuri originale este locul ideal, dar mai are multe alte atracții. Una dintre acestea este Moscheea de Alabastru, cunoscută și sub denumirea de Moscheea lui Muhammad Ali. Situată în cel mai înalt punct al orașului Cairo, minaretele moscheii pot fi observat ușor din aproape orice loc al orașului. Deși nu este cea mai mare moschee, aceasta a devenit una dintre principalele atracții ale orașului Cairo.

Spre surprinderea mea, am constatat că regulile nu au fost foarte stricte, așa cum am putut observa în alte moschei din Turcia, Maroc sau alte țări cu populație majoritară musulmană. De pildă, am uitat să-mi acopăr capul și nu mi-a spus nimeni nimic, așa cum s-a întâmplat în alte părți. Mai mult, aici sunt admise la rugăciune și femei de alte religii, nefiind o regulă ca acestea să fie musulmane.

Moscheea de Alabastru

Colorată și cu o arhitectură interesantă, Moscheea lui Muhammad Ali este realizată în stil otoman cu minarete și cupole caracteristice. În afară, construcția este placată cu alabastru, plăcile fiind transportate pe Nil, așa cum se spune că au fost aduse și blocurile de piatră pentru piramide în urmă cu 4.000 de ani.

Construcția moscheii a început în 1830 și s-a încheiat în 1857, după 27 de ani. Muhammad Ali nu a mai trăit pentru a vedea construcția finalizată, acesta murind în 1848. După terminarea construcției, trupul acestuia a fost adus aici.

Productivitate agricolă datorită administrației centrale

Din cauza suprafeței mari de deșert și a temperaturilor ridicate, putem gândi că agricultura a fost un domeniu cu o soartă vitregă. Nimic mai greșit, ne spune unul dintre ghizii care ne explică amănunțit despre tehnologiile avansate nu doar la acea vreme, ci chiar și în zilele noastre... Astfel, datorită unei administrații centrale bine dezvoltate, Egiptul s-a bucurat, încă din Antichitate, de o productivitate agricolă însemnată. Ei bine, da! Vechii egipteni nu înregistrau progrese mari doar în arhitectură, artă și tehnologie căci, pe lângă Piramidele din Gizeh, Sfinx, Valea Regilor, Biblioteca din Alexandria etc., ci se puteau lăuda inclusiv cu sisteme de irigații eficiente. Cum reușeau să aibă și așa ceva? Ei bine, coordonați eficient, funcționarii colectau dările (taxele și impozitele) și, cu banii obținuți, puteau fi realizate proiecte de irigații ce îmbunătățeau randamentul culturilor. Totodată, țăranii erau organizați în așa fel încât participau inclusiv la proiectele de construcții. Mai mult decât atât, vechii egipteni aveau un sistem de justiție care îi ajuta la păstrarea ordinii și a păcii. Căci, da, existau și lupte civile. 

Un rol important în eficiența sistemelor de irigații

l-a jucat și Nilul, fără de care măiestria vechilor egipteni poate că nu reușea să dea roade.

Rolul și importanța tot mai mari ale administrației centrale au dus la apariția unei noi clase de scribi, foarte educați. Și, datorită acestora, unele mesaje au ajuns la noi după sute de ani...


O țară bogată, plină de comori neprețuite, Egiptul a devenit o țintă favorită pentru invadatori – berberii libieni de la vest, în principal. Dacă, inițial, egiptenii au reușit cumva să țină piept acestor invazii, în timp Egiptul a pierdut din controlul unor teri­torii din sudul Canaanului, mare parte din acestea fiind preluate de asirieni. Dar Egiptul nu a fost lovit doar din exterior. Din păcate, amenințările externe au fost agravate și de problemele interne: corupția, jefuirea mormintelor, luptele civile. Imediat după ce au recâștigat controlul , preoții Templului lui Amun din Theba au reușit să strângă terenuri și bogății, puterea lor extinsă ducând la scindarea țării.


Simona Nicole David

  • Publicat în Turism
  • 0

Rețete culinare de la mănăstirile grecești și cretane. Mâncare de spanac

În numărul trecut am început o serie de rețete inspirate din preparatele culinare realizate în mănăstirile grecești și cretane și, după rețeta pentru Litie, vă propunem un preparat pe bază de spanac.

Gustos și foarte sănătos, spanacul are un conținut important de fier, acesta fiind foarte important pentru organism deoarece face parte din compoziția hemului din hemoglobină și mioglobină, cu rol în transportul oxigenului. Sursă bogată de minerale, vitamine și fitonutrienți, cel mai bun mod de a consuma spanacul este crud, fie sub formă de salată ori de smoothie, dar se poate prelucra și termic, fiind preparat în ciorbe și alte mâncăruri.

Datorită conținutului mare de fier, spanacul este o alegere bună mai ales în perioadele de Post deoarece fortifică organismul. Poate nu degeaba natura ni-l dăruiește primăvara, chiar înainte de începerea Postului Sfintelor Paști.

Pentru mâncarea de spanac se folosesc puține ingrediente. Cât despre modul de preparare, acesta este unul foarte simplu.

Ingrediente:

  • 1 kilogram de spanac proaspăt, spălat și curățat;
  • 2-3 cepe mari;
  • 100 grame de sos roșii (sau bulion, pastă de tomate);
  • 2 linguri untdelemn sau unt*;
  • 2 foi de dafin;
  • 1 linguriță de busuioc;
  • Sare, piper – după gust;
  • Suc de lămâie;
  • 2-3 căței de usturoi tocat mărunt.

Mod de preparare

Ceapa se toacă mărunt și se pune într-un vas cu uleiul și cu puțină apă caldă. Se lasă pe foc domol și se acoperă cu un capac. Când ceapa este gata, se adaugă frunzele de spanac (spălat și scurs de apă), foile de dafin, busuiocul, sarea și piperul. Se amestecă din când în când pentru a nu se prinde de vas. Separat, bulionul sau pasta de roșii se subțiază cu puțină apă rece și se adaugă peste spanac. În cazul în care am ales să folosim suc de roșii, acesta se poate pune direct peste spanac.

Când este totul gata, se ia de pe foc și se adaugă usturoiul și sucul de lămâie (după preferințe, se poate folosi sucul de la o lămâie sau două).

Mâncarea de spanac se poate consuma imediat sau se poate lăsa la răcit. Orice variantă alegem, spanacul rămâne la fel de bun.

În funcție de preferințe, putem completa spanacul cu orez fiert sau cu paste făinoase. Pentru un aport mai redus de calorii, se poate alege orezul brun sau pastele integrale. Iar pentru pasionații de gătit, pastele pot fi realizate în casă. Rețeta este simplă, iar gustul pastelor făcute în casă este absolut minunat. Promitem să vă prezentăm câteva rețete de paste în numerele viitoare. Până atunci, noi vă dorim Poftă bună!


* În cazul în care ținem post, putem prepara spanacul și fără unt sau untdelemn. Ceapa se poate înăbuși în puțină apă caldă în care se adaugă spanacul și restul ingredientelor.


Simona Nicole David

  • Publicat în Social
  • 0

Adrian Oros: În acest an, România a atras peste 2 miliarde de euro pentru agricultură

România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro, bani care iniţial au fost acordaţi din bugetul de stat, urmând să fie rambursaţi la începutul anului viitor de Comisia Europeană, a declarat, vineri, ministrul Adrian Oros, într-o conferinţă de presă.

"În acest an, în ţară au intrat peste două miliarde de euro bani europeni atraşi de structurile din subordinea Ministerului Agriculturii, bani care în prima fază sunt cheltuiţi de stat şi apoi banii sunt rambursaţi", a declarat ministrul agriculturii.

Potrivit ministrului Adrian Oros, avansurile sunt plătite până pe 30 noiembrie, iar restul după 1 decembrie, din bani de la bugetul de stat, iar la începutul anului viitor această sumă este rambursată, de regulă pe 5 - 6 ianuarie.

De asemenea, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a plătit până acum 656 de milioane de euro, cea mai mare sumă plătită în ultimii ani, depăşind ţinta de 550 milioane de euro, iar Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat începând de vineri, de la ora 0:00, suma de 135,4 milioane de euro pentru un număr de 30.005 fermieri, în cadrul schemelor de plăţi directe aferente anului 2020 şi al măsurilor de dezvoltare rurală legate de suprafaţă şi de animale. 

Peste 4.300 de operatori economici în domeniul fructelor și legumelor au fost controlați

De la începutul anului 2020 și până în luna august, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a desfășurat acțiuni de control la nivel teritorial pe toată filiera de produs în domeniul comercializării legumelor și fructelor proaspete, de la producere până la comercializare.

Acțiunile de control desfășurate de inspectorii din domeniul legume-fructe din cadrul tuturor compartimentelor județene și a municipiului București au vizat atât producătorii agricoli persoane fizice, cât și operatorii economici/persoane juridice care desfășoară activități de comerț cu legume și fructe proaspete în piețele agroalimentare, market-uri, hipermarket-uri, piețe en-gros. În total, au fost controlați 4.320 de operatori.

În ceea ce privește numărul amenzilor contravenționale, acestea au fost în număr de 144, cu o valoare totală de 222.400 lei. De asemenea, au fost aplicate conform legislației în vigoare 472 avertismente și au fost anulate 22 atestate de producător și carnete de comercializare, primăriile emitente fiind sancționate conform Legii nr.145/2014, cu amenda contravențională în valoare de 15.000 lei.

Dintre constatările inspectorilor în cazul carnetelor de comercializare/atestate de producător menționăm lipsa totală sau parțială a suprafețelor cultivate cu legume sau fructe, dar înscrise în atestate și carnetele de comercializare, ori lipsa avizelor consultative emise de Direcțiile pentru Agricultură Județene sau, după caz, asociațiile/organizațiile de producători.

În cazul mai multor operatori economici ce desfășoară activități de comerț cu legume și fructe pe întreg teritoriul României, s-au constatat: lipsa documentelor de proveniență pentru loturile de legume și fructe expuse la vânzare în cadrul piețelor agroalimentare, lipsa totală sau parțială a elementelor obligatorii, conform sistemului de etichetare national și european, prin neafișarea originii produselor și/sau categoriei de calitate pentru loturile expuse la vânzare.

Principalele neconformități constatate de inspectori la producătorii agricoli persoane fizice care își comercializează produsele obținute în gospodăria proprie pe baza atestatului de producător și a carnetului de comercializare în piețele agroalimentare au fost deficiențe de etichetare, prin neînscrierea pe etichetele de vânzare a denumirii producătorului agricol, a localității de origine și/sau a datei recoltării, necompletarea filelor din carnetul de comercializare, lipsa vizei anuale a carnetului de comercializare, ori comercializarea altor produse agricole decât cele obținute în gospodăria proprie.

Acțiunile de control desfășurate de inspectorii cu atribuții în domeniul fructelor și legumelor din cadrul MADR s-au desfășurat cu o frecvență mai scăzută decât în alți ani, având în vedere unele măsuri de protecție împotriva răspândiri virusului SARS COV 2. Chiar și în aceste condiții, controalele vor continua atât în baza tematicii de control cadru aprobată de conducerea MADR, ca urmare a sesizărilor venite din partea consumatorilor sau ale operatorilor implicați pe filiera de comercializare, sau ca urmare a dispozițiilor conducerii Direcției Generale Control Antifraudă și Inspecții.

Clubul Fermierilor Români și alte 10 organizații europene solicită un caracter voluntar al plafonării

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă a semnat împreună cu alte 10 organizații europene de profil o poziție comună prin care solicită decidenților europeni păstrarea caracterului voluntar al plafonării plăților directe pentru fiecare stat membru, în conformitate cu analiza generală efectuată în cadrul planurilor strategice naționale. Acest demers vine în contextul în care atât Politica Agricolă Comună, cât și CFM sunt acum discutate în Parlamentul European, împreună cu planul de redresare din criza Covid-19, se arată într-un comunicat de presă transmis de Clubul Fermierilor Români. 

Potrivit comunicatului, “Conform celor 11 asociații din centrul și estul Uniunii Europene, propunerea de plafonare obligatorie și degresivitate a plăților directe este discriminatorie pentru mai multe state membre, ferme și întreprinderi agricole, care sunt responsabile pentru o pondere semnificativă a producției agroalimentare și a terenurilor cultivate din UE și care au fost angajate activ în abordarea problemelor climatice și de mediu.

Limitarea sau reducerea plăților directe va duce în multe părți ale UE la industrializarea agriculturii, la produse de o mai slabă calitate, o îngrijire mai proastă a mediului și prețuri mai mari la alimente deoarece: 

  • Penalizează fermierii care au investit și dezvoltat ferme conform obiectivelor actuale ale politicii UE;
  • Amenință competitivitatea UE în sectorul agroalimentar față de țările terțe;
  • Va limita dezvoltarea și investițiile în sectorul agroalimentar, care au un impact pozitiv asupra obiectivelor de mediu și climă;
  • Va duce la fragmentarea fermelor, cu efecte dăunatoare asupra forței de muncă și asupra mediului, întrucât micii fermieri sunt scutiți de măsurile de control și de eco-condiționalite;
  • În unele state membre, sprijinul redistributiv de venit va duce la creșterea inutilă a prețurilor arendei, penalizând toți fermierii.

De altfel, ideea plafonării reprezintă o măsură cu efecte asimetrice asupra statelor membre și regiunilor Uniunii și, prin urmare, împotriva principiilor declarate ale actualei reforme PAC. Este nevoie de garantarea accesului egal la finanțare pentru toate tipurile de ferme. PAC trebuie să rămână o politică puternică, comună, finanțată în mod adecvat și capabilă să răspundă necesității de securitate alimentară, precum și la așteptările și cerințele de protecție a mediui și adaptare la schimbările climatice.

„În aceste vremuri extrem de fragile și incerte, este esențial să dăm fermierilor noștri o viziune clară și durabilă și să le oferim sprijin, claritate, predictibilitatea investițiilor și recunoaștere societală”, susține consorțiul de asociații europene din domeniul agricol. „Trebuie să ne protejăm fermierii și trebuie să recunoaștem contribuția lor extraordinară la reziliența lanțului agroalimentar european în aceste momente dificile.”

În contextul în care discuțiile privind PAC post-2020 se apropie de final, documentul de poziție reprezintă un instrument strategic în influențarea deciziilor politice de la Bruxelles și în echilibrarea discuțiilor asupra viitorului agriculturii.

De altfel, recent, și ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a spus că România nu este de acord cu plafonarea directă, soluția fiind plata redistributivă. Potrivit responsabilului MADR, România va aplica plata redistributivă pentru a-i ajuta pe fermierii mici și mijlocii fără a-i dezavantaja pe marii fermieri care au investit și au de plătit rate la credite și leasing-uri. 

Care sunt organizațiile care au semnat documentul

Cele 11 organizații europene ale fermierilor care semnează documentul sunt implicate activ în comunicarea cu europarlamentarii din țările lor, pentru a susține această poziție comună care este în interesul fermierilor. Semnatarii documentului sunt: 

  • Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă
  • Camera Agrară a Republicii Cehe
  • Asociația Agricolă a Republicii Cehe
  • Camera Agricolă și Alimentară Slovacă
  • Inițiativa de Afaceri Agricole și Alimentare
  • Confagricoltura, Italia
  • Consiliul Agricol Danez
  • Asociația Națională a Producătorilor de Cereale, Bulgaria
  • Camera de Agricultură și Comerț, Estonia
  • „Parlamentul Fermierilor” Letoni
  • Asociația Lituaniană a Companiilor Agricole

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă este o asociație non-profit și neguvernamentală a fermierilor din România. Membrii asociației sunt fermieri performanți care au modele de afaceri bazate pe inovație, tehnologie și bunele practici în agricultură, pentru creșterea competitivității și a valorii adăugate create în acest domeniu. Obiectivul principal al Clubului este să asigure implicarea activă a membrilor săi în procesul de consultare și elaborare a reglementărilor europene și naționale în domeniul agricol, cu scopul de a crește performanța fermierilor din România.

Abonează-te la acest feed RSS