Kuhn GMx aprilie2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 15 May 2021
Lumea Satului

Lumea Satului

Banii viitorului

Dintotdeauna a existat o monedă de schimb, iar când aceasta lipsea fizic schimbul se făcea direct în produse, cunoscut sub denumirea de troc sau, mai nou, barter. Țăranii, precum negustorii, știau mereu valoarea a ceea ce aveau de vânzare, astfel că schimbul era echitabil sau devenea astfel după o prealabilă negociere.

Istoria a oferit prilejul unor schimbări ce s-au dorit a fi tot mai facile pentru schimburile comerciale. Astfel, au apărut monezi sub mai multe denumiri, de diferite mărimi, valori și consistențe, apoi bacnote, de asemenea de diferite valori, în funcție de potențialul economic dintr-o anumită perioadă, de evoluția sau involuția acestuia.

Leul ca monedă a apărut abia în 1867, după care a avut o evoluție interesantă, aceasta fiind influențată și de evenimentele sociale, politice și economice ce au urmat.

Ei bine, cum toate lucrurile au suferit schimbări majore, mai cu seamă în ultimii 30 de ani, nu se putea ca banii de azi, leul în speță, să rămână neafectați. Grație politicilor de tot felul, guvernate de nici nu mai știi cine, leul românesc a ajuns mai întâi chel, apoi schilod, urmează să i se ia pielea și treaba-i gata.

Glumim noi dar, cum ar spune Nea Mitică din Valea Mare, purceaua-i moartă-n coteț. Plastică expresive, dar ea reflectă cum nu se poate mai bine realitatea zilelor noastre percepută astfel până și de către cei mai neinițiați în ale economiei. Evident, referirea este la devalorizarea leului, devalizarea economiei și, ca o consecință, la criza economică pe care guvernanții încearcă s-o mascheze inclusiv prin împrumuturi uriașe prin care se străduiesc să dea impresia unei... creșteri economice. Și mai trist este că se acceptă împrumuturi la un nivel al dobânzilor uriaș – până la 2,75%, față de 0,2-0,5% negociate de alte state – ce vor fi greu de suportat pe termen lung de o economie în colaps.

Pe de altă parte, se vorbește tot mai des în ultima vreme despre bani, despre leul românesc, valoarea și viitorul lui incert și poate invizibil peste nu prea mult timp. Ofertele băncilor tot mai încurajatoare în a folosi bani virtuali vor duce cu siguranță monezile actuale către muzee. Să ne gândim totuși la partea practică a lucrurilor, la stilul de viață al celor mai mulți, la obiceiuri și tradiții.

Dintotdeauna banii au avut corespondență materială, echivalând valoarea mărfurilor, a diverselor produse și servicii. Cei mai mulți se întreabă, de vor lipsi fizic banii din buzunar, cum o să mai poată plăti marfa unui mic producător în piață ori micile servicii oferite ocazional de către unii întreprinzători? Este apreciată totuși intenția generală de a se supune fiscalizării veniturile, indiferent de proveniență, volum ori deținător, dar oricum ar fi, banii trebuie să existe și fizic alături de cei virtuali, criptomonede și altele câte-or mai fi. Ei nu aduc fericirea, dar fără ei ești tot mai nefericit.

Ion Banu

Combinele New Holland CX5 și CX6, cea mai bună performanță cu sistemul unic de batere

Noi standarde de recoltare

Combinele New Holland CX5 și CX6 stabilesc noi standarde de eficiență și productivitate, oferă o calitate superioară a boabelor recoltate și flexibilitate la trecerea de la o cultură la alta.

Generația CX5 și CX6 dintr-o privire:

Fermierii care vor să vadă dintr-o privire principalele caracteristici ale combinelor CX5 și CX6 au la dispoziție în acest tabel detaliile tehnice - cheie prin care aceste combine se diferențiază net față de alte modele din aceeași clasă existente pe piață.

ECHIPĂRI

CX5.80

CX5.90

CX6.80

CX6.90

Heder (lățime în metri)

4,9-6,7

4,9-6,7

5,18-7,6

6,1-9,15

Căișori (număr)

5

5

6

6

Motor

FPT Industrial NEF, de 6,7 l, HI-eSCR 2 ECOBlue

FPT Industrial NEF, de 6,7 l, HI-eSCR 2 ECOBlue

FPT Industrial NEF, de 6,7 l, HI-eSCR 2 ECOBlue

FPT Industrial Cursor 9, 8,7 l, HI-eSCR 2 ECOBlue

Putere nominală (CP/kW)

238/175

279/205

279/205

306/225

Putere maximă (CP/kW)

258/190

313/230

279/205

340/250

Buncăr (litri)

8.300

8.300

9.300

9.300

Viteză de descărcare buncăr (litri/sec)

90

100

100

100

Atuuri pentru performanță, eficiență și productivitate

Fermierii pot alege una sau multe combine din gama CX: CX5.80, CX5.90, CX6.80 sau CX6.90, cu 5 sau 6 căișori.

Radu Grigorașcu, specialist de produs al AgroConcept a sintetizat principalele atuuri ale acestora:

  • Flux liniar de material de la intrare până la iesire, fără restricții, chiar și în condiții de recoltă mai umedă
  • Sistem de batere format din 4 zone de batere, ceea ce facilitează obținerea de boabe curate și paie de calitate cu sisteme de reglaj suplimentare : Opti-Thresh si Multi - Thresh
  • Grătar secțional la zona de batere, pentru trecerea rapidă de la o cultură la alta
  • Sistem de curățare în triplă cascadă
  • Cabină insonorizată și cu acces foarte facil la comenzi
  • Cel mai mic consum de carburant la combinele din clasa sa existente pe piață

Puteri de 340 CP cu motoarele Cursor 9 și Nef 

Pentru a vedea ce pune în mișcare toate aceste funcții speciale și performanțe la cele mai noi standarde din clasa acestor combine, e bine să aruncăm o privire asupra caracteristicilor motoarelor care le echipează. În funcție de model, combinele CX sunt dotate cu motoare Cursor 9 și Nef realizate de FPT Industrial. Tehnologia ECOBlue HI-eSCR II care le echipează permite respectarea normelor de poluare Stage 5 și, fiind un sistem post-tratare separat de motor, facilitează aspirarea doar a aerului curat, fapt ce îmbunătățește performanțele combinelor și reduce consumul de carburant.

Aceste motoare pot dezvolta, la 2.100 rpm și cu sistem ECE R 120, puteri nominale de 238 CP, 272 CP sau 306 CP. În cazul în care terenul, tipul culturii și calitatea ei necesită puteri suplimentare, motoarele pot majora necesarul la 258 CP, 300 CP sau 340 CP.

Hedere de mare capacitate pentru orice tip de teren

Combinele CX pot fi echipate cu unul dintre următoarele trei tipuri de hedere pentru păioase:

  • High-Capacity, cu lățimi de tăiere de la 5,18 m la 7,32 m,
  • Heavy Duty Varifeed, cu lățimi de tăiere de la 5,49 m la 7,62 m,
  • High-Capacity Hillside (pentru terenuri în pantă), cu lățimi de la 4,57 m la 6,10 m (pentru modelul CX5.90).

Oricare dintre aceste hedere asigură protejarea spicelor și o alimentare în flux continuu a elevatorului central care, la rândul său, asigură alimentarea tobelor de batere fără gâtuiri și fără blocaje majore chiar și în condiții de recoltă mai umedă. Totuși, dacă materialul recoltat începe să se aglomerezze pe elevator din cauza umidității, la combinele CX5 și CX6 nu trebuie oprit sistemul de batere, ci doar alimentarea cu material. Există un reversor hidraulic cu dublu sens care deblochează elevatorul, apoi se reia alimentarea cu material.

Sitele inteligente extrag toate boabele

Dar aceste sisteme performante au nevoie la rândul lor de o capacitate de treier pe măsură, iar specialiștii New Holland au echipat combinele CX cu sistem de site fix sau cu autonivelare Smart Sieve, respectiv Autofloat II. O altă echipare care intră în acțiune în această fază este sistemul Opti-Tresh, care facilitează adaptarea la diferitele cerințe de treier, prin repoziționarea părții posterioare a contrabătătorului. Un alt sistem care permite adaptarea combinei la diferite tipuri de cereale sau la gradul de umiditate al acestora este Multi-Thresh.  

Până acum am parcurs o serie de etape de prelucrare a materialului recoltat și iată-ne ajunși la sistemul inovator de curățare în cascadă triplă Triple-Clean, care oferă o sporire cu 15% a performanțelor întregului sistem de curățare. În această fază intră în acțiune funcția specială (optional) din dotarea combinelor CX.

Este vorba de Opti-Speed, sistemul de reglare a turației scuturătorilor în funcție de gradul de înclinare al pantei, la care se adaugă și acțiunea sistemului Opti-Fan, iar ambele permit extragerea eficientă din materialul recoltat a tuturor boabelor, ce sunt trimise apoi curate în buncăr.

La prima vedere, par cam multe sisteme în mișcare, iar un operator care încă nu a văzut combinele gamei CX ar putea crede că va pierde ore în șir ca să greseze toate angrenajele. Dar inginerii New Holland s-au gândit și la acest aspect: punctele de lubrifiere sunt mai puține cu 37% față de cele ale unor combine similare și sunt montați rulmenți cu lubrifiere pentru întreaga durată de utilizare, care reduc cu 30% timpul alocat gresării.

Cabina Deluxe – centrul de comandă al combinelor CX

Operatorul care urcă pentru prima dată în cabina Harvest Suite Deluxe ce echipează modelele gamei CX se va simți cu adevărat ca într-un centru de comandă. În primul rând, el va constata un nivel foarte redus de zgomot, iar în timp ce se va așeza în scaunul deosebit de confortabil, va avea o vedere clară și de ansamblu asupra hederului și câmpului, datorită unei suprafețe vitrate mari și a cadrului lat al cabinei. Ca să dea „viață” acestui centru de comandă, operatorul are la îndemână toate comenzile la vârfurile degetelor, datorită echipării cu noua consolă laterală dotată cu maneta multifuncțională CommandGrip.

Și pentru că suntem în era digitală, operatorul are la îndemână și monitorul cu ecran tactil IntelliView IV, cu diametru de 26,4cm. Prin atingerea unor simboluri simple și prin setări intuitive, de pe acest monitor se pot selecta o serie de comenzi, inclusiv lubrifierea unor angrenaje sau acționarea reductorului hidraulic pentru eliberarea elevatorului central de eventuale blocaje, scutindu-l astfel pe operator să coboare din cabină.

Un lot de 265.000 de ouă contaminate cu Salmonella oprite de la comercializare de inspectorii ANSVSA

Ca urmare a controalelor inspectorilor Autorității Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) realizate în cadrul programului de control al salmonelozelor zoonotice (transmisibile de la animale la om), a fost oprit de la comercializare un lot de 265.000 de ouă, contaminate cu Salmonella enteridis.

Ouăle contaminate au fost depistate într-un centru de ambalare ouă din București, unde au fost puse sub sechestru oficial și dirijate pentru distrugere, la o unitate autorizată de neutralizare.

 Niciun ou din acest lot nu a ajuns la comercializare.

*Salmonellele sunt bacterii prezente în tubul digestiv al multor animale si pot contamina o varietate de alimente, cum ar fi carne, ouă, lapte, fructe de mare, legume, fructe.

În acest moment în lume sunt cunoscute peste 2.500 de tulpini (serotipuri) de Salmonella, dintre acestea foarte puţine provocând îmbolnăviri la oameni şi animale.

Consumul de produse contaminate cu Salmonella produce la oameni toxiinfecții alimentare care se manifestă prin febră, vărsături, dureri abdominale însoţite de diaree.

Severitatea salmonelozelor umane este dependentă de o serie de factori, cum ar fi: vârsta, starea generală de sănătate şi cantitatea de germeni ingerată; forme mai grave apar la indivizii foarte tineri sau bătrâni şi la cei cu sistemul imunitar deficitar.

ANSVSA desfășoară verificări în permanență pentru a asigura consumatorilor un comerț civilizat, cu produse sigure, controlate sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor.

Sursa: ANSVSA

Jean Ionescu, Corteva Agriscience: „Pentru agricultura României, pandemia a fost, de fapt, seceta“

La nivel mondial, compania Corteva Agriscience este cel mai important jucător din piața agricolă. În fiecare an lansează noi produse atât pentru cultura mare, cât și în ceea ce privește culturile speciale, produse al căror rol este de a crește productivitatea fermierilor care le utilizează. Pentru a afla care sunt noutățile pentru agricultura din țara noastră am stat de vorbă cu directorul general al Corteva Agriscience România & Republica Moldova, domnul Jean Ionescu.

Reporter: Suntem în plină campanie de semănat, iar fermierii au încredere în produsele furnizate de compania Corteva Agriscience. Cum a fost această primăvară pentru compania pe care o reprezentați?

Jean Ionescu: A fost o campanie foarte scurtă, cu o mare cerere pentru genetica Corteva și, din păcate, nu am avut cum să facem față cererii din piață în ceea ce privește semințele de porumb. Știm cu toții că anul 2020 a fost foarte dur din punct de vedere climatic, iar producerea de sămânță hibridă de porumb a fost la un nivel foarte scăzut. Zonele în care producem sămânță au suferit din cauza secetei, în multe cazuri producția a fost înjumătățită, acesta este motivul pentru care nu am putut onora toate comenzile pentru porumb.

Rep.: În condițiile date, suprafața semănată în această primăvară cu hibrizi de porumb Pioneer a fost mai mică față de 2020?

J.I.: Din păcate, față de anul trecut, avem un minus de cca 30-35.000 ha, iar acest lucru a fost posibil din cauza disponibilității noastre. În schimb, la floarea-soarelui, suprafața ocupată de hibrizii Pioneer a crescut și aș menționa aici hibrizii noi, cum ar fi P64LE137, care va înlocui în următorii doi ani hibridul P64le25, precum și hibridul P64LE136.

Rep.: Ați venit în piață și cu hibrizi noi?

J.I.: În fiecare an venim cu noutăți. Dacă ar fi să enumăr unul dintre cei mai importanți hibrizi de porumb, m-aș referi la P9889, un hibrid de ultimă generație, FAO 350, despre care noi credem că va fi produsul lider în România în următorii 3-4 ani. Credem că în următorii doi ani va ajunge să fie semănat pe 150.000 ha deoarece în grupa lui de maturitate nu are competitor.

Rep.: Alături de portofoliul impresionant de hibrizi de porumb și floarea-soarelui, aveți numeroase produse pentru protecția culturilor, inclusiv cele de cereale, de cartof sau culturile pomicole. Care sunt principalele produse pe care ar trebui să mizeze fermierii în funcție de cultura pe care o au?

J.I.: Suntem compania lider de piață în ceea ce privește portofoliul de erbicide pentru cultura de cereale, ocupăm un loc important și la rapiță și jucăm un rol semnificativ în partea de culturi speciale. De exemplu, în ceea ce privește plantațiile de viță-de-vie, încercăm să  oferim soluții pentru combaterea manei și a făinării. Gama Zorvec este cea mai avansată soluție tehnologică pentru combaterea manei la viță-de-vie și cartofi. Mai mult, pentru culturi speciale, avem o nouă echipă formată din patru specialiști care ne ajută să facem tot mai cunoscute soluțiile tehnologice de care dispunem.

Rep.: Nu neglijați nici culturile pomicole….

J.I.: Într-adevăr, am lansat chiar un produs excelent, mă refer la Delegate, pe bază de spinetoram, o moleculă nouă de care toată agricultura din lume va auzi. Este un produs foarte eficient în combaterea dăunătorilor, are un ecoprofil fantastic și oferă siguranță pomicultorilor.

Rep.: Va fi Corteva o companie etalon și în partea aceasta de culturi speciale?

J.I.: Ne dorim acest lucru; în momentul de față avem foarte multe produse pentru protecția plantelor, în diverse segmente unde soluțiile pe care le oferim sunt lider de piață, dar nu ne putem numi companie lider, suntem o companie care vine din spate cu foarte multe soluții pe care le vor alege fermierii în viitorul apropiat.

Rep.: Mizați pe acest lucru pentru că știu că în cadrul companiei se investește enorm în cercetare. Este cercetarea principalul obiectiv al Corteva Agriscience?

J.I.: Cercetarea este motorul companiei, iar din cei aproximativ 23.000 de angajați la nivel mondial, cca 13.000 dintre ei sunt cercetători. Investim zilnic cca 5 milioane de dolari pentru a reuși să aducem la poarta fermierilor cea mai avansată tehnologie atât în partea de produse pentru protecția plantelor, cât și de genetică. În România lansăm în fiecare an minimum 10 noi produse, dar căutăm să avem soluții și în partea digitală a agriculturii, unde Corteva va fi un jucător de clasă la nivel mondial pentru că în următorii doi ani vom lansa o platformă digitală care va aduce plus valoare fermierilor.

Rep.: Suntem în continuare în plină pandemie, de aceea voiam să vă întreb cum ați depășit provocările impuse de acest context și ce măsuri ați luat pentru a fi totuși aproape de fermieri.

J.I.: 2020 ne-a prins nepregătiți pe toți cei din industrie, dar a trebuit să ne reorientăm pentru a face față provocărilor, dar cumva lucrurile au decurs bine. Însă, îndrăznesc să spun că în agricultura României pandemia a fost de fapt seceta care a distrus culturi pe suprafețe însemnate. Au fost multe ferme la marginea prăpastiei, dacă pot spune așa. Este clar că în acest an suntem mai pregătiți pentru a face față afacerilor în pandemie și vom organiza mult mai multe evenimente pe care le vom transmite pe platformele online de care dispunem.

Rep.: Ați întâlnit cazuri în care fermierii au fost în incapacitate de plată din cauza slabelor producții pe care le-au obținut în 2020?

J.I.: Sigur că da, este un adevăr crud, însă au fost mulți fermieri care, din păcate, nu au putut să achite din rezervele firmelor pe care le administrează și au fost obligați să acceseze linii de creditare. Un fermier nu trebuie doar să fie un bun agronom, ci și un bun manager pentru a avea o bună strategie a afacerii pe care o conduce. Sunt foarte multe minusuri în acest domeniu, poate cel mai important dintre acestea este lipsa irigațiilor, de aceea nici nu avem o constanță productivă precum au alte țări.

Rep.: În ceea ce privește rapița, bănuiesc că deja pregătiți campania de semănat din această toamnă. Veți avea noutăți?

J.I.: După campania de semănat din primăvară, fermierii încep să se gândească la culturile pe care le vor înființa. Noi vom lansa două produse extrem de puternice, mai întâi aș menționa hibridul PT298, care va oferi producții foarte bune. De ce? Pentru că este cel mai productiv din piață din acest moment, are o rezistență foarte bună la scuturare, iar în testele interne a câștigat competiția în toate locațiile unde a fost semănat. De asemenea, vom lansa conceptul de rapiță Sclerotinia Protector și aici mă refer la hibridul PT303, care prezintă o rezistență la sclerotinia de minimum 80%. Pentru agricultorii care seamănă rapiță, în afară de secetă, sclerotinia este cea mai mare problemă deoarece poate provoca pierderi și de 40-50% din producția pe care ar putea-o obține. Vom avea și soluții în ceea ce privește protecția acestei culturi, astfel încât fermierii să dispună și de hibrizi performanți și de produse foarte bune pentru protecția rapiței.

Larissa DINU

Domeniile Ostrov recomandă vinurile potrivite pentru masa de Paște

Masa de Paște este mai mult decât un prilej de bucurie, este o filă de poveste scrisă alături de familie și persoanele dragi. Este unul dintre acele momente ale vieții de care îți vei aminti cu drag, de aceea totul trebuie să fie perfect. Conform tradiției, în această sfântă zi, nu trebuie să lipsească de pe masă preparatele din carne de miel, ouăle roșii, cozonacul sau pasca, ori alte bucate tradiționale care pot diferi în funcție de specificul fiecărei zonă geografice, dar nu trebuie să lipsească nici vinul. Știm că vinul înnobilează mâncarea, însă mai presus de atât, vinul este considerat o băutură sacră, un simbol al legăturii dintre om și Dumnezeu.

“Pentru fiecare dintre noi, masa pascală are o semnificație aparte. Tocmai de aceea noi credem că trebuie stropită cu vinurile potrivite. Bucătăria românească este excepțională, iar vinurile Domeniile Ostrov, produse din strugurii obținuți pe tărâmurile mirifice ale teraselor Dunării, nu sunt mai prejos. Ba chiar aș îndrăzni să spun că vinurile noastre pot transforma orice masă obișnuită, într-o masă de sărbătoare. Iubitorii de vin trebuie să știe că încercăm să oferim produse pe toate gusturile și că pot fi achiziționate din marile magazine sau online, așa că de aceste sfinte sărbători, îi îndemnăm să surprindă frumusețea Dobrogei într-un pahar de vin Domeniile Ostrov. Paște Fericit vă dorim vouă, iubitorilor de România și de frumos! Hristos a Înviat!” – Oana Belu, administrator Domeniile Ostrov.

Așadar, ouăle roșii, preparatele din carne de miel și vinul definesc masa pascală. Însă de ce elemente trebuie să ținem cont atunci când alegem vinul și de câte tipuri de vin avem nevoie pentru această masă de sărbătoare? Ei bine, conform etnologilor, pe masa de Paște se așază douăsprezece feluri de mâncare, iar cei mai buni somelieri adaugă faptul că o masă de asemenea amploare are nevoie de vinuri roșii, albe și rosé. 

Deși este răspândită ideea conform căreia vinul roșu este cel mai potrivit pentru această zi, ei bine, trebuie să știm că la începutul mesei, care începe de obicei cu ciocnitul ouălor și se consuma mai întâi pasca, diverse brânzeturi, legume și preparate din carne nu foarte grele, ori drob de miel, este bine să începem cu un vin tânăr, alb sau rosé.

În ceea ce privește vinurile albe, nu ar trebui să lipsească cele seci, iar din gama, Naiada, reprezentanții Domeniile Ostrov recomandă vinurile Sauvignon Blanc sau Crâmpoșie.

Primul dintre ele, Naiada Sauvignon Blanc, este un vin sec, aromat, care prezintă arome de citrice și note de flori de câmp, salcâm și miere. Are o culoare galben verzui, iar gustul său bine definit îl poziționează cu brio în prima parte a mesei pascale.

La fel de potrivit este și un pahar de Crâmpoșie, un vin obținut dintr-un soi vechi de struguri, atractiv și bine structurat. Vinul este rustic, bogat olfactiv și prezintă arome de fructe și legume verzi. Dacă nu vreți un vin alb pentru începutul mesei, atunci puteți opta pentru unul rosé, pe care, de altfel, îl puteți consuma pe tot parcursul mesei. Naiada Cuvée Rosé, este alegerea optimă în acest caz. Este un cupaj fresh, creat din soiurile Fetească Neagră și Pinot Noir, obținut prin metoda Saignée. Are o culoare plăcută, somon pal, este un vin tânăr, proaspăt, cu arome de cireșe coapte, căpșune și petale de trandafir.

Toate cele trei vinuri din startul mesei vor deschide apetitul și vor conduce plăcut la următoarea etapă, cea a vinurilor roșii.

Preparatele din carne de miel, friptura la cuptor cu sau fără sos, ori stufatul de miel, necesită un vin roșu complex, echilibrat cum ar fi vinul Naiada Fetească Neagră, ori Naiada Merlot. De ce aceste vinuri? Pentru că vor întregi festinul de sărbătoare. Feteasca Neagră din gama Naiada este acel vin elegant, roșu purpuriu, ce poate fi asociat preparatelor din carne de miel pentru că are tanini puternici, o tentă lemnoasă și catifelată, este bine structurat și are un postgust prietenos.

Vinul Naiada Merlot surprinde mai întâi prin culoarea sa deosebită, roșie purpurie, strălucitoare. Este suplu și atractiv, bogat în arome de fructe de pădure bine coapte. Are un buchet bine definit și complex, note echilibrate de cafea și piper, iar datorită taninilor bine structurați, oferă un postgust persistent.

Periplul culinar pascal nu poate fi complet fără deserturile tradiționale, cozonacul și, din nou, ca la începutul mesei, pasca. Și în această etapă a mesei este important vinul. Putem continua cu un vin roșu, mai lejer decât cele consumate la felul principal, ori ne putem întoarce la un pahar de rosé. Dacă rămânem în linia vinurilor roșii, atunci ar trebui să alegem un Pinot Noir. Vinul Pinot Noir din gama Naiada este sec, prietenos și fermecător, asemenea celei mai bune felii de cozonac pe care ai mâncat-o vreodată. Surprinde mai întâi prin culoarea sa roșie cărămizie, apoi prin miros, pentru că este delicat și te trimite cu gândul la flori și fructe de pădure uscate. Are un buchet complex, este echilibrat și are taninii fini, astfel că oferă un postgust prietenos.

Despre Domeniile Ostrov

Compania Ostrovit deține Domeniile Ostrov, una dintre cele mai renumite podgorii din piața românească. Podgoria este situată pe malul Dunării, în sud-vestul județului Constanța, în imediata apropiere a graniței cu Bulgaria. Plantațiile viticole beneficiază de condiții excelente, sunt întreținute cu minuțiozitate, strugurii sunt culeși la momentul potrivit, iar procesul tehnologic de obținere a vinurilor se desfășoară sub atenta supraveghere a specialiștilor. Fiecare vin obținut are povestea lui și uimește prin calitate, gust, miros și culoare. Aceste calități nu trec neobservate și adesea vinurile de Ostrov obțin medalii la cele mai importate concursuri din țară și străinătate.

Agribusiness 4.0, ediția a II-a – primul târg virtual de Agricultură din România

Experți în domeniul tehnologiilor pentru agricultură și oficiali români cu responsabilități în dezvoltarea politicilor și strategiilor în domeniu, se reunesc pentru două zile de dezbateri, în data de 20 și 21 mai.

Ediția maraton este dedicată soluțiilor digitale și de precizie pentru piața de agri-business din România și, în același timp, ajută la dezvoltarea de parteneriate cu toți marii jucători implicați în domeniul agricol: sectorul de afaceri, instituții publice etc.

Sesiunile care acoperă subiecte de actualitate din industria agricolă, au incluse demonstrații succesive ale celor mai performanți fermieri, dar și testări de produse: sisteme de irigații, softuri pentru managementului de fermă, senzori și sisteme de colectare de date, precum și utilaje și echipamente dedicate.

Fermele Grup Șerban, Frizon Grup și Agricost Adahra sunt prezente cu filmări din teren realizate la culturile de primăvară 2021.

Cum funcționează zona de Expo Hall și ce beneficii aduce Agribusiness 4.0?

Târgul este organizat pe platforma digitală VirtualAgro, dezvoltată de agenția Godmother, și permite fermelor și companiilor să aibă standuri virtuale în care să își prezinte portofoliul de produse, să propună campanii de discount și să intre în contact direct prin chat și webcam cu reprezentanții firmelor interesate,

Interacțiunile live pun în timp real la dispoziția utilizatorilor, funcționalități și activități organizate în cadrul unui eveniment agricol.

Pentru vizitatori, înscrierea este gratuită și asigură participarea automată la cele două tombole cu premii susținute de organizator, iar pentru expozanți costul este mic în comparație cu varianta clasică a unui târg de agricultură.

Partenerii care s-au alăturat demersului nostru: Corteva Agriscience, EIT Food, FMC Operational Romania, Limagrain, Michelin, Syswin Solutions și partenerii instituționali APIA, AFIR, USAMV Bucuresti, USAMV Timișoara, INCD - IBA și INMA.

Pachetele de participare sunt disponibile la adresa; Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

UNCSV: CREȘTE NUMĂRUL COOPERATIVELOR

Vineri, 23.04.2021 a avut loc ședința Adunării Generale a Uniunii Naționale de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V., unde au fost primite 7 noi cooperative agricole în echipă, ajungând la 32.

Cooperativele agricole reunite în U.N.C.S.V. însumează peste 386 de persoane juridice și 118 fizice. Membri afiliați în cooperativele agricole din uniune, exploatează suprafețe între 1.5 ha și 1900 ha.

Cooperativele agricole autentice nu sunt o alternativă, ci singura cale optimă de reducere semnificativă a riscurilor principale la care sunt expuși agricultorii individuali, indiferent de mărimea lor. Rolul cooperativelor este să ajute la optimizarea costurilor membrilor și să aducă valoare adăugată produselor prin investiții în comun. Cooperativele agricole performante trebuie să răspundă nevoilor majorității membrilor, scopului pentru care au fost create și să combine negocierea cu mutualizarea, standardizarea și optimizarea.

Cooperativele participante au făcut schimb de experiență, dezbătut problemele cu care se confruntă atât în desfășurarea și eficientizarea activității cooperativelor cât și a exploatațiilor unde își desfășoară activitatea, a proiectelor legislative care îi impactează, trasat direcția pe care o va urma uniunea și reactualizat obiectivele U.N.C.S.V..

Un element important în cadrul discuțiilor, a fost legat de îmbunătățirile care trebuiesc aduse pentru a avea soluții integrate, privind managementul riscului comercial și agroclimatic.

Misiunea de bază a U.N.C.S.V. este încurajarea fenomenului dezvoltării și eficientizării activității fermierilor prin cooperative agricole consolidate, sustenabile și durabile, care să aibe capacitatea de a întări puterea de negociere a fermierilor în lanțul agroalimentar.

Sursa: uncsv.ro

Deniile, slujbe specifice Postului Mare

Suntem în Postul Mare al Paștelui, specific acestei perioade sunt slujbele numite și Denii. Cuvântul Denie provine din cuvântul slavon ”vdenia” care înseamnă slujba Utreniei săvârșită seara, dar nu ca în cazul Privegherii din ajunul duminicilor, a sărbătorilor împărătești și a sfinților cu priveghere. Denia, ca slujbă de dimineață săvârșită seara, se ține pentru transformarea întunericului serii în lumină liturgică, ca simbol al trecerii sufletului, prin rugăciune, pocăință și postire, de la întunericul păcatului la lumina viețuirii sfinte potrivit Evangheliei lui Hristos. 

Săptămâna Mare, ultima săptămână a Sfântului şi Marelui Post, numită şi Săptămâna Patimilor, este ultima perioadă în care credincioşii se pregătesc pentru Învierea Mântuitorului Iisus Hristos. Pentru a primi şi a simţi cum se cuvine această mare bucurie și binecuvântare, trebuie să ne pregătim sufleteşte şi trupeşte. Trebuie să ținem post și, dacă putem, să participăm la slujbele speciale, rânduite de Biserica noastră în această perioadă.

În săptămâna Sfintelor Patimi, slujbele Triodului se caracterizează prin cântări ce scot în evidență pocăinţa şi durerea sufletească.

Săptămâna Sfintelor Patimi începe în Duminica Floriilor, seara, la Vecernie, iar Constituţiile Apostolice, precum şi Sfinţii Părinţi poruncesc să postim în acea perioadă gustând numai pâine, sare, legume şi apă. Se dezleagă la untdelemn şi vin numai în Marea Joi. În Vinerea şi Sâmbăta Mare, dacă sănătatea îngăduie, nu se va gusta nimic seara.

În Duminica Floriilor, seara, în toate bisericile se săvârşeşte Denia, ca Utrenia de luni dimineaţa.

În timpul Deniei de miercuri seara din Săptămâna a cincea din Postul Mare se citește Viața Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca și Canonul Mare al Sfântului Andrei Criteanul, „pentru că Sfântul Post de patruzeci de zile se apropie de sfârșit și pentru ca nu cumva oamenii, lenevindu-se, să se îngrijească mai puțin de nevoințele cele duhovnicești„, cum se spune în Sinaxarul Deniei (Sinaxar în Joia din Săptămâna a cincea a Postului Mare, Triod., p. 422; Cf. și cartea Deniile, Ed. Trinitas, Iași; 1999, p. 92.).

Deniile din săptămâna a cincea din Postul Mare

În timpul Deniei de vineri seara, din Săptămâna a cincea a Postului Mare, se citește și se prăznuiește Imnul Acatist al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și pururea Fecioarei Maria, ocrotitoare și ajutătoare în nevoințele duhovnicești ale Postului Mare. Slujba Deniilor din Săptămâna Sfintelor Patimi ne cheamă la rugăciune și priveghere, la meditație asupra întunericului păcatului prezent în răutatea patimilor omenești, susținute adesea de puterile demonice. Acestea cauzează umilire, suferință și moarte Mântuitorului Iisus Hristos, ce le îndură pe toate cu smerenie și îndelungă răbdare. Deniile din săptămâna a cincea din Postul Mare, când este pomenită Sfânta Maria Egipteanca, sunt în mod deosebit denii de pocăință, de conștientizare a morții spirituale a sufletului robit de păcat și patimi.

Slujbele din Săptămâna Patimilor

Deniile din Săptămâna Sfintelor Patimi sau Pătimiri ale Domnului nostru Iisus Hristos au în centrul lor taina suferințelor sufletești și trupești ale Mântuitorului ca urmare a păcatelor oamenilor, arătate în invidie și ură, lăcomie și trădare, frică, lipsă de fidelitate etc. Pe de altă parte slujbele deniilor arată și puterea pocăinței.

Cântarea: „Iată, Mirele vine la miezul nopții și fericită este sluga pe care o va afla priveghind„, precum și cântarea: „Cămara Ta, Mântuitorul meu, o văd împodobită și îmbrăcăminte nu am ca să intru într-însa”, exprimă cel mai intens tensiunea dintre pocăință și iertare, dintre priveghere și așteptarea bucuriei învierii și a întâlnirii cu Hristos.

La sate, lumânarea de ceară curată aprinsă de credincioși în biserică, la deniile din Săptămâna Patimilor, era la sfârșit purtată în mână până acasă, ca arvună a luminii Învierii, ca semn că rostul și folosul slujbei deniilor este acela de a aduna în timpul Postului lumină în suflet spre a ne bucura de lumina cea mare și deplină a Sfintelor Paști.

Începând cu Denia de duminică seara, după cei șase Psalmi ai Utreniei, se cântă până în Sfânta și Marea Joi troparul: ”Iată Mirele vine în miezul nopții și fericită este sluga pe care o va afla priveghind; iar nevrednică este iarăși cea pe care o va afla lenevindu-se. Vezi, dar, suflete al meu, cu somnul să nu te îngreunezi, ca să nu te dai morții și afară de împărăție să te încui; ci te deșteaptă grăind: Sfânt, Sfânt, Sfânt ești, Dumnezeule; pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi”.

O altă cântare deosebit de frumoasă care ne cheamă la priveghere în primele trei zile ale Săptămânii Sfintelor Patimi, până în Joia cea Mare, este Luminânda sau Svetilna Deniilor: ”Cămara Ta, Mântuitorule, o văd împodobită și îmbrăcăminte nu am, ca să intru într-însa. Luminează-mi haina sufletului meu, Dătătorule de lumină, și mă mântuiește.„

Denia de Joi seara este cunoscută și Denia celor 12 Evanghelii care vorbesc tocmai despre prinderea, procesul Mântuitorului și despre Răstignirea Mântuitorului. Îndelunga răbdare a Domnului nostru Iisus Hristos este preamărită după fiecare dintre cele 12 Evanghelii citite la Denia din Joia Mare (Utrenia zilei de vineri). Pericopele evanghelice ale acestei slujbe alcătuiesc un tablou complet al suferințelor Mântuitorului, culminând cu răstignirea și moartea Sa pe Cruce.

Denia Prohodului Domnului din Sfânta și Marea Vineri cuprinde o serie de cântări sau imne, împărțite în trei stări, inegale ca număr de strofe. Preoții și credincioșii, stând în jurul Sfântului Epitaf, cântă pătimirile, răstignirea, moartea și îngroparea Domnului.

În Denia Prohodului Domnului, fiecare cântare este precedată de un verset din Psalmul 118, pentru că în acest Psalm se arată dragostea celui Credincios pentru Legea Domnului. Prin moartea Sa, Iisus Cel Răstignit Și-a dovedit dragostea Sa față de Legea Domnului împlinind voia lui Dumnezeu- Tatăl, prin ascultare desăvârșită față de El și prin înfrânare de la rău.

Deniile din Săptămâna Sfintelor Patimi sunt un urcuș abrupt și intens spre Înviere; ele sunt ca o culme pentru cei care au postit și s-au pocăit de păcatele lor, sau ca un tren de ultimă oră, ca o chemare stăruitoare pentru cei întârziați în hotărârea lor de a se întoarce spre Hristos înainte de marea sărbătoare a Învierii.

Anca Lăpușneanu

Clubul Fermierilor Români susține alocarea financiară privind realizarea de îmbunătățiri funciare din cadrul PNRR

Clubul Fermierilor Români își exprimă sprijinul privind repartizarea alocării financiare prognozate în propunerea transmisă de Ministerul Investițiilor și Proiectelor  Europene în luna aprilie către autoritățile de la Bruxelles pentru realizarea de îmbunătățiri funciare la nivel național, ca măsură obligatorie pentru redresarea economiei naționale post COVID-19.

 

Finanțarea prin PNRR a proiectului complex de modernizare și extindere a sistemului pentru o mai bună gestiune a apei la nivel național (inclusiv irigații, desecare) reprezintă o activitate care se încadrează deplin în condițiile stabilite de Comisia Europeană pentru asigurarea și creșterea rezilienței în agricultură, fapt confirmat prin analiza tuturor comunicărilor și clarificărilor făcute de reprezentanți din Direcțiile Generale ale Comisiei Europene și ai unor organizații europene reprezentând interesele fermierilor cu care cooperăm direct și conform cu scrisoarea comisarului pentru agricultură Janusz Wojciechowski privind rolul major al României în cadrul Uniunii Europene în cee ce privește aprovizionarea cu materie primă brută.

”În contextul discuțiilor recente privind neeligibilitatea finanțării irigațiilor prin PNRR, reprezentanții de la Bruxelles ai asociațiilor europene cu care suntem în contact au confirmat că solicitările Comisiei Europene sunt pentru transmiterea în procesul de negociere a unor prezentări tehnico-financiare clare privind proiectul de gestiune a apei, dar nu de respingere a unui astfel de proiect, cu impact atȃt de mare asupra rezilienței și relansării economice. Pe baza consultărilor cu fermierii și experții Clubului, am formulat sintetic argumente pentru a justifica necesitatea finanțării prin PNRR a programului privind sistemele de gestiune a apei de importanță strategică pentru agricultură și mediu, precum și elemente de susținere în ceea ce privește contribuția acestui program la creșterea rezilienței fermelor din România și relansarea economică a activității în sectorul agricol și nu numai”, declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

În urma scrisorii transmise la începutul lunii februarie de DG Agricultură din cadrul Comisiei Europene către doamna Céline Gauer (Coordonator Program de Redresare și Reziliență) și domnul Maarten Verwey (Director General al DG Afaceri Economice și Financiare), se evidențiază clar direcțiile care trebuie urmărite în propunerile privind reformele vizate în agricultură: reducerea costurilor de producție pentru fermieri, îmbunătățirea gestionării solului și a calității apei, reducerea utilizării îngrășămintelor, pesticidelor și emisiilor de Gaze cu efect de seră (GES), îmbunătățirea biodiversității și crearea unui mediu mai sănătos.

Îmbunătățirea calității solului, reducerea costurilor de producție pentru fermieri, diminuarea substanțelor chimice utilizate în agricultură și dezvoltarea biodiversității sunt acțiuni care se pot maximiza printr-o reformă care să vizeze gestionarea eficientă a apei prin sisteme de irigații performante, adaptate nevoilor secolului XXI și prin investiții ȋn amenajări hidroameliorative cu rol important în zona de desecare și drenaj.

”În acest sens, considerăm că schimbările climatice tot mai evidente din ultima decadă, lipsa infrastructurii la nivelul îmbunătățirilor funciare și mai ales, criza COVID-19 conduc treptat către o criză alimentară care poate fi combătută prin intermediul unor investiții adecvate în agricultura românească. Agricultorii se confruntă cu provocări specifice mai ales în ceea ce privește infrastructura și dezvoltarea economică a zonelor rurale”, subliniază Florian Ciolacu.

Spania a propus în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență o reformă la nivelul unor direcții strategice, precum: (I) agenda urbană și rurală, lupta împotriva depopulării rurale și dezvoltarea agricolă; (II) infrastructuri și ecosisteme rezistente; etc. Printre cele mai importante ponderi ale acestor investiții enumerăm infrastructura și ecosisteme rezistente – 12,2 % și agenda urbană și rurală, lupta împotriva depopulării rurale și dezvoltarea agricolă – 16%. Practic, Spania urmărește dezvoltarea economică a țării pornind de la progresul infrastructurii la nivelul spațiului rural pentru a putea oferi materii prime zonei antreprenoriale, cu scopul alinierii economiei la standardele dinaintea crizei COVID-19.

În ceea ce privește Grecia, această țară sudică a Europei vizează în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență 5 piloni importanți, după cum urmează: (I) digitalizare, (II) practici prietenoase cu mediul și zona agricolă și neagricolă, (III) extroversiune, (IV) fuziuni și achiziții pentru scalarea afacerilor, (V) inovație și cercetare. Practic, se urmărește dezvoltarea zonei agricole utilizând practici prietenoase cu mediul, care, prin intermediul digitalizării, să poată dezvolta și afaceri cu caracter neagricol la nivelul spațiului rural. Acest aspect va implica atât zona de cercetare și inovație, cât și scalarea mai multor afaceri din sectorul de procesare a materiei prime și a turismului.

În cazul Germaniei, una dintre țările cele mai dezvoltate la nivelul spațiului comunitar, situația schimbărilor climatice, a investiției în infrastructură și a tranziției verde au fost considerante de o importanță strategică la nivel național, aspect care se regăsește și în structurarea pilonilor Programului Național de Redresare și Reziliență, după cum urmează: (I) politica climatică și tranziția energetică, (II) digitalizarea economiei și a infrastructurii, (III) digitalizarea educației, (IV) consolidarea incluziunii sociale, (V) consolidarea unui sistem de sănătate rezistent la pandemii, (VI) administrația publică modernă și reducerea barierelor în calea investițiilor. Practic, direcția acestei țări vizează investiții în infrastructura mai multor domenii concomitent, astfel încât depășirea crizei COVID-19 să nu lase urmări economice la nivelul vreunui sector de activitate.

Franța, un alt stat important la nivel european, a structurat Programul Național de Redresare și Reziliență în trei mari direcții: (I) ecologie – 30 miliarde EURO, (II) competitivitate – 34 miliarde EURO și (III) coeziune – 36 miliarde EURO. În acest sens, observăm că deși deține o infrastructură dezvoltată și adaptată nevoilor secolului XXI la nivelul agriculturii, această țară alocă aproximativ 2/3 din bugetul total al României aferent acestui program de finanțare către sectoare precum infrastructură și mobilitate verde, tehnologie verde, tranziția agricolă către zona ecologică, economie circulară și biodiversitate. Toate acestea se pot realiza având la bază o infrastructură de îmbunățiri funciare adecvată, aspect important către care România tinde în viitorul apropiat, prin intermediul acestor finanțări europene.

Conform Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului de Instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență, există o definire clară privind recomandările unor investiții care să vizeze sprijinul acordat obiectivelor privind schimbările climatice și a celor de mediu. În acest sens, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale urmărește prin investiția în infrastructura la nivel național a principalelor canale de irigații oferirea către fermier a posibilității extinderii în cadrul propriei exploatații a unui sistem de alimentare cu apă, imperios necesar pentru îmbunătățirea calității solului, reducerea costurilor de producție pentru fermieri, diminuarea substanțelor chimice utilizate în agricultură și dezvoltarea biodiversității. Acțiunea acestor sisteme de irigații la nivel de fermier va fi condiționată de existența unor senzori care să monitorizeze nivelul de umiditate din sol, astfel încât această practică agricolă să poată fi încadrată în zona de agricultură de precizie, sector intens dezvoltat în restul țărilor membre ale Uniunii Europene.

Clubul Fermierilor Români a pus la dispoziția autorităților elemente de analiză a riscului și argumente privind importanța creșterii competitivității agriculturii românești prin modernizarea și extinderea amenajărilor hidroameliorative (anexă comunicat), care susțin necesitatea, oportunitatea și beneficiile asigurării finanțării în cadrul PNRR a îmbunătățirilor funciare privind sistemele de gestionare a apei din România, pentru a susține agricultura performantă din România.

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane

În data de 22.04.2021 sunt active un număr de 368 de focare PPA, conform datelor prezentate în graficul nr. 1, din care 9 focare în exploatații comerciale și 4 focare în exploatații comerciale de tip A, fiind afectate un număr de 137.332 de porcine (animale afectate din focarele active).

Grafic nr. 1

grafic pesta porcina agricana

În intervalul 16.04.2021 – 22.04.2021 au fost înregistrate 9 focare noi de PPA:

  • Județul Bihor – 2 focare;
  • Județul Gorj – 1 focar;
  • Județul Maramureș – 2 focare;
  • Județul Satu Mare – 1 focar;
  • Județul Sibiu – 1 focar;
  • Județul Suceava – 1 focar;
  • Județul Timiș – 1 focar;

și au fost stinse 38 de focare de PPA:

  • Județul Argeș – 5 focare;
  • Județul Arad – 20 focare;
  • Județul Buzău – 1 focar;
  • Județul Maramureș – 2 focare;
  • Județul Satu Mare – 2 focare;
  • Județul Timiș – 6 focare;
  • Județul Vaslui – 2 focare.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 5.520 de cazuri la mistreți în 41 de județe.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Situația cazurilor pozitive la mistreți se prezintă astfel:

  • Județul Alba – 9 mistreți găsiți morți și 50 de mistreți pozitivi vânați;
  • Județul Arad – 194 de mistreți găsiți morți și 68 de mistreți vânați;
  • Județul Argeș – 132 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;
  • Județul Bacău – 100 de mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Județul Bihor – 247 de mistreți găsiți morți și 49 de mistreți vânați;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 8 mistreți găsiți morți și 1 mistreț vânat;
  • Județul Botoșani – 121 de mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Județul Brașov – 14 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;
  • Județul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 79 de mistreți vânați;
  • Județul Caraș - Severin – 15 mistreți găsiți morți și 107 mistreți vânați;
  • Județul Călărași – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
  • Județul Constanța – 21 de mistreți găsiți morți și 24 de mistreți vânați;
  • Județul Covasna – 14 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
  • Județul Cluj – 8 mistreți găsiți morți și 13 mistreți vânați;
  • Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 51 de mistreți vânați;
  • Județul Dolj – 40 de mistreți găsiți morți și 37 de mistreți vânați;
  • Județul Galați – 36 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
  • Județul Giurgiu – 210 mistreți găsiți morți și 105 mistreți vânați;
  • Județul Gorj – 51 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
  • Județul Harghita – 2 mistreți găsiți mort și 5 mistreți vânați;
  • Județul Hunedoara – 23 de mistreți găsiți morți și 25 de mistreți vânați;
  • Județul Ialomița – 166 de mistreți găsiți morți și 34 de mistreți vânați;
  • Județul Iași – 202 mistreți găsiți morți și 30 de mistreți vânați;
  • Județul Ilfov – 135 de mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
  • Județul Maramureș – 93 de mistreți găsiți morți și 88 de mistreți vânați;
  • Județul Mehedinți – 40 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
  • Județul Mureș – 18 mistreți găsiți morți și 23 de mistreți vânați;
  • Județul Neamț – 5 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Olt – 5 mistreți găsiți morți și 19 mistreți vânați;
  • Județul Prahova – 171 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
  • Județul Satu-Mare – 201 mistreți găsiți morți și 165 de mistreți vânați;
  • Județul Sălaj – 154 de mistreți găsiți morți și 71 de mistreți vânați;
  • Județul Sibiu – 45 de mistreți găsiți morți și 40 de mistreți vânați;
  • Județul Suceava – 14 mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;
  • Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
  • Județul Timiș – 276 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;
  • Județul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
  • Județul Vaslui – 28 mistreți găsiți morți și 36 de mistreți vânați;
  • Județul Vâlcea – 192 de mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
  • Județul Vrancea – 33 de mistreți găsiți morți și 19 mistreți vânați.

Dintre acestea, în intervalul 16.04.2021 – 22.04.2021 au fost înregistrate 21 de cazuri noi de PPA la mistreți, după cum urmează:

  • Județul Botoșani – 2 cazuri, mistreți găsiți morți;
  • Județul Buzău – 1 caz, mistreț vânat;
  • Județul Maramureș – 7 cazuri, 2 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Prahova – 6 cazuri, mistreți găsiți morți;
  • Județul Timiș – 5 cazuri, mistreți găsiți morți.

Sursa: ANSVSA

Abonează-te la acest feed RSS