Despre importanța sistemului de lucrări conservative ale solului

LUCIAN BUZDUGAN, unul dintre cei mai importanți agronomi români, a conferențiat la USV Iași

Lucian Buzdugan, Senior Advisor – Agricultural Affairs în cadrul companiei Al Dahra, care administrează aproximativ 57.000 de hectare în Insula Mare a Brăilei, cea mai mare fermă agricolă din sud-estul Europei, a conferențiat la Universitatea de Științele Vieții ,,Ion Ionescu de la Brad“ din Iași. De meserie inginer agronom, Lucian Buzdugan este un inovator în domeniul tehnologiei agricole și al utilajelor agricole.

Unul dintre obiectivele fermierilor insulari de la Al Dahra AGRICOST este ca în câţiva ani să facă tranziția de la sistemul de cultivare minimum-till la cel conservativ no-till. La această dată, în Insula Mare a Brăilei aproximativ 93% din suprafaţă se lucrează pe minimum-till şi doar pe 7% se aplică tehnologia no-till. Pentru sistemele de lucrări minime ale solului sau fără arătură (zero lucrări) trebuie schimbată gama de mașini cu agregate performante şi de înaltă precizie care, printr-o singură trecere pe câmp, să înfiinţeze culturile direct în mirişte.

Asistăm la o creștere a vulnerabilității solului în timp

Lucian Buzdugan, unul din cei mai prestigioși agronomi ai României, valoarea lui profesională fiind confirmată și recunoscută de fermierii din țară și nu numai, a vorbit în cadrul workshopului de la Iași despre importanța economisirii resurselor prin utilizarea sistemului agricol conservativ.

„Sistemul pe care vi-l propun astăzi nu doresc să-l preluați, ci vreau doar să vă dau de gândit. Tehnologia aceasta a lucrărilor conservative este de mare perspectivă, cu obligația adaptării acesteia la nivelul fiecărei ferme. Noi nu venim astăzi să spunem că așa se face! Cel mai important este faptul că există această posibilitate să folosiți aceste lucrări. Trebuie continuu să avem în grijă, prin lucrările pe care le facem, să asigurăm descompunerea materiei organice din sol și creșterea procentului pe această cale de humus din sol, fiind obligația noastră de căpătâi“, specifică prestigiosul agronom.

În același timp, obligația fermierilor este să asigure hrana, dar și să păstreze resursele pentru generațiile viitoare, mai menționează dr. ing. Lucian Buzdugan.

„Dar, pentru a asigura hrana mai avem o obligație, aceea de a crește humusul din sol, pentru a fi o țară mai bogată și capabilă să dea mâncare suficientă și la alții, diversificată și sănătoasă. Trebuie păstrate resturile vegetale atât în partea superioară a solului, cât și deasupra (...), pentru ca acest humus să fie în condiții optime, microorganismele trebuie să lucreze în condiții optime. Prin lucrarea repetată de arat, asistăm la o mărunțire, destructurare a solului, eu i-aș spune o crustificare, care favorizează formarea crustei, un lucru destul de grav solului“, încheie Lucian Buzdugan.

Fermier ieșean care a mizat pe sistemele conservative ale solului

Florici Daniel, absolvent al Facultății de Agricultură din Iași, este unul dintre puținii fermieri din județul Iași care a mizat pe sistemele conservative ale solului. Tânărul fermier administrează împreună cu tatăl său o exploatație de cca 250 ha în comuna Ion Neculce, județul Iași.

„Cu siguranță fiecare fermier, în ferma sa, va trebui să ia o hotărâre în ceea ce privește prelucrarea solului pentru că noi avem datoria morală să avem grijă de sol, de cum îl prelucrăm pentru că el va da roadele muncii noaste, pe mai departe. Avem datoria morală să producem mâncare pentru populație, deoarece aceasta este preocuparea numărul 1 a întregului Glob, să putem mânca, dar trebuie să producem într-un mod sănătos“, specifică fermierul ieșean.

Solul este un organism viu, trebuie să avem grijă de el

De 2 ani a implementat sistemul minimum-till și pentru culturile de primăvară, dar practică acest sistem de câțiva ani în fermă, rezumându-se doar la culturile de toamnă, respectiv rapiță, grâu și orz.

„2021, a fost un an de excepție, nivelul precipitațiilor a fost destul de abundent și în ambele sisteme am avut rezultate pozitive, dar într-un an precum 2022, când lipsa precipitațiilor a fost foarte acută încă din toamnă, unde am avut sistemul minimum-till, pregătit din toamnă și intrat doar în primăvară cu semănătoarea, am avut o diferență de producție chiar și de 3-4 tone la hectar, ceea ce în anul 2022, după cum bine știți, producțiile au fost foarte mici din cauza secetei, o calamitate extremă, mai ales în zona județului Iași, unde majoritatea fermierilor au obținut producții de la zero până la maximum 3-4 tone la hectar, în funcție de sistemul folosit și nivelul precipitațiilor avute în zona respectivă“, punctează tânărul fermier.

Sistem de cultivare în benzi, strip-till

Ieșeanul crede despre sistemul conservativ că este tehnologia viitorului. „Pe viitor, am în vedere să schimb tehnologia pentru cultivarea platelor de primăvară și să trec în sistemul de cultivare în benzi, strip-till, un compromis între sistemul minimul-till și no-till. Deocamdată, încă nu avem resursele necesare ca să adoptăm sistemul no-till, plus că, în Regiunea din care facem parte, nu avem suficiente resurse și nu avem în primul rând factorul primordial, apa. Nivelul precipitațiilor nu este atât de mare încât să ne putem baza 100%, pe un sistem no-till“, subliniază Florici Daniel.

Evenimentul a avut loc miercuri, 7 decembrie, cu începere de la ora 10:00, în Aula Magna „Haralamb Vasiliu“, organizat cu sprijinul Facultății de Agricultură a USV Iași.

Sistemul convențional vs. sistemul conservativ

Sistemul convențional include obligatoriu arătura cu plugul cu cormană, prin care se inversează stratul de sol lucrat și pregătirea unui pat germinativ bine mărunțit. Principalele sisteme convenționale de lucrare a solului utilizate în condițiile țării noastre sunt: sistemul de lucrări pentru culturile de toamnă, sistemul de lucrări pentru culturile de primăvară, sistemul de lucrări pentru culturile succesive, sistemul de lucrări pentru culturile compromise.

„Sistemul convenţional de lucrare a solului, generalizat în cultivarea plantelor în ţara noastră, cuprinde un număr mare de lucrări menite să realizeze condiţii de viaţă cât mai favorabile pentru semănatul şi dezvoltarea plantelor de cultură. Acest sistem, pe lângă avantajele pe care le prezintă, are efecte remanente şi unele dezavantaje. Astfel, numărul mare de lucrări şi trecerile repetate pe teren cu tractoarele şi maşinile agricole influenţează negativ însuşirile agrofizice (compactarea de suprafaţă şi adâncime, degradarea structurii solului s.a.), agrochimice (solul se acidifiază, scade conţinutul de humus s.a.), agrobiologice (se reduce numărul vieţuitoarelor şi activitatea agrobiologică din sol s.a.), determinând scăderea fertilităţii solului pe termen lung, iar pe terenurile în pantă se accentuează fenomenul de eroziune antropică. Totodată, crește și costul pe unitate produs agricol“, a punctat conf. univ. dr. Denis Țopa, decan al Facultății de Agricultură din Iași.

Sistemele conservative se bazează pe afânarea mai puţin intensă a solului, realizată prin diferite metode, fără întoarcerea brazdei și numai în condiţiile păstrării la suprafața solului a unei anumite cantități de resturi vegetale, fiind considerate din acest motiv strategii ecologice de protecție. „Lucrarea conservativă“ a solului este o expresie generică, care se referă la o mulțime de metode de lucrare, de la semănat direct până la afânarea și mobilizarea întregului profil de sol, excluzând întoarcerea brazdei și arderea miriștii, permițând menținerea resturilor vegetale pe suprafața solului sau aproape de suprafața solului şi/sau păstrarea afânată și granuloasă a suprafeţei solului, în scopul reducerii eroziunii şi a îmbunătățirii relațiilor solului cu apa.

În funcţie de gradul de acoperire a suprafeţei solului cu resturi vegetale, de intensitatea și modul de afânare a solului, sistemele de lucrare conservative sunt clasificate în cinci categorii majore, și anume: fără lucrare de afânare, lucrare de afânare în benzi, lucrări de afânare pe verticală, lucrare de afânare în biloane, lucrare de afânare redusă. Fără lucrare, expresie sinonimă cu: semănat direct, sistem cu mulci, sistem în miriște, sistem ecologic, zero till, no-till.

Beatrice Alexandra MODIGA