reclama youtube lumeasatuluitv
update 7 Aug 2022

Zumzetul indonezian, printre templele hinduse și orezăriile din Bali (III)

Diminețile sunt alintate de muzica ce se împrăștie din Kalimba, instrumentul la care un bătrânel, mereu cu zâmbetul pe buzele crăpate de timp, cântă neobosit, împrospătând totul dimprejur, chiar și cerul, mereu schimbător, ce ne surprinde prin umbrele chipeșe ca niște doamne cu pălării elegante. Îmi continui aventura mea prin Indonezia, salba de smaralde a Ecuatorului, a patra cea mai populată țară a lumii, ce are peste 17.000 de insule și unde locuiesc cei mai mulți musulmani. Este țara unde activitatea seismică și cea vulcanică sunt printre primele din lume. Din cei 400 de vulcani, 130 sunt aproape tot timpul activi.

Tukad Cepung

În districtul Tembuku, în partea estică a Baliului, minunata cascadă Tukad Cepung stă ascunsă-ntr-o peșteră. Nu am ajuns atât de ușor aici, mai întâi am coborât niște scări imense, apoi prin apa rece călcam pe niște pietroaie și speram doar să nu-mi scrântesc vreun picior. Stânci de înalte dimensiuni acoperite cu cojoace verzi mă îmbărbătează să ajung la miracolul acestui adânc loc. Numele cascadei înseamnă curgerea râului, e magnific să o privesc… Cascada îmi dă impresia că se scurge din norișorii ce stau calmi pe cer, iar soarele se amestecă fără vreun efort, creând splendoarea curgătoare ca un curcubeu divin.

Ulun Danu

Pe malul lacului Bratan plutește frumusețea templului Pura Ulun Danu Beratan, desprins parcă din aura munților ce-l înconjoară. Altarele făcute din cărămidă, numite merus, sunt decorate cu ofrandele aduse de locuitori pentru zeități. Pura Bratan este unul dintre cele nouă temple Kahyangan Jagat, a fost construit în anul 1633 și este consacrat zeiței apei, Dewi Danu. Acoperișurile din paie în stil pagodă sunt ca niște scări ce urcă tot mai aproape de infinitul cer. Cu cât sunt mai multe rânduri de învelișuri, cu atât zeitatea este mai însemnată. Ghirlandele galbene din jurul statuetelor elefant, materialele roșii-aurii cu care sunt înfășurate mesele de cult, covorașele de pe trepte, florile canna indica atât de viu colorate sunt detaliile ce decorează intimitatea locului, ilustrând templele într-un mod unic, plăcut trecătorului.

Deasupra unei terase de orez, am încercat senzațiile ce te cuprind atunci când te dai într-un leagăn, la o înălțime amețitoare. Însă plăcerea de a atinge frunzele palmierilor și bucățele din bolta cerească este splendidă aici, sus. Fluturii se rostoglolesc acum în stomacul meu, ei zboară înăuntru, eu afară, la propriu, cu ajutorul frânghiilor mânuite de un pitic balinez, ce sare pentru a mă azvârli în zarea albastră. Cânt „Iabadabadoo“ și parcă sunt un Tarzan ce nu se mai satură de mirosul junglei, rochia galbenă-mi pare c-o pierd printre copaci.

Uluwatu Temple

În vârful peninsulei Bukit din Bali, templul Uluwatu este ca o icoană ce stă pe marginea peretelui imensei stânci proptite-n marea înspumată. Am luat un sari mov pe mine, reușesc să trec nevătămată de maimuțele ce stau la pândă pentru a fura orice lucru de la turiști și, încet-încet, urc pe vaporul pietrificat al zeiței supreme Dewi Danu. Vântul aduce valurile ce se tot grăbesc, mă rezem de zidul ce împrejmuiește locul și-mi plec urechea ascultând sunetele vieții ce vin din apă. Mai mulți bărbați s-au strâns într-un cerc în mijlocul căruia au pus o lampă balineză, dansând Kecak, spectacol ce interpretează scenele de bătălii din Ramayana, epopeea hindusă a Indiei antice. Cu piepturile goale și doar în partea de jos îmbrăcați, aceștia ridică mâinile în aer, cântând și veselindu-se.

Nusa Dua

Este stațiunea din sudul Baliului, înființată în anul 1970. Denumirea ei înseamnă două insule, Nusa Gede și Nusa Dharma. De-a lungul coastei te poți plimba în voie pe plaje precum Mengiat sau Nusa Dua, în stațiunile Ayodya și Inaya Putri. Cu tălpile goale, atingând nisipul fin, curățat mereu de localnici de algele ce-și mai fac apariția, adun energia ce vine de jos, umplând golurile din adânc. Veverițe sprintene îmi taie calea de câteva ori, sunt prietenoase și caută mereu să ciugulească ceva de mâncare. Văd câțiva localnici pescuind, unii turiști se plimbă cu bicicletele pe pistele amenajate, libertatea și relaxarea sunt cuvintele potrivite acum.

Serile sunt animate de spectacole pe plajă cu animatori ce dansează pe muzica tradițională balineză. Baldachine cu mese romantice la lumina frumoasei semilune sunt frumos amenajate din loc în loc. Comercianții gătesc fructe de mare, cocosul, ananasul și alte fructe exotice sunt la discreție prezente într-o barcă transformată în tarabă pentru a vinde diversele bunătățuri. Berea Bali Hai curge în pahare, serenade se aud ieșind din acordurile chitărilor, buna dispoziție este în ochii tuturor.

Mirosul dulce al fumului parfumat ce se ridică-nspre cer din bețigașele ce ard, ofrandele din templele hinduse, simplitatea mânuirii coasei localnicilor și apele cristaline mângâiate de palmieri sunt acum amintiri din episoade vrednice de aduceri-aminte. Nisipul alb și neted pe care scriu acum „Bali“ cuprinde bătăile inimii de fericire și hrana ochilor pentru mult timp de acum încolo, pentru că, dincolo de sentimentele unice, rămân momentele ce poartă cu ele veșnicia și minunile naturii încă tolerantă cu noi, pământenii.

Aurora GRIGORE

GALERIE FOTO