Brașovul are potențial să devină cel mai verde oraș al României. Primăria Municipiului face pași importanți în acest sens, derulând mai multe proiecte de protecție a mediului și de acces la hrană sănătoasă. Noutăți aflăm de la primarul Allen Coliban. Practicant la nivel de performanță al schiului și… curlingului, a ocupat locul 1 la Campionatele Universitare de Schi Alpin și a câștigat o medalie de argint la Campionatul European din 2013 la curling, Allen are o experiență de 10 ani în industria IT, opt ani în consultanță de business şi fonduri europene, șase ani în dezvoltare organizațională şi managementul performanței…

Cel mai vizitat oraș după București

Rep.: Pe lângă fondurile proprii pe care le deține orice primărie, ce alte finanțări mai aveți?

Allen Coliban: Anul 2021 a fost unul de dialog cu Guvernul României și am cerut suport pentru câteva proiecte; am primit inclusiv o alocare de la Bugetul de Stat pentru a finaliza anumite obiective: proiectul Podul de la Fartec, care era în lucru de 7 ani, și Spitalul Regional, despre care se vorbește de foarte mult timp, lângă care am construit și un Spital Clinic de Boli Infecțioase.

Ne gândim și la mobilitate, la trenul metropolitan. Imaginați-vă că puteți călători între Brașov – Ghimbav – Codlea – Cristian – Hărman într-un sistem integrat de transport în comun care să fie și feroviar și rutier. Revenind la întrebare, la capitolul finanțări europene, dacă facem suma acestora la nivel local, trecem de un milliard de euro. Există acest concept al Organizaţiei de Management al Destinaţiei (OMD), adică privatul și cu statul își dau mâna și împreună dezvoltă comunitatea din punct de vedere turistic: obiectivul ar trebui să fie o nouă strategie turistică pentru Brașov. Ne-am propus ca, în prima parte a anului 2022, să putem gestiona o astfel de strategie pentru pregătirea viitoarelor finanțări din PNNR. E bine că Brașovul, chiar și în lipsa unei strategii, este cel mai vizitat oraș din țară, după București, dovadă a faptului că avem un potențial fantastic.

Rep.: Ce pregătiți din punct de vedere cultural?

A.C.: Undeva la îngemănarea între turism și cultură, am reușit să atragem la Brașov echipele de organizatori a două festivaluri renumite: Untold și Electric Castle. Asta înseamnă aflux de vizitatori și participanți, se vorbește de intrări unice de 50-60 de mii de spectatori pentru un festival de acest gen și o provocare pentru capacitățile de cazare. Vom avea un astfel de festival în zona Poiana Brașov și altul pe care îl dorim cât mai verde și mai integrat în oraș, inclusiv din punctul de vedere al mobilității, în fosta uzină Rulmentul, locație care se va transforma în următorii ani într-o platformă de recreere, de relaxare, sport, cultură. O zonă green care să aibă și o infrastructură educațională.

Rep.: Cum veți exploata zona naturală, în folosul comunității?

A.C.: Ne gândim la tot ce înseamnă conservarea și prezervarea unor valori, inclusiv din perspectiva naturii, iar pădurile din jurul Brașovului să devină parc natural, să aibă statut de arie protejată. Pe de altă parte, ne uităm la tot ce înseamnă sănătate, alimentație și educație în ceea ce privește nutriția, produsele care provin de pe lanțul scurt de la producători locali. Acesta va fi un element important în tot ceea ce înseamnă educarea noilor generații și a obiceiurilor de consum. În acest sens, Municipiul are niște zone de pășune chiar în intravilan. Ne gândeam să lotizăm aceste pășuni și să construim niște minigrădini pe care să le punem la dispoziția oricărui cetățean care vrea să cultive ceva, să practice grădinăritul. Este o activitate care te relaxează, te conectează cu natura și îți dă și un rezultat sănătos în ceea ce privește hrana. Brașovul are ambiția să fie un oraș verde, Capitala Verde a României, și aș vrea să văd mulți brașoveni dornici să se implice în acest demers și care să constituie o comunitate a oamenilor pasionați de grădinărit și care sunt atenți la proveniența mâncării.

Am fost recent într-o delegație în Tours, Franța, și am văzut acest model replicat în zonele dintre blocuri. Similar, erau și livezi urbane. Sunt două demersuri pe care aș vrea să le aplicăm și la Brașov.

Rep.: Ce alte atracții mai sunt pentru turiști?

A.C.: Pentru turiști avem partea de gastronomie, oferta Brașovului în acest sens este una dintre cele mai bogate din țară, poți să mănânci bine, indiferent de ce tip de restaurant și bucătărie preferi. Din punctul acesta de vedere mă bucur că deja există mediul privat care face o treabă excelentă. Am avut o colaborare foarte bună cu sectorul HoReCa care s-a simțit și a fost foarte important să existe, mai ales în pandemie. Breasla „cârciumarilor“, mai ales în perioada când restaurantele erau închise, gătea și făcea servicii de delivery. Chiar a dăruit mese sociale pentru persoanele aflate în dificultate. Noi am oferit niște facilități, inclusiv fiscale.

Formare profesională, o îmbinare între teorie și practică

Rep.: Am văzut că aveți școli de meserii, ce proiecte sunt în domeniul educației?

A.C.: În zona de educație, pe lângă infrastructura preuniversitară pe care dorim să o aducem la standarde internaționale, avem nevoie de mai multe universități care să vină spre Brașov cu programe de specializare, inclusiv pe zona de agronomie. O particularitate ar fi că avem Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr (INCDCSZ) Braşov, avem Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajişti Braşov, două institute care însă au o problemă pentru că nu avem o Universitate de Agronomie.

Brașovul este un exemplu de bune practici. Avem, de câțiva ani, Școala Profesională Germană Kronstadt, dezvoltată împreună cu mediul de afaceri german, preponderent cu cei din zona de inginerie. Avem două școli hoteliere, prima Academie Hotel din țară, sub licența École hôtelière de Lausanne, și American Hotel Academy (AHA) și cred că avem nevoie și există potențial de mai mult. Ne gândeam să ne implicăm. Se vorbește tot mai mult de „masă caldă în școli“, beneficiile unui astfel de sistem social și de sănătate și cum ar putea fi el implementat. Când am fost în delegație în Franța am văzut un sistem de bucătărie centrală, un loc în care se pregătesc mii de porții de mâncare pe zi și care deservește toate școlile, cantinele sociale, căminele de bătrâni etc. Este un proiect de care și Brașovul ar avea nevoie, pe care cred că îl putem face în următorii ani. Să se preia și de la lanțurile scurte de producție tot ceea ce au de oferit producătorii locali. Și să avem această cultură a nutriției sănătoase dusă inclusiv în școli, printr-un sistem centralizat.

Rep.: Din ce fonduri v-ați gândit să realizați acest sistem?

A.C.: Poate fi construită o astfel de bucătărie din fonduri europene, din diverse surse. Pe de altă parte, sistemul de funcționare pe care l-am întâlnit în alte părți presupune o subvenție într-o oarecare cotă de la bugetul local astfel încât să fie o masă bună, de calitate, dar să și-o permită oricine și subvenția aceasta să fie diferențiată în funcție de veniturile familiei. Aceasta ar fi soluția imediată pentru ceea ce numim noi „masă caldă în școli“.

Proiecte de modernizare pentru Poiana Brașov

Rep.: Vă implicați în salvarea unor fabrici. Ce alte acțiuni de interes strategic și național mai aveți în plan?

A.C.: România a avut o industrie foarte apreciată, mai ales de români. De la un anumit punct, multe dintre aceste fabrici au rămas în urmă cu tehnologia și au ajuns inevitabil spre faliment, altele au fost împinse spre destrămare. Fabrica de Zahăr Bod a produs până acum câțiva ani, dar a intrat în faliment, este o regulă dură a economiei de piață. Ne-a interesat partea de terenuri și acces la calea ferată, aveam acolo și curent de înaltă tensiune, exista calea ferată și tot ceea ce însemna accesul la magistrale. Era și argumentul financiar. Toată suprafața de 30 de ha s-a vândut cu prețul a trei apartamente în Brașov, 600.000 de euro, preț de pornire. Ulterior s-a vândut cu 1 milion de euro, dar tot un preț bun.

Ne-am reorientat și vrem să achiziționăm fosta platformă CET, fost operator de termoficare care a intrat în faliment și se află în lichidare de ani de zile.

Vrem să facem transportul public din Brașov să fie 100% verde. Deja deținem cea mai largă flotă de autobuze electrice din România, pentru un Municipiu de talia Brașovului – în jur de 130.

Tot pe zona de turism, în Poiana Brașov, cea mai importantă stațiune de sporturi de iarnă din România, avem un proiect de modernizare astfel încât să avem nocturnă în Masivul Postăvarul, să avem mai multe instalații de transport pe cablu. În Poiana Brașov nu există extrasezon, fiecare anotimp e cu povestea și cu oferta lui. Suntem în curs de amenajare a unor noi trasee de Mountain Bike, coborâre cu bicicleta din Masivul Postăvarul, vrem să facem și o sanie de vară, vrem ca Poiana Brașov să fie adaptată la tot ceea ce înseamnă schimbări climatice.

Anca Lăpușneanu