Kuhn GMx aprilie2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 14 Apr 2021

România extraordinară: județul Caraș-Severin

La câtă bogăție naturală are, aproape că nu se justifică plasarea județului Caraș-Severin pe locul 27 la nivel național din punctul de vedere al PIB (12.921 mil. lei), pe locul 15 ca PIB/cap de locuitor (10.520 euro) sau pe poziția a 29-a ca medie salarială netă (2.757 lei). Ca resurse pentru dezvoltarea turismului, Carașul s-ar putea plasa după Suceava, Maramureș, Constanța, Tulcea sau Brașov, dar se vede treaba că politicile locale nu au pus în valoare potențialul județului. Dar, după numărul de turiști, zona de află, cu 228.000 de vizitatori, pe locul al 16-lea la nivel național.

Ar fi suficient să numim Valea Nerei și Valea Cernei, Cazanele Dunării, cele patru parcuri naționale sau Cascada Bigăr, pentru a observa potențialul natural extraordinar al județului Caraș-Severin. Sau ar fi suficient să trecem în revistă Complexul mulinologic Rudăria/Eftimie Murgu, Lacul Trei Ape, Herculane, Poiana Mărului, domeniile schiabile Semenic, Văliug, Gărâna etc. pentru a nota intervenția omului în natura generoasă a zonei, care să-i confere un atuu puternic în dezvoltarea turismului. Un atu, cum spuneam, parcă nefructificat la adevăratul potențial, cât să facă din Caraș egalul litoralului sau al Deltei Dunării, al perlelor Bucovina sau Maramureș ori măcar cât zona de munte a Brașovului sau a Văii Prahovei. În Strategia de dezvoltare a județului, oficialii recunoșteau indirect acest aspect, enumerând motivațiile de călătorie a turiștilor: odihnă și recreere (34,9%), plajă, înot (12%), vizitarea monumentelor naturale (11,5%), picnic (10,6%), tratament balnear și cură (5,8%), vizitarea vestigiilor istorice (5,2%), culturale (3,8%), tranzit (3,5%), pescuit sportiv (2,9%), aventură și sporturi extreme (2,7%), participarea la evenimente (2,7%), croaziere pe Dunăre (0,4%), alte motivații (4,1%). Plasarea croazierelor pe Dunăre pe penultima poziție și numărul mic de turiști interesați de monumentele naturale sau curele balneare vorbesc de la sine despre acest aspect.

Peste 30% din suprafața județului, cuprinsă în arii protejate de interes național, cu reale spectacole ale naturii

Caraș-Severin este un județ montan (65,4% din suprafață), dar care dispune și de largi perimetre depresionare (15,5%), dealuri (10,8%) și câmpii (7,3%). Muntele a oferit zonei unicitate; aici se găsesc unele din cele mai vaste păduri virgine din România, forme de relief absolut spectaculoase, cursuri de apă care au săpat printre stânci peisaje fabuloase. Rar în România natura oferă un asemenea regal. Și tocmai pentru a le proteja cumva, suprafețe întinse au intrat sub ocrotirea legii. Astfel, zonele protejate reprezintă peste 30,1% din suprafața totală a județului, cuprinzând 62 arii naturale protejate de interes național, din care: 1 rezervație științifică (1,10 ha), 4 parcuri naționale (101.018 ha, Semenic-Cheile Carașului, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled-Valea Cernei și Retezat, ultimele două, cu extindere în județele Gorj și Mehedinți), 26 rezervații naturale în interiorul parcurilor naționale (30.042,30 ha, printre care fâneața cu narcise Zervești, Cheile Rudăriei, Sfinxul Banățean de la Topleț), 1 parc natural (74.774 ha) la Porțile de Fier, cu plecare din Mehedinți, 3 arii de protecție specială avifaunistică, 27 rezervații naturale (5.112 ha). La acestea se adaugă alte 12 sit-uri Natura 2000. Vorbind despre parcurile naționale și naturale, acestea au o destinații turistice de nerefuzat: rezervațiile Buhui-Mărghitaș, Cheile Carașului, Cheile Gârliștei, Izvoarele Carașului, Izvoarele Nerei, Peștera Buhui, Peștera Comarnic (Semenic-Cheile Carașului); Cheile Nerei-Beușnița, Cheile Șușara, Bigar, Ducin, Valea Ciclovei-Ilidia (Cheile Nerei-Beușnița); Domogled, Coronini- Bedina, Iauna-Craiova, Belareca, PeȘtera lui Ion Bârzoni (Domogled-Valea Cernei); Valea Mare, Balta Nera-Dunăre, Râpa cu lăstuni din Valea Divici, Baziaș, Peștera cu apă din Valea Polevii, zonele umede Ostrov, Calinovăț și Divici-Pojejena (PN Porțile de Fier).

Oferte turistice și drumeții

Când vorbești despre Caraș-Severin vorbești despre Cascada Bigăr. Aceasta este cea mai frecventă căutare pe Internet. Pe urmă, primul loc de impact ar trebui să fie Defileul Dunării, de la intrarea fluviului în țară, pe la Buziaș și până la ieșirea din județ, în Berzeasca. Deocamdată se așteaptă amenajarea Portului Moldova Nouă sau nu știm ce să credeam că se așteaptă, motiv pentru care croazierele sunt foarte puțin solicitate de turiști. Un al doilea punct de atracție ar trebui să fie Băile Herculane. Cum însă stațiunea a fost lăsată de izbeliște, cel puțin în centrul său istoric, nici apele termale de aici nu mai sunt căutate foarte mult. Foarte solicitate sunt domeniile schiabile, dar mai cu seamă destinațiile inventate în ultima vreme, Lacul Trei Ape, Brebu Nou și Gărâna, transformate cumva ad-hoc în stațiuni turistice montane. Dar, discutând despre atracții turistice, nu putem trece peste Complexul mulinologic Rudăria/Eftimie Murgu, Muzeul satului Eftimie Murgu, situl arheologic „Peștera Hoților”-Băile Herculane, izvoarele termale de la Mehadica, Bocșa, Ciclova Montană și nămolul terapeutic din Munții Semenic, Mănăstirea Piatra Scrisă, din Armeniș, Mănăstirea Călugăra, Cazarma Grănicerilor, construită 1739, din Caransebeș, Muzeul de Istoria Farmaciei Montanistice Bănățene, Oravița, Muzeul orașului Bocșa „Spațiu și lumină“, Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță, Caransebeș, Muzeul Banatului Montan Reșița, puncte de belvedere de pe Valea Cernei, din zona Muntele Mic-Țarcu-Gugu-Godeanu, din Semenic, Aninei și Locvei, platourile carstice Iabalcea, Mărghitaș, La Fânețe, Sf. Elena, Vf. Pietrele Albe, Elisabeta, Piatra Baniței etc. O notă aparte o reprezintă turismul industrial, care se bazează pe tradiția siderurgică și metalurgică a orașului Reșița, supranumit „Cetatea de Foc“, cu Furnalele Reșiței, întemeiate în anul 1771 și brandul „foc nestins“, Muzeul Locomotivelor cu Abur, Centrala electrică Grebla din zona Secu etc. În alte zone, turismul industrial este completat cu Puțul 1 orașul Anina, cu cea mai veche instalație de aeraj din Europa, sistemele de baraje de la Dognecea.

Maria Bogdan