Madagascar, tărâmul lemurilor şi baobabilor (III)

Madagascar poate fi locul ideal pentru un pasionat de botanică. Spun asta pentru că în călătoria noastră am întâlnit multe specii de plante care cresc numai acolo sau care îşi au originea pe insulă. Este modul cel mai elocvent de a înţelege cum sub acţiunea factorilor caracteristici unor anumite medii de viaţă, funcţiile şi structura unor plante se adaptează în mod cu totul original, constituind curiozităţi ale naturii.

Lectia de biologie continuă

Insula a fost imparţită în patru zone: zona de est, caracterizată prin vegetaţie abundentă şi păduri tropicale, zona de sud, un ţinut semideşertic unde am avut ocazia sa admirăm formaţiuni stâncoase spectaculoase şi o vegetaţie formată din specii foarte bine adaptate la secetă precum cactuşii si baobabii; zona de vest cu sol roşu şi podişuri de calcar şi gresie recomandate pentru trekking, dar pentru care e nevoie de o condiţie fizică foarte bună, precum şi zona de nord unde se gasesc cele mai frumoase plaje.

Pe teritoriul insulei sunt amenajate parcuri naturale care asigură protecţia faunei şi florei şi în fiecare din locurile vizitate am întâlnit specii unice de plante şi animale.

Flora Madagascarului include plante valoroase ca esenţe forestiere, unele cu lemn preţios, folosit în productia artizanală, foarte bogată şi originală. Din acestea fac parte mahonul, abanosul de Madagascar, palisandrul, bambusul, pandanus, trandafirul. Sunt şi foarte multe plante cu fructe: mangotierul, arborele de cacao, arborele de cafea, arborele de cuişoare, piperul, palmierul de ulei, arborele de cauciuc, arborele de pâine.

Am întâlnit aici arborele călătorilor (Ravenala madagascariensis) care este înrudit cu bananierul, iar frunzele sale late, sfâşiate la vârf, se desprind perechi în partea de sus, formând un evantai uriaş în care se acumulează apa de ploaie. Este considerat simbolul țării şi îl găsim pe monede și pe sigla Air Madagascar.

Padurea tropicală, umedă, luxuriantă este etajată. La primul etaj formează un adevarat hăţis de arbori, ce aparţin unor numeroase specii de 25-30 m înălţime, încărcaţi de plante parazite şi înlănţuiţi de liane. Sub acesta este un etaj format din palmieri şi ferigi arborescente. Pe sol cresc graminee, ferigi mici, palmieri pitici. Numeroase orhidee impregnează cu parfumul lor aerul umed. Apa este prezentă peste tot, curge în torente, picura din frunze, „plutește“ sub formă de vapori. O lume de vieţuitoare mişună în adâncurile pădurii.

În partea de vest a insulei am întâlnit pădurea tropicală uscată cu frunze căzătoare în timpul sezonului uscat. În depresiuni mlăştinoase creşte rafia, asociată cu feriga, palmierul de ulei de origine africană. Tufişurile de pe dealuri cuprind acacia, ficus cu rădăcini aeriene lungi, înlănţuite de liane. Pe solurile nisipoase, talia arborilor şi forma frunzelor se reduce, iar pe cele calcaroase predomină baobabul.

Flora autohtonă  este folosită în mai multe scopuri începând de la utilizarea lor ca alimente apoi în construcţii şi mobiler, la vopsirea ţesăturilor, rafia pentru fibre şi nu în ultimul rând sunt plantele medicinale şi aromatice precum şi cele folosite în industria cosmetică. Ţară adoptivă a vaniliei, Madagascar este în prezent principalul producător la nivel mondial, iar ylang-ylang un arbore care produce o esenţă folosită la multe parfumuri de lux le-am văzut pe insula Nosy Be, mirosul de acolo încă îl port în mintea şi sufletul meu. Am întâlnit şi copacul avoha înrudit cu smochinul şi dudul  din care se fabrică în mod tradiţional un anumit tip de hârtie utilizată în cărţi poştale, abajur pentru veioze.

În Madagascar folosirea remediilor tradiționale este adânc înrădăcinată în cultura locală şi chiar am fost uimită să descopăr recent o ştire despre un ceai din plante eficient în malarie, dar şi în tratamentul COVID-19 promovat chiar de preşeditele ţării respective. De asemenea, brebenocul roz este o plantă endemică în Madagascar utilizată în tratarea anumitor tipuri de cancer, dar şi pentru reglarea glicemiei şi a tensiunii arteriale.

Fiecare plantă întâlnită aici are propria ei poveste, dar eu am dorit să vi le prezint pe cele considerate mai importante şi sper că v-am trezit interesul să fiţi alături de mine în călătoria imaginară prin Madagascar. Mai am multe de povestit, aşadar, călătoria continuă.

Teofilia BANU

GALERIE FOTO