Adama 04 mai 2020
update 29 May 2020

Parcul Național Domogled - Valea Cernei și minunile sale

  • Publicat în Turism
  • Interviu cu Lungu Gheorghe, specialist în educație ecologică la Parcul Național Domogled – Valea Cernei

Suntem la Centrul de vizitare al Parcului Național Domogled – Valea Cernei, un edificiu în armonie cu natura rarisimă a zonei. De la Hotelul Roman din Băile Herculane am făcut doi-trei kilometri, o plimbare ușoară. Un banner înștiințează călătorul, aflat la șosea, că secretele naturii celui mai întins parc național din România se pot dezvălui celor interesați în aspectuosul, intimul și, totodată, spectaculosul interior. Ghidul nostru în această neprevăzută aventură este pasionatul iubitor al celui mai fascinat sector al Carpaților românești, neatins încă de patima devastării. Domnul Gheorghe Lungu, vocea avizată a misteriosului teritoriu carpatin, ni se destăinuie:

Gheorghe Lungu: Ne aflăm în Parcul Național Domogled – Valea Cernei care înseamnă Muntele Domogled, foarte interesant din punct de vedere științific și din punctul de vedere al naturii. Unul din munții aceia care se văd din stațiunea Băile Herculane se numește Domogled. Acesta a fost făcut rezervație științifică încă din anul 1939 de către Emil Racoviță. Aproape jumătate din fluturii din România se găsesc acolo. De asemenea, avem și o populație de pin negru de Banat care e reprezentativă. Acesta este un arbore sudic din sudul Europei și singurul loc unde a trecut Dunărea și s-a aclimatizat este zona aceasta a orașului Herculane. Restul arealului este sudul Europei, în special în zonele calcaroase, crește special pe stâncă, unde își înfige adânc rădăcinile. Pe Muntele Domogled este o porțiune unde am creat chiar un fel de pădure care nu este pe stâncă, ci pe versant. După care avem Valea Cernei, 100 km de râu, cu aproximație în linie dreaptă. Spre deosebire de toate râurile din Europa, acesta este foarte drept, aproape orientat către nord. Se spune că, din cauza acestei orientări, a munților înalți pe care-i are dinspre vest, vânturile la altitudini foarte mari se lasă în vale și aerul de pe Valea Cernei este foarte ionizat negativ. Încă din 1738, prima dată când austriecii au venit aici, au remarcat acest aer. Acum știm și noi acest lucru și este dovedit științific că cel mai de preț în Herculane este aerul. Chiar mai important decât izvoarele termale.

Reporter: Lumea vine la Herculane, în vârf de munte adică, cu mașina. Afluxul motorizat crește de la an la an. Mai regăsim acest aer util atâta vreme cât se circulă preponderent la șosea?

G.L: Mașinile strică aerul. Cei care se plimbă pe asfalt, chiar dacă sunt nefumători, pot să considere că au fumat un pachet de ţigări în ziua respectivă.

Rep.: Așadar..

G.L: Așadar, încă de la 1700 și ceva când s-au apucat de construcție austriecii, pentru că aerul contează în zonă, au făcut pe lângă stațiunea Herculane – cea mai scumpă din Europa pe vremea aceea – toate potecile din jur. Acestea se numeau la acea vreme „poteci de cură“ pentru că făceau parte din tratament în mod obligatoriu. Medicul austriac, ca și medicii de pe vremea comuniștilor, cât timp am avut medicină balneară aici, recomanda izvorul cutare, băi 20 de minute, după care același medic scria dedesubt: pe poteca cutare te duci până la banca a treia și-napoi. În funcție de om, îi obliga pe toți să se plimbe prin natură. În momentul în care mergi pe potecile acestea din jurul orașului, care sunt croite de austrieci foarte ușoare, nu e nevoie de efort, sunt foarte multe zig-zag-uri. Absolut toate sunt accesibile. Sunt special făcute ca să fie parcurse la orice vârstă, de către oricine. Pe vremea austriecilor cei care veneau aici, fie că erau bătrâni, bolnavi sau supraponderali, plăteau foarte mult și trebuia să li se acorde condiții. Mâine, dacă te vei plimba pe aceeași potecă pe care ai mers astăzi, vei vedea în propriul corp care este diferența și ce face aerul pentru sănătatea fiecărei persoane.

centru vizitare Dobogled Valea Cernei

Rep.: Ce potecuță ați recomanda celor care mai au o singură zi de petrecut la Herculane? Această stațiune face parte din Parcul Național?

G.L.: Herculane, ca oraș, nu face parte din Parcul Național. Pentru că un parc național înseamnă o zonă în care natura e protejată și drepturile naturii sunt mai importante decât ale oamenilor. Vă dau exemple. Sunt situații în care vine un om căruia îi place locul și își cumpără o bucată de teren pe Valea Cernei. Ei bine, există situații în care acea persoană află că, legal vorbind, n-are voie să facă focul pe terenul propriu, personal, plătit cu bani mulți. Pentru că zona este protejată și pentru că natura, repet, are niște drepturi care se suprapun peste ceea ce avem aici din punctul de vedere al populației. Herculane nu face parte din parc. Parcul național înconjoară orașul Herculane. Singura localitate din Parcul Național Domogled este Cerna-Sat care este departe de aici, unul dintre cele mai izolate sate de pe Valea Cernei, lângă Cheile Corcoaiei, o zonă îngustă formată de Cerna, unde se petrece cam jumătate din balada lui Iovan Iorgovan. Aceasta este în mod ciudat o poveste care începe la Sibiu, jumătate se petrece pe Valea Cernei și ultima strofă se întâmplă la Moldova Nouă, la peștera Gaura cu Muscă. Este o baladă care traversează aproape toată România. Ei bine, două strofe vorbesc despre Cheile Corcoaiei, unde apa a săpat ca o urmă de balaur printre stânci.

Rep.: Ce ne puteți spune despre Punctul de vizitare?

G.L.: Ne aflăm la ieșirea din Herculane, la Sediul Parcului Național Domogled – Valea Cernei, unde este Punctul de vizitare pe care-l parcurgem acum. Urmează o porțiune de circa 3 kilometri, poate mai mult, în care zona este foarte aglomerată. Încă din vremea austriecilor principiul era „Ceea ce a dat Dumnezeu să nu refuze oamenii.“ Existau niște băi speciale pentru săraci, gratuite. Ei bine, de aici încolo, cale de vreo trei kilometri pe Valea Cernei, sunt câteva bazine în aer liber, gratuite. Între timp, localnicii au mai lucrat la ele, sunt cât de cât amenajate. Sunt păstrate, de fapt, doar funcționale pentru că autoritățile nu au găsit modalități să investească acolo.

Rep.: Care autorități?

G.L.: De aici până la capătul Văii Cernei se schimbă, de vreo patru-cinci ori, trei județe. Așa că lucrurile sunt destul de complicate din punctul de vedere al teritoriului.

Sorin BOCIOACĂ