Ziua Limbii Române, sărbătorită de basarabeni și prahoveni prin joc și voie bună

De cinci ani, la fiecare sfârșit de august, prahovenii și-au fixat o sărbătoare de suflet, desfășurată sub un generic firesc, „Prahova iubește Basarabia“. Nu întâmplător festivalul începe mereu pe 31 august. Este data la care România celebrează Ziua Limbii Române (marcată începând cu 2011), iar Republica Moldova „Limba noastră“, omagiată încă din 1990. Deci ce limbaj mai puternic să fie între românii de-acasă și cei din vechea Basarabie decât ceea ce-i unește de veacuri, graiul, tradițiile, moștenirea culturală, portul, cântul și dansul popular?

Formatul evenimentului este același de la debut: Prahova invită la Ploiești formații artistice din Republica Moldova și Bucovina de Nord (Ucraina), adulți și copii deopotrivă, spre a se întâlni și evolua pe aceeași scenă cu ansambluri din Prahova. Dar până la acest festival trebuie să spunem că județul are o foarte lungă tradiție în relațiile cu frații de peste Prut sau din Țara de Sus, cum mai era deunăzi vreme supranumită o parte din Bucovina rămasă printre străini. Aproape fiecare localitate din județ este înfrățită cu una din Moldova sau din zona Cernăuți, plus că Prahova face parte din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, alături de Bistrița-Năsăud, Iași, Vaslui și toate raioanele din R. Moldova. E drept, abia în ultimul timp s-a trecut peste perioada romantică; adică, dincolo de pod de flori, vizite reciproce, donații de cărți și serbări populare, au început și ceva proiecte de investiții, care lasă în urmă lucruri palpabile ce contribuie (deocamdată nesemnificativ) la dezvoltarea comunităților rurale din țara vecină. Fiindcă, ei da, e multă nevoie de investiții acolo, iar dacă noi clamăm pe toate drumurile că suntem frați, e bine s-o demonstrăm prin fapte concrete!

„Prahova iubește Basarabia“ face parte din categoria evenimentelor care întrețin vie flacăra românis­mului, indiferent câte granițe au pus între noi istoriile nedrepte „scrise“ mereu de alții. Anul acesta, festivalul a debutat cu o imensă paradă a portului popular. A fost ca o revărsare de culori, fiecare ansamblu artistic purtând costume populare din zone etnofolclorice diferite, ceea ce a adus o rară frumusețe într-un oraș altfel mai agitat, așa cum este Ploieștiul industrial. Mare încărcătură emoțională a fost, apoi, la imensa horă a Unirii, nelipsită de la nicio întâlnire dintre moldoveni și prahoveni. Seara, pe scena în aer liber, amplasată pe esplanada Palatului Culturii, în prezența unei asistențe parcă mai numeroasă ca niciodată, au evoluat artiști ai Orchestrei „Flacăra Prahovei“ a Filarmonicii „Paul Constantinescu“, remarcabil fiind momentul rapsodului și interpretului Gelu Voicu, și „Ciocârlia” naistului Romeo Văduva. Laura Lavric, susținută de mai multe formații de dansatori, a încheiat o zi foarte încărcată în simboluri și emoții. A doua zi a festivalului i-a avut ca invitați pe cei din trupa de succes Zdob și Zdub, care a adus ritmuri folclorice din Moldova de peste Prut, dar și bine-cunoscutele lor hit-uri, cu mare succes în rândul tinerilor. Vor rămâne în memoria spectatorilor și momentele grupurilor artistice și Cernăuți, Chișinău, Cahul sau din Prahova („Moștenitorii“, „Perinița“, „Doina Prahovei“ și interpreta Mariana Mușa Trăscău). Însă, la un moment dat, privirile a sute de oameni au fost atrase de ceea ce noi am numit simbolul festivalului, o pruncuță de 2 anișori îmbrăcată în straie populare maramureșene. Și am răsuflat cu ușurare: are cui rămâne moștenirea culturală!

Maria BOGDAN