Popas în Rezervația de Zimbri din Hațeg
- Scris de Lumea Satului
- Publicat în Turism
La doar 3 km de oraşul Hațeg, pe DN66 se găseşte unul dintre cele mai atractive locuri din județul Hunedoara. Situată pe o suprafaţă de 50 de hectare, acoperită cu păduri de carpeni, stejari şi brazi, Rezervaţia Haţeg – Slivuţ găzduiește numeroși zimbri care atrag zilnic sute de turiști dornici să-i admire.
Povestea unuia dintre simbolurile Haţegului a început în 1958, când o pereche de zimbri – Podarec şi Polonka – a fost adusă din Polonia. De atunci, lucruri importante aveau să se întâmple în pădurea Slivuţ, primul loc de pe teritoriul României în care a fost introdus zimbrul european Bison bonasus.
Importanta inițială R
O lege nescrisă, dar respectată cu sfinţenie, spune că numele puilor născuţi în ţara noastră trebuie să înceapă cu litera „R“ sau chiar cu indicativul „RO“. Aşa că toţi cei peste 50 de „zimbrişori“ care au văzut lumina zilei la Haţeg, de-a lungul celor 54 de ani de existenţă a rezervaţiei, au purtat astfel de nume. Primii au fost Roman, Retezat şi Romina.
În prezent, pe plaiurile Hațeg nu se regăsesc mai mult de nouă zimbri. Actuala conducere administrativă a oraşului îşi doreşte ca, pe viitor, rezervaţia de zimbri să se mărească și să devină un centru turistic important. Proiectul este, deocamdată, la nivel de intenţie şi dorește atragerea fondurilor europene necesare pentru extindere, unde s-ar amenaja şi un punct dedicat Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului.
Rezervaţia are o amplasare geografică bună și spectaculoasă, iar dacă doriți să vizitați mai multe destinaţii turistice puteți începe din acest punct, continuând apoi călătoria cu Tronul Străbunilor, castelul Corvinilor şi, la sfârşit, Cetatea Deva.
Știați că?
- Zimbrul este cel mai mare animal european de pe uscat. Masculul poate ajunge și la 920 kg, cu un minim de greutate înregistrat de 440 kg. Femelele sunt mai mici, având între 320 și 640 kg. Ca și la alte ierbivore, hrănirea ocupă între 50 și 80% din zi.
- Ultimul zimbru din Moldova a fost ucis în 1762, iar din Transilvania, în 1790. Astfel, zimbrul a dispărut din actualul spaţiu românesc şi nu a mai existat timp de 150 de ani. Abia în 1958 specia a fost reintrodusă în România.
Ruxandra HĂBEANU
Articole înrudite
- Patru zimbri eliberați în natură în Vânători-Neamț
- Zimbrul, o pribegie nesfârşită între extaz şi agonie
- Zimbrii de la Armeniş, mai aproape de libertate deplină
- Zimbrul, un simbol naţional protejat de Romsilva
- Prima rezervaţie de zimbri din România are 9 exemplare
- La Bucşani – Dâmboviţa rezervaţia se mândreşte cu 47 de zimbri
- Asociaţia Crescătorilor de Oi „Retezatul“ - Haţeg a strâns în 5 ani 200 de membri şi 20.000 de oi
Articole recente - Lumea Satului
- Cele mai frumoase cascade din Carpații Orientali și Occidentali
- Dubrovnik: gastronomie, vinuri, arhitectură, investiții în infrastructură
- LUMEA SATULUI ÎN LUMEA EI
- O specie descoperită recent: Fusarium xyrophilum, ciupercile care imită florile
- Pe urmele patrimoniului mondial UNESCO: azi, comuna Saschiz
- Aspecte din evoluția învățământului agricol în România
- Putere suplimentară pentru încărcătoarele cu braț telescopic JCB seria III pentru modelele cu transmisie DualTech VT
- Cheescake cu rodie
- Județul Neamț, comuna Săbăoani: Ciupercărie cu Pleurotus, în prag de subzistență
- Floarea-soarelui: cum au evoluat suprafețele și producțiile în România