Dolheşti, o destinaţie inedită în turismul rural

O localnică din satul sucevean Dolheştii Mici, Mirela Maria Nechita, a înfiinţat Asociaţia de Promovare a Văii Şomuzului şi cu sprijinul primăriei comunei, al meşteşugarilor şi producătorilor locali aduce turiştii în acest loc minunat. Totul a început prin punerea în valoare a casei părinteşti, aflată într-o livadă superbă, sub poala pădurii. Mirela a restaurat casa părintească, conservând stilul arhitectonic specific acestei zone, transformând-o în casă de oaspeţi.

Vatra satului poate dezvolta turismul

De la Mirela Nechita, preşedintele respectivei asociaţii şi iniţiatoarea proiectului Turist în Dolheşti, am aflat că ideea de a dezvolta turismul pe Valea Şomuzului a pornit de la valorificarea caracteristicilor deosebit de favorabile pe care le oferă această zonă: vatra satului, populaţia rurală cu obiceiurile şi tradiţiile păstrate nealterate şi care valorifică resursele locale şi produsele naturale menite a satisface cerinţele ofertei turistice pentru persoanele care preferă vacanţa la ţară. „Am pregătit un popas în trecut: cunoaştem meserii tradiţionale, de odinioară, mergem împreună la atelierul fierarului şi al cojocarului, ne oprim şi la moara cu pietre, veche de 100 de ani acolo unde bobul de porumb e zdrobit lent păstrându-şi gustul şi savoarea, servim bucate alese în inima pădurii de mesteceni, fredonăm refrene de cântec şi voie bună alături de Ansamblul «Străjerii» din Dolheşti şi al lor «Hop aşa, tot aşa/ Nu te da, nu te lăsa» şi facem multe alte întâlniri pe care nu le poți uita. Vrem să facem din Dolheşti un loc inedit de destinaţie a turismului rural din România pentru că este comuna unde oamenii văd soluţii la orice problemă, unde se fac cele mai bune poale-n brâu, unde limba română este cea mai dulce şi unde se zâmbeşte în orice moment al zilei. Vei înnopta şi vei fi ospeţit cu mâncăruri dolheştene gătite chiar de oameni ai locului.

Eu văd în Dolheşti satul autentic moldovenesc, parte a unei Românii a interiorului, în care biserica este foarte importantă, în sânul celei mai consistente comunităţi creştine“, ne-a precizat Ciprian Şlemco, directorul agenţiei de turism „Hello Bucovina Travel & Tours“, unul dintre colaboratorii proiectului care a adus primii turişti străini veniţi tocmai din Statele Unite ale Americii.

Turism înseamnă emoţii, vorbe dulci, tradiţii şi ospitalitate

Pentru dolheşteni, turism înseamnă trăiri intense, emoţii care amintesc de copilăria simplă de la ţară, o vorbă dulce, tradiţii, ospitalitate şi bucate alese, totul derulat după un program bine stabilit.

Itinerariul cuprinde  o întâlnire cu Cezar Chiuaru, gospodarul cu o stupină moştenită de la bunici şi cu o stână cu peste 300 de oi. După poveţe despre efectele benefice ale produselor stupului, urmează degustarea mai multor feluri de miere de albine, mierea de păpădie fiind considerată „leacul de aur“. Întâlnirea cu Ion Liuţă, cojocarul comunei este una interesantă, mai ales că are amabilitatea şi răbdarea de a arăta turiştilor cum se fac cojocul, brâul şi opincile, cusăturile ornamentale cu motive specifice Văii Şomuzului. Atelierul de fierărie din Dolheştii Mici va deveni în câţiva ani muzeu, chiar dacă proprietarul Ioan Stoica încă face potcoave si diferite unelte agricole, balamale pentru uşi şi geamuri, obiecte de fineţe pentru înfrumuseţarea gospodăriei sau utilizate în diverse activităţi casnice. Turul satului presupune şi o întâlnire cu renumitele ţesătoare din Dolheşti. Pe lângă ştergare, covoare în această localitate încă se mai fac manual obiecte de îmbrăcăminte, se brodează pe pânză ţesută în casă, se toarce sau se croşetează.

La casa părintească, Mirela Nechita organizează pentru cei interesaţi un curs de design interior, în care le vorbeşte turiştilor despre motivele de inspiraţie tradiţională şi urzelile din zona Văii Şomuzului, adaptarea stilului shabyy-chic la o casă de ţară/de vacanţă, preluarea motivelor ţărăneşti în amenajarea locuinţelor moderne.

Iar dacă acestea sunt activităţi specifice femeilor, bărbaţii se mai ocupă încă de olărit, confecţionat chirpici, unelte agricole din lemn (greble, ţapine şi furci) şi împletituri din nuiele.

Arta culinară de pe Valea Şomuzului

Nici partea culinară nu este neglijată. După o vizită prin cămara pregătită pentru iarnă, din care nu lipseşte tulburelul care fierbe, îndrăgostiţii de nobleţea satului românesc, se aşează bătrâneşte, la masa aşezată sub un pom, în jurul fundului de lemn pe care abureşte mămăliga. Gospodinele din Dolheştii Mici pregătesc borş după reţeta locului: diresală (n.r. – ciorbă) cu cartofi şi chişleag, dar şi tocăniţă de hribi cu smântână şi mămăligă, mujdei de usturoi cu nucă şi friptură de pui crescut la curte. Pe lângă bucatele fierte la foc domol în ceaunul de tuci aşezat pe chirosteie (n.r. – pirostrie) a căror arome, culori şi savoare sunt date de legumele proaspete din grădină, găina crescută în curte cu porumb şi chişleagul obţinut din laptele gras şi sănătos. Regalul gastronomic este completat cu plăcinte poale în brâu şi stropit din belşug cu licori aromate obţinute în casă.

În lumea satului există artă şi curiozităţi inedite

Într-o altă zi petrecută la Dolheşti, un popas la colecţia personală cu lucrări de sculptură şi pirogravură cu flacără în lemn a învăţătorului Vasile Cărăbuş, ne confirmă încă odată că în lumea satului există şi artă.  Sub titlul „Istorie şi tradiţie dolheşteană“, demnul urmaş al Domnului Trandafir, dezvăluie viaţa acestei comunităţi printr-o colecţie de obiecte vechi de uz gospodăresc, din fier, lut şi lemn precum şi obiecte de îmbrăcăminte din portul popular autentic. Faţă de alte muzee, pragul casei învăţătorului Cărăbuş trebuie trecut pentru a putea vedea cea mai mică bancnotă din lume, bancnota de 10 bani de pe timpul Regelui Ferdinand, datată 1917. Calculatorul pe care îl foloseau inspectorii agricoli cu mai bine de 50 de ani în urmă pentru a le spune ţăranilor ce cote au de dat la stat şi Abecedar-ul de la 1900, în care primul cuvânt care se învăţa atunci era „Oi“, sunt doar o parte dintre obiectele pentru care trebuie să le vezi în această casă muzeu.

Turismul poate dezvolta comuna

Pe lângă investiţiile în infrastructură, educaţie şi cultură, domeniul turismului rural a devenit din 2016 una dintre priorităţile pentru dezvoltarea comunei Dolheşti. Această ramură poate diversifica substanţial economia localităţilor rurale, inclusiv prin crearea de noi locuri de muncă, destinaţiile rurale fiind printre cele mai solicitate oferte de excursii ale agenţiilor de turism pentru turiştii străini, iar un număr important de cazări sunt realizate în perioada estivală în mediul rural. Primarul comunei Dolheşti, Cristinel Bărculescu a remarcat că „deși aflați în poarta Bucovinei, suntem o comună la fel de frumoasă ca cele din zona de munte, cu potenţial turistic încă neexploatat. Chiar dacă nu suntem suficient cunoscuţi în domeniul turismului rural, am pornit la drum cu dorinţa de a ne afla pe harta localităţilor turistice“. Roxana Pintilescu, Directorul Centrului Regional de Studii al Agenţiei pentru Dezvoltare regională Nord-Est, salută iniţiativa de punere în valoare a acestei zone afirmând că „Valea Şomuzului este un giuvaer care trebuie arătat lumii. Este o iniţiativă voluntară care presupune foarte mult efort, dar va avea succes tocmai pentru că vine din suflet.

Silviu Buculei

GALERIE FOTO