În frumoasa Bucovină este situat Muzeul Oului Vama, considerat ca fiind cel mai mare muzeu de acest gen din lume. Este un loc unic, de unde n-ai vrea să pleci poate decât după câteva ceasuri bune în care ai privit oul din alte perspective, dar parcă nici atunci, pentru că sigur ți se va părea că ai omis detalii importante. Fondatoarea acestui muzeu este Letiția Orșivschi Heiser, o doamnă în adevăratul sens al cuvântului, care nu transmite mai departe doar tradițiile din zonă, ci aduce în fața turiștilor obiceiuri de realizare a ouălor din toată lumea.

Înainte de a porni în incursiunea poveștilor cu și despre ouăle pe care le putem vedea la Vama, aș vrea să aflăm o parte din povestea Letiției Orșivschi Heiser, pentru că da, omul sfințește locul și, dincolo de talentul pe care-l transpune pe coaja fiecărui ou pe care-l lucrează, a reușit în cei aproximativ 28 de ani de activitate să adune o adevărată comoară. Începuturile pe acest drum au fost alături de bunica, iar atunci lucra doar ouă cu tuș și realiza în special motive florale. În timp, doamna Letiția a devenit unul dintre cei mai apreciați artiști ai României și a reprezentat țara cu mândrie peste tot în lume.

„Sunt profesor de artă textilă și decorativă, absolventă a Facultății de Textile-Pielărie a Universității «Gheorghe Asachi» din Iași, promoția 1991, dar și a patru masterate în cadrul universităților din Suceava și București. M-am născut la Vama, am profesat la București timp de 5 ani după care, născându-l pe fiul meu Rareș, am revenit acasă pentru perioada de maternitate. În acel timp, asociația belgiana OVR - Organisation Village Roumain căuta locuri frumoase din România pentru a dezvolta o rețea de turism rural. Aflată la Vama, care era propusă drept comuna de referință pentru turismul bucovinean, delegația OVR a dorit să includă și casa părinților mei în acest circuit turistic rural pentru că existau camere spațioase ce puteau fi oferite spre închiriere, exista  baie pe fiecare nivel și dețineam și un muzeu de familie, cu exponate care au aparținut bunicilor și străbunicilor, mama fiind nepoata Mitropolitului Nectarie Cotlarciuc.

Printre obiecte vechi, costume populare, covoare, ștergare și icoane, în covată erau expuse  ouăle sfințite de familie de-a lungul timpului. Dorindu-și cei din delegație astfel de ouă, mama a refuzat să le ofere, însă le-a sugerat să își aleagă fiecare modelul preferat pe care eu, acasă fiind, puteam să-l reproduc pe un ou golit de conținut. Atunci când au revenit, fiind mulțumiți de rezultatul muncii mele, mi-au propus să organizez ateliere și să fac demonstrații turiștilor care aveau să fie cazați în zonă. Astfel, primele mele demonstrații de închistrire a ouălor s-au desfășurat în muzeul de familie, însă pentru că era un loc mic cu obiecte valoroase, iar turiștii veneau însoțiți de copii de toate vârstele, s-a impus organizarea demonstrațiilor într-un spațiu mai mare. Așa că în casa renovată a străbunicilor am primit primele grupuri mai numeroase. Tot acolo, la sugestia turiștilor, am amenajat un colț unde am pus 2 vitrine cu ouă. Într-o vitrină erau expuse ouăle vechi, din covata familiei, în alta cele lucrate de mine după modelele vechi. Cele 2 vitrine aveau să fie completate ulterior cu exponate internaționale care provin din 82 de țări ale lumii, fie achiziționate în călătoriile din țările pe care le-am vizitat, fie primite în dar de la turiști, de la diverse personalități sau delegații oficiale“, a declarat doamna Letiția.

Oul, dar pascal

Așa a început povestea celui mai mare muzeu dedicat oului, iar în acest moment colecția familiei reunește 15.000 de exponate. Ouă din 82 de țării ale lumii, realizate prin diverse tehnici, de diferite dimensiuni, culori și mărimi. Însă cred că tehnica pe care o îndrăgește cel mai mult este cea a cerii în relief, despre care mi-a spus încă de când am vizitat-o prima dată că este tehnica ce presupune aplicarea a 6 straturi de ceară, dar nu întâmplător, ci pentru că în Bucovina această cifră înseamnă cele 6 zile de lucru, în care Dumnezeu a creat lumea.

Practic, în cadrul acestui muzeu poți vedea adevărate opere de artă, deci mai mult decât ideea oului ca dar pascal. Este greu de imaginat și de explicat câte simboluri și imagini pot fi văzute pe aceste exponate pentru că nu doar costumele populare și motivele tradiționale sunt transpuse pe coaja ouălor, ci și imagini și simboluri din diverse culturi. Și pe mine, la fel ca pe majoritatea turiștilor, alături de ouăle vechi, parte din „zestrea“ familiei, m-au impresionat cu adevărat ouăle de struț transformate în capelă, cele transformate în cutii muzicale ori cutii pentru bijuterii, în suporturi de parfum, dar și caruselele care funcționează. La fel de impresionante sunt și colecțiile speciale precum cele din cristal de Sankt Petersburg, cristal de Bohemia ori cristal de Rosenthal, dar și cele din colecția Franklin Mint, precum și ouăle realizate în tehnica Cloisonné.

Mi-am dorit să aflu de la dumneaei care tehnică ori ce motiv îi place în mod deosebit să lucreze, așa am aflat și cum și-ar defini cartea de vizită: „În afară de elementul crucii, cred că mă reprezintă foarte mult și coada de păun despre care știm că este simbolul frumuseții interioare. Deci cred că acesta ar putea fi cartea mea de vizită. Mereu am lucrat cu toată inima și fără a mă gândi nici la costurile pe care le presupune fiecare lucrare și nici la ceea ce înseamnă efort din partea mea. Dar, pentru că sunt profesor de artă textilă și decorativă, nu lucrez niciun ou fără să mă gândesc la mesajul pe care îl sugerează.“

O viață care pornește dintr-un ou

Ultimii doi ani nu au semănat cu nimic din ceea ce am trăit până acum, iar pentru fiecare dintre noi ceea ce însemna viața zilnică nu a mai fost la fel. Știm că în mare parte artiștii au avut cel mai mult de suferit, însă unii dintre ei au reușit să depășească perioada într-un mod cât se poate de productiv.

„Eu nu am simțit deloc pandemia pentru că la Vama există pensiuni unde au fost mereu turiști, exceptând perioada în care județul Suceava se afla pe lista roșie. Bineînțeles că am creat condiții speciale pentru turiști, am avut un program mai redus, dar și înțelegere din partea lor. Însă, pentru că am avut timp, am reușit să finalizez amenajarea unei case tradiționale. De aceea muzeul dispune acum de spațiu triplu, peste 800 mp, unde avem aproximativ 15.000 de exponate. Am optat pentru o altfel de amenajare, față de primele încăperi. Există acum o zonă special dedicată mănăstirilor, dar și minorităților din Bucovina. Am mai amenajat altă încăpere unde am expus costume populare atât din Vama, cât și din Bucovina, unde apare viața țăranului bucovinean care la hora satului își găsește jumătatea, urmând ca pe parcursul vieții să lucreze pământul, apoi am ilustrat familia care lucrează pentru zestrea fetei, toate simbolizate prin diverse obiecte.

Există și o cameră unde am expus doar lucrările mele pentru că la multe expoziții internaționale avem câte o temă unică și acele lucrări nu am avut unde să le încadrez de-a lungul timpului în muzeul inițial, așa că le-am expus acum, în altă manieră. Foarte apreciată este crucea pascală, gândită cu vitrină, care domină încăperea și în interiorul căreia am pus doar exponate pe care apare simbolul crucii. Există și zone cu ouă mai noi, cărora le-a fost adăugată foița de ceară; am amenajat și o zonă cu tablouri pentru că nu demult am avut și prima expoziție de acest gen, așa că în tablouri am respectat anumite tonuri și am creat ouă în concordanță cu acestea pentru a avea un tot unitar. Există și o încăpere pe care o denumim casa mare, unde am lăsat soba tradițională și am expus elemente vechi.

Desigur că există și o zonă mai nouă cu acele ouă de struț care au apărut mai târziu și astfel am amenajat și un candelabru format din 5 ouă de struț. Tot aici există și colecția internațională, o zonă dedicată copiilor, una de diplome, una de povești; fiecare are povestea ei pentru că mereu încercăm să surprindem vizitatorii. Încăperea dedicată diplomelor și aparițiilor internaționale, dar și anumitor ouă speciale pe care le-am creat pentru diverse evenimente. Adică evenimentul este însoțit nu doar de imagini de acolo sau diplome, ci și de oul pe care l-am creat pentru acel eveniment este deosebită. Există și o mică expunere cu personalitățile care ne-au călcat pragul, dar pentru că nu aveam spațiu am creat și albume și cine dorește poate să le vadă pe fiecare. Deci pot spune că am avut doi ani foarte productivi“, a declarat artista din Bucovina.

Deoarece, adeseori clase de copii vin să viziteze tot mai des muzeul, doamna Letiția s-a gândit să-i surprindă cu o expoziție inedită unde sunt prezentate ouă pe care apar personaje pe care cei mici le cunosc: Harry Potter, Angry Birds, Spiderman etc., alături de personaje din basmele și poveștile populare.

Colecția internațională a muzeului s-a îmbogățit și ea pentru că au fost aduse noi exponate de porțelan de secol XIX, și mai mult decât atât, în cadrul unei licitații online doamna Letiția a achiziționat fragmente de ou de dinozaur ce provin din Cretacic.

Urmează expoziții temporare

Orice artist dorește să creeze mai mult pentru că vrea ca de la an la an să prezinte noutăți turiștilor fiindcă nu puțini sunt cei care revin la Vama; de aceea simte că trebuie să-i surprindă și să-i încânte mereu. Așa că, începând cu aceste Sărbători Pascale, doamna Letiția va organiza și expoziții temporare, pentru că, în afara ouălor deja expuse în muzeu, mai are și alte câteva sute de exemplare pe care nu a reușit să le încadreze niciunde deoarece sunt și exponate de mari dimensiuni. Așa că, într-o zonă de trecere, pe care nu a folosit-o până acum pentru expoziție, s-a gândit să organizeze expoziții pe diverse teme care nu vor avea statut permanent. Prima astfel de temă este intitulată Păpuși. 

Cei interesați să aibă în propria colecție ouă realizate la Vama, semnate de doamna Letiția, trebuie să știe că le poate achiziționa de la muzeu sau atunci când există expoziții unde dumneaei participă. În prezent nu mai realizează foarte multe comenzi speciale, ci colaborează doar cu câteva firme pentru care realizează ouă ce se oferă în dar pentru Sărbătorile Pascale.

La muzeu este ajutată de fiul său, care este cel mai important sprijin al acesteia. De asemenea, turiștii sunt întâmpinați de sora dumneaei, Cătălina, dar și de o fostă elevă. De fapt, pot spune că într-un astfel de muzeu cei care îi întâmpină pe turiști trebuie să aibă puterea de a le transmite ceea ce artistul principal înțelege prin opera sa, iar dumnealor fac acest lucru. Pentru că da, pasiunea pentru tradiții poate fi transmisă și prin vorbe.

„Avem foarte mulți turiști străini. Mulți vin din Elveția, dar ne-au vizitat și foarte multe familii de francezi și olandezi care vin în România pe cont propriu, dar și grupuri organizate, chiar dacă grupuri mai mici. Noi colaborăm și cu diverse agenții și în ultimul an chiar a fost neașteptat de bine din acest punct de vedere. Bineînțeles, am observat că s-a mărit și interesul turiștilor din țara noastră, ceea ce ne bucură. Noi credem că prin ceea ce am reușit să facem în ultimul timp putem să-i surprindem plăcut și pe cei mai pretențioși turiști. Construcția nouă respectă stilul tradițional, am folosit piatră de Vama, lemn vechi și bine păstrat, chiar am pus suflet. Așa că eu zic că în prezent totul este foarte bine structurat, spațiile sunt atent amenajate, vitrinele sunt altfel iluminate, tocmai pentru a pune în evidență oul“, a mai punctat doamna Letiția.

Și cum în lume lucrurile încep să reintre pe făgașul normal, doamna Letiția a redevenit ambasadorul ouălor închistrite și a participat deja la 3 expoziții în Germania, Franța și Elveția.

Mi-a plăcut foarte mult cum s-a încheiat discuția cu dumneaei pentru că a spus o replică pe care eu o văd ca pe o invitație pentru toți turiștii: „Eu sunt omul închistritului ouălor, nu al cuvintelor.“ Adică, aș îndrăzni să spun eu, cei care doresc să o cunoască cu adevărat trebuie să-i vadă lucrările acasă, la Vama.

Larissa DINU

GALERIE FOTO

Din cele mai vechi timpuri, ouăle sugerează renaşterea naturii, a omului, precum şi Învierea lui Iisus Hristos. În Moldova, în perioada Sfintei Sărbători de Paști, în semn de prețuire a jertfei Mântuitorului, femeile din aceste locuri brăzdate de istorie, tradiție și sărbătoare trudesc ore întregi pentru realizarea unui ou încondeiat în care se regăsesc, pe lângă simbolurile religioase, și cele care desemnează trăinicia neamului, pe baza poveștilor și a povestirilor. Deoarece în această zonă tainele meșteșugului și ale artei încondeierii ouălor aparțin comunității huțule din Bucovina (Paltinu și Vatra Moldoviței), precum și din alte zone ale Sucevei (Măgura – Ulma și Izvoarele Sucevei), dar și la Iași. Am ajuns și noi, la aceste comori tradiționale pentru a înțelege, cum în această zonă tradiția este trainică din veac în veac, iar oamenii din aceste locuri de răscruce țin la meșteșugul lor.

Oul încondeiat tradițional și oul arătos

În satul Paltin, comuna Vatra Moldoviței, din județul Suceava, Aurelia Ciuvercă, în vârstă de 63 ani, duce tradiția mai departe și inspiră noua generație în a iubi acest meșteșug: „Moștenesc tradiția încondeierii ouălor de la bunici și am dus-o mai departe prin intermediul cele patru fete pe care le am deoarece pentru noi este un meșteșug de suflet. Astfel, am ajuns să fac ouă închistrite, iar tehnica în acest sens este una foarte simplă. Noi spălăm, curățăm și scoatem conținutul ouălor și apoi începem a le închistri cu ceară curată; prima dată lucrăm pe alb, în a doua fază îmbăiem ouăle în galben, iar după această etapă le îmbăiem în baie roșie, apoi neagră, după care le ștergem și le închistrim, cum știm noi cel mai bine, cu motive tradiționale. Înainte, bunicii mei nu dădeau cu lac... dădeau doar cu șoric de porc. În schimb, noi acum folosim lacul, deoarece este mai arătos. Motivele tradiționale pe care noi le folosim sunt: spicul grâului, frunze de stejar, coarnele berbecului, grebla, steaua, creasta cocoșului și cărarea rătăcită. Înainte era mai simplu deoarece se făceau pe ouă doar niște picături, alb pe galben și pe roșu, pur și simplu picurai ceara. Mai nou, am observat că se cer foarte mult ouăle în relief“, a precizat meșterul popular Aurelia Ciuvercă.

Un condei numit chişiţă

În această perioadă ouăle de găină, de raţă sau de struţ sunt desenate cu multă pricepere de artizanii din aceste locuri. Astfel, am ajuns să o cunoaștem pe Maria Gorban în vârstă de 42 ani, din satul Măgura, comuna Ulma, din județul Suceava: „La noi tradiția se păstrează din moși-strămoși și încerc la rândul meu să o păstrez și s-o duc mai departe. De mică mi-a plăcut să încondeiez ouă. Tehnica constă în încondeierea cu ceară de albine și punerea ouălor în mai multe vopsele; unele modele sunt vechi, tradiționale, iar altele le-am reinventat: Crucea Paștelui, frunze de stejar, calea rătăcită, cireșica, peștele etc. De asemenea, mai fac și ouă încondeiate cu ceară în relief, ceara rămânând pe ou, iar la unele le șterg ceara, rămânând doar modelul. În prima fază scoatem conținutul din ou, după care se curăță atât interiorul cât și exteriorul ouălor, iar când este uscat încep încondeierea cu o chișiță, respectiv pun ceară fierbinte și fac modelul dorit“, ne spune Maria Gorban, meșter popular.

Pictura ouălor, alt meșteșug destoinic

La Iași am întâlnit-o pe Valentina Acasandrei. Aceasta lucrează cu motive religioase și inspirate din poveștile lui Creangă: „Meșteșugul meu este iconoritul, adică pictura icoanelor. Pictez icoane pe lemn și sticlă, cu toate că sunt mai puțin cunoscute în zona noastră a Moldovei.

Pictez pe linguri de lemn diferite scene din poveștile și povestirile lui Ion Creangă. M-am gândit la această nișă în primul rând pentru că m-am născut în Iași, cu toate că rădăcinile mele sunt undeva prin Cernăuți. Se spune că, iar Creangă s-a născut la Humulești, dar a dat tot ce a avut mai bun la Iași, sub umbra marelui Eminescu. Acest lucru este pentru mine o motivație de a face cunoscută literatura lui Creangă. Cât despre tehnica pe care o aplic ouălor, eu nu le încondeiez cu ceară, ci le pictez deoarece am încercat să le transpun prin tehnica meșteșugului meu pe un alt suport, respectiv coaja de ou.

Ilustrez motive religioase și îmi place să înfățișez scena cu Sfântul Mare Mucenic Gheorghe în luptă cu balaurul deoarece este un sfânt popular la noi, în zona Moldovei, fiind și ocrotitorul nostru încă de pe vremea lui Ștefan cel Mare. Să nu uităm că apărea și pe steagurile de luptă. Alte modele tradiționale sunt: scena Învierii, Hristos ieșind biruitor din mormânt, în veșmânt alb și cu raze ce simbolizează lumina Învierii și, nu în ultimul rând, Crucea Paștelui.

În cazul meșteșugului meu este o cruce formată din romburi și cu spice de grâu. De asemenea, am asociat Crucea Paștelui cu simbolul cocoșului deoarece acest model este asociat cu lepădarea lui Petru, atunci când Hristos i-a spus: «– Că tu astăzi, în noaptea aceasta, mai înainte de a cânta de două ori cocoşul, de trei ori te vei lepăda de Mine»“, spune Valentina Acasandrei, meșter popular.

Beatrice Alexandra MODIGA

Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național "Moldova" Iași, în parteneriat cu Primăria Municipiului Iași, Centrul de Informare Turistică și Asociația "ART – Meșteșugurile Prutului", a organizat în zilele de 13 și 14 aprilie 2019, pe Esplanada Palatului Culturii din Iași, cea de-a XIX-a ediție a manifestării interactive "Ouă încondeiate".

În preajma sărbătorilor pascale, meșterii populari din toate zonele țării au venit la Iași să le împărtășească celor interesați secretele încondeierii ouălor. Unul dintre aceștia este meșterul popular Florin Cramariuc. „Meșteșugul este moștenit de la bunicul, după aceea l-am învățat în școală și de 40 de ani încondeiez ouă“, a precizat Florin Cramariuc, meșter popular.

Alături de meșterii populari au participat și meșteri care au expus icoane pe sticlă și pe lemn, obiecte cu temă religioasă sculptate în lemn, precum și coșuri realizate din răchită și sfoară. „Începând cu anii ’80 am început să lucrez mai mult, de la Crăciun până la Paște, iar din anii ’90, tot anul lucrăm“, ne spune Maria Zinici, meșter popular.

Evenimentul, desfășurat în preajma sărbătorilor pascale, a prezentat publicului tainele meșteșugului și artei încondeierii ouălor, având drept invitați meșteri populari renumiți, proveniți din zonele tradiționale ale acestui meșteșug:

• Maria Zinici – Rădăuți, Suceava;
• Alina Marocico – Lupcina, Ulma, Suceava;
• Maria și Gabriela Gorban – Măgura, Ulma, Suceava;
• Aurelia Ciuvercă – Paltinu, Vatra Moldoviței, Suceava;
• Maria Hopp - Paltinu, Vatra Moldoviței, Suceava;
• Irina Mădălina Niga - Paltinu, Vatra Moldoviței, Suceava;
• Rodica Bărdăhan - Paltinu, Vatra Moldoviței, Suceava;
• Elena Vereha - Paltinu, Vatra Moldoviței, Suceava;
• Celica Nistor – Rogojești, Mihăileni, Botoșani.

Alături de ei au participat și meșteri care au expus icoane pe sticlă și pe lemnobiecte cu temă religioasă sculptate în lemn(troițe miniaturale, pistornice, cruci de mână), precum și coșuri realizate din răchită și din sfoară:

• Valentin Matraș - Vorona, Botoșani (coșuri împletite din nuiele);
• Cecilia Hăisan – Piatra Neamț; Valentina Acasandrei – Iași (icoane);
• Florin Cramariuc – Suceava; Niculae Gheorghian – Suceava; Sonia și Marcel Apalaghiei – Hulub, Dângeni, Botoșani; Sorin Pașaniuc – Hlincea, Ciurea, Iași (prelucrarea lemnului);
• Silvia Cozmîncă – Iași (împletituri din sfoară);
• Ema Paval – Plopeni, Suceava (țesături);
• Georgeta Cârstea – Bascov, Argeș (turtă dulce).

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti