ipso august 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 17 Sep 2021

Alege mărțișoare de la meșterii populari și producătorii locali!

Nu mai este mult și începe luna femeii, iar oferitul mărțișoarelor este poate cea mai importantă activitate din această perioadă. Fel de fel de mărțișoare vor apărea zilele următoare, însă vă îndemn să le alegeți pe cele realizate de meșterii populari și producătorii români. De ce? În primul rând pentru că sigur veți găsi unul unic, realizat cu dragoste și potrivit fiecărei persoane pe care doriți să o surprindeți și în al doilea rând pentru că meșterii și producătorii au nevoie de sprijinul nostru, mai ales acum, în lipsa târgurilor și a expozițiilor, acestea fiind principalele modalități de comercializare a produselor pe care le realizează.

Martisor2

Indiferent în ce zonă vă aflați, sigur veți găsi oameni pricepuți, care păstrează tradiția zonei și o imprimă mărțișoarelor. Căutați-i, sigur îi veți găsi în mediul online și veți putea comanda mărțișoare unice.

Din acest motiv, m-am gândit să ofer două exemple concrete: Rodica Dîlganu din Pielești, județul Dolj, și Cristina Dîrjan din Fetindia, județul Sălaj.

Prima dintre ele se ocupă cu pictarea obiectelor și a mobilierului din lemn, iar în acest an ne oferă mărțișoare pictate – ii, trifoi cu patru foi, dar și semne de carte ce pot fi considerate mărțișoare.

„Mărțișoarele le-am făcut la cererea clienților și prietenilor noștri, până acum nu am avut timp, însă anul acesta ne-am gândit că ar fi un lucru frumos din partea noastră, așa că oferim mărțișoare pictate. Ne bucurăm că deja s-au vândut multe dintre ele, ceea ce înseamnă că au fost apreciate, ceea ce ne bucură pentru că au fost făcute cu suflet. Mărțișoarele sub formă de ie costă 4.5 lei, iar trifoiul 5 lei. Cei interesați trebuie să știe că primim comenzile online pentru că nu există târguri să ne putem întâlni cu clienții noștri. Este în continuare o perioadă dificilă, așa cum a fost anul 2020, noi am primit toate comenzile on-line și am reușit să ne menținem afacerea“, a declarat Rodica Dîlganu.

Cristina Dîrjan ne oferă mărțișoare cu miros de lavandă. „Resimțim efectele pandemiei din plin, s-au redus vânzările cu aproximativ 70%. Ne desfășurăm activitatea în mediul on-line, dar aici poate vinde oricine, orice, fără documentele necesare și asta mai ales prin intermediul grupurilor. Este în dezavantajul nostru, al celora care am investit în spații de producție și tot ce este necesar pentru a nu pune sănătatea oamenilor în pericol. Încercăm să ne surprindem clienții fideli cu noi mărțișoare, dar și pe cei care nu ne cunosc. Avem în acest an mărțișoare florale, mărțișoare colorate, mărțișoare parfumate din praf ceramic, dar și diverse produse cu și din lavandă, cărora noi le-am adăugat șnurul alb-roșu. Cei interesați ne găsesc pe pagina noastră de Facebook și pot  comanda produsele, iar pentru cei din județul Sălaj livrăm la domiciliu, dacă comanda depășește 30 lei. Noi avem prețuri de producător care variază de la 6 la 15 lei“, a precizat Cristina Dîrjan.

Spunem că mărțișorul este o sărbătoare românească, deci să susținem meșterii populari și producătorii români cumpărându-le mărțișoarele!

Larissa DINU

  • Publicat în Traditii

Mărţişoarele copilăriei, simple şi uşor de confecţionat

Pe 1 martie se oferă persoanelor dragi mărţişoare în semn de apreciere sau mulţumire. Tradiţia sărbătorii are o vechime de mii de ani, încă de pe vremea dacilor mărţişoarele fiind considerate aducătoare de fericire şi noroc. Ele sunt formate în mod tradiţional dintr-un şnur în culorile alb cu roşu, albul reprezentând iarna şi roşul primăvara, la care se adăugă mici simboluri ale norocului: soare, lună, stea, scară, ancoră, flori, inimă, potcoavă, trifoi cu patru foi, coşar etc.

Pe 1 martie se oferă persoanelor dragi mărţişoare în semn de apreciere sau mulţumire. Tradiţia sărbătorii are o vechime de mii de ani, încă de pe vremea dacilor mărţişoarele fiind considerate aducătoare de fericire şi noroc. Ele sunt formate în mod tradiţional dintr-un şnur în culorile alb cu roşu, albul reprezentând iarna şi roşul primăvara, la care se adăugă mici simboluri ale norocului: soare, lună, stea, scară, ancoră, flori, inimă, potcoavă, trifoi cu patru foi, coşar etc.

Mărţişoarele tradiţionale sunt tot mai căutate

De mărţişoarele autentice, tradiţionale nu ne putem despărţi aşa de uşor, un exemplu în acest sens fiind ceea ce creează meşterul popular Carmen Cristea din Suceava. Este vorba de mărţişoare care reprezintă o fată şi un băiat, făcute din aţă în două culori tradiţionale alb şi roşu, pe care sucevenii le primesc cu drag, cu toate că sunt foarte simple şi uşor de confecţionat. „Sunt mărţişoare pe care le-am făcut împreună cu mama mea în vârstă de 81 de ani şi sunt mărţişoarele copilăriei ei. După cum mi-a povestit chiar ea, motivele de inspiraţie erau păpuşile din cârpe, pe care părinţii le confecţionau pentru a se juca copiii când erau mici. Când era luna martie, având la îndemână aţele cu care lucrau părinţii ţesături şi cusături în casă, copiii au inventat împreună cu părinţii şi bunicii acest tip de mărţişor. Ele se realizează foarte simplu, din mici ghemotoace de aţă roşie şi albă. Se formează o păpuşă sau jurubiţă din aţă cu dimensiunea a patru degete care se modelează tot cu aţă. Se leagă mâinile, picioarele, mijlocul la băieţel şi la fetiţă se formează rochia. Sunt  mărţişoare care au succes, sunt ochioase, copiii sunt atraşi de ele, pentru că sunt inspirate din forma corpului omenesc“, ne-a spus Carmen Cristea.

Lucrate cu suflet

Aceste mărţişoare ingenioase şi cu valoare sentimentală se pot realiza din orice fel de aţă, lâniţă, bumbac, aţă de papiotă, în funcţie de ceea de avem la îndemână în casă. Pe  măsură ce scade dimensiunea, sunt tot mai greu din realizat.

„Cele două siluete, băiat şi fată, urmează a fi împreunate printr-un şnur răsucit manual din aţă roşie şi albă şi legate împreună. Alături de oamenii din aţă avem şi trăistuţe de dimensiuni mici, foarte ingenioase, care au rolul de a promova zestrea bucovineană. Este o ţesătură cu pătrăţele alb şi negru şi baira, care este un şiret alb cu roşu, astfel fiind realizat mărţişorul. Costul nu este mare deoarece este realizat din materiale ieftine, iar la vânzare, ca la orice produs realizat de un meşter popular, munca nu este acoperită. De obicei, meşterul are în sânge dorinţa de a face ceva frumos, autentic, nu urmărește mereu banii. Majoritatea colegilor mei lucrează cu sufletul, se bucură când realizează un obiect nou sau când a ieşit un lucru adevărat, iar mărţişorul nu face parte din categoria meşteşugului, este mai mult legat de artă şi e bine să îl facă toată lumea. Bunicul meu făcea mărţişoare din paie, mama făcea din cârpe, toţi ar trebui să facem mărţişoare, aşa cum ne pricepem, pe care să le dăruim celor dragi“, este îndemnul meşterului popular Carmen Cristea.

Sentimentele meșterilor, în micile obiecte

martisor carmen cristea 3

Carmen Cristea este cunoscută în rândul meşterilor populari şi pentru mărţişoarele din ceramică, ceramica şi pictura fiind pasiunile sale. Absolventă a Liceului Pedagogic, apoi a Facultăţii de Economia Turismului, suceveanca s-a axat pe ce i-a plăcut în viaţă, pictura pe sticlă şi ceramică, fiind pictor decorator sticlărie şi ceramică mai mulţi ani într-una dintre cele mai renumite fabrici de sticlărie din judeţ. Aici a învăţat şi tainele meseriei de sticlar, şi-a deschis orizontul spre ceramică, a avut tangenţă cu materia primă, cu cuptoarele în care se ard ceramica și sticla, cu coloranţii, iar până la realizarea mărţişoarelor din ceramică şi din sticlă nu a fost decât un pas.

„Îi îndemn pe cei care cumpără mărţişoare să achiziţioneze obiecte autentice, care pot fi păstrate în casă ca elemente decorative. Eu de mică am cumpărat numai de la meşteşugari, aşteptam să vină târgurile să-mi cumpăr ceva. De aceea doresc ca oamenii să achiziţioneze aceste obiecte făcute cu mare drag de colegii mei. Sunt meşteri populari din mai multe zone, sunt mărţişoare din lemn, din coajă de ghindă, din coajă de nucă, mărţişoare cusute, mărţişoare din pânză, mărţişoare decorate pe ouă de prepeliţă etc. Pe chipurile celor care cumpără mărţişoare tradiţionale se poate citi o bucurie aparte. În loc să cumpere mărţişoare realizate în serie, toate la fel, este mai valoros şi mai frumos un mărţişor lucrat manual, iar cel care îl primeşte va avea şi o mică parte din sufletul unui meşter român. Este şi un respect faţă de cel căruia îl dăruieşti“, ne-a asigurat Carmen Cristea. 

Cadou simbolic, oferit din inimă

Originile sărbătorii mărţişorului nu sunt cunoscute exact, dar se consideră că a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, pe 1 martie, lună care purta numele zeului Marte, ocrotitor al câmpului şi al turmelor, zeu care personifica naşterea naturii. La vechii traci era omagiat zeul Marsyas-Silen, considerat inventatorul fluierului, cultul său fiind legat de glia maternă şi de vegetaţie, fiindu-i consacrate sărbătorile primăverii, ale florilor şi fecundităţii naturii. Se mai spune că dacii credeau în simbolurile norocoase ale primăverii şi le purtau până când înfloreau copacii. Semnificaţia mărţişorului a rămas aceeaşi de-a lungul timpului, un simbol al primăverii, al revenirii la viaţă, care ne aduce optimism şi credinţă. Şi forma acestuia s-a schimbat, adaptându-se cerinţelor vremii. „Mama mea este din satul Poieniţa, un sat bătrânesc foarte frumos din judeţul Neamţ, situat lângă pădure. Primăvara se respectau câteva tradiţii legate de mărţişor. După ce erau purtate timp de aproape o lună, mărţişoarele erau agăţate într-un trandafir, vişin sau cireş înflorit din faţa casei. Se credea că, dacă pomul va rodi, omul va avea noroc sau şnurul roşu îl va proteja de boli, fiind protejați copiii și casa“, ne-a spus Carmen Cristea.

Silviu Buculei

  • Publicat în Traditii
Abonează-te la acest feed RSS