Natural Hemp Heart din Dorohoi este singura fabrică de procesare a cânepii din Botoșani și una dintre puținele din țară. Investiția în această unitate s-a ridicat la aproape 500.000 euro și a început în august 2017, construcția fiind finalizată în iulie 2018. Începând cu anul 2019 se livrează pe piață ulei de cânepă, cânepă decorticată, făină de cânepă și fibră de cânepă, toate cele patru produse în variantele eco și convențional. Marian Tătaru, directorul fabricii, economist de profesie, cel care a condus totul aici în fabrică, dar care a venit mai ales cu idei inovatoare pe care le-a implementat cu resursele proprii, ne-a vorbit despre acest proiect.

200 de tone de cânepă procesată anual

În fabrică, o parte din cantitatea de semințe de cânepă este procesată prin presarea la rece în ulei de cânepă, iar o altă parte este transformată în semințe de cânepă decorticate și făină proteică. Fabrica a început procesarea în urmă cu 4 ani și jumătate, iar în prezent, în funcție și de comenzi, procesăm în jur de 100-200 de tone de cânepă. Anul acesta, în județul Botoșani, în zona Dorohoiului, s-au cultivat peste 100 ha de cânepă, dar suprafața diferă de la an la an. În cazul acestei culturi, utilajul pentru recoltarea cânepii este cel mai pretențios. Din 2017 și până în prezent, toată munca s-a concentrat astfel încât să atingem standardul de calitate pe care ni-l dorim în fabrică. Efectiv, să lucrăm cu toate secțiile. De atunci și până acum s-a lucrat și s-au omologat produsele, s-au obținut toate avizele și s-au făcut teste calitative în România, Elveția și Italia. Primele pe piață au fost uleiul de cânepă eco și convențional, sămânța decorticată de cânepă eco și convențională. Fabrica produce și produse derivate, mă refer la cele care rămân după extragerea uleiului, respectiv făina din șrotul de cânepă și, de asemenea, facem fibra de cânepă din materia care rămâne după decorticare. Cele patru produse principale sunt uleiul, semințele decorticate, fibra și făina“, a declarat Marian Tataru.

100% românesc, de la soiurile folosite până la capital

Oricare dintre produsele care ies pe poarta fabricii Natural Hemp Heart din Dorohoi este 100% românesc pentru că soiurile folosite sunt românești, culturile sunt pe teren românesc, iar fabrica este cu capital 100% autohton.

„Noi lucrăm cu fermieri botoșăneni care au folosit sămânță românească, soiurile Jubileu Secuieni și Zenit, omologate european, care au THC, substanța halucinogenă, de 0,018%, în condițiile în care normele admit o concentrație de 0,2%. Cânepa produsă la Botoșani este de o calitate impecabilă, soiurile de cea mai bună calitate sunt cultivate în cel mai bun sol pentru culturile de cânepă din țară. Fără urmă de modestie, obținem cele mai bune produse din punct de vedere calitativ din lume pentru că avem cea mai bună sămânță și la Botoșani avem cel mai bun sol, cu cea mai bună climă din toată țara pentru cânepă. Înainte de Revoluție România era pe locul trei ca producție de cânepă, iar Botoșaniul producea cel mai mult. Acum Botoșani a redevenit cel mai mare producător de cânepă din țară“, a mărturisit interlocutorul nostru. În fabrica de la Dorohoi gradul de automatizare este unul extrem de ridicat și personalul are contact cu sămânța de cânepă doar în momentul în care o aduce în depozite. Ulterior, tot parcursul ei este automatizat.

„Au fost cerințe speciale pentru autorizarea ISO și ECO, personalul intră în contact cu materia primă doar la aducerea în depozit, după care nu mai intră în contact cu ea. Am vrut produse de calitate premium și am făcut tot posibilul pentru a le obține“, a mai spus botoșăneanul.

Cânepa și produsele din cânepă sunt catalogate drept alimente ideale

Uleiul din semințe de cânepă are cel mai bogat conținut de proteine și de acizi grași esențiali, omega 3 și 6, în formula ideală.

„Este unul dintre cele mai bune alimente de pe planetă. Două lingurițe de ulei de cânepă echivalează cu 200 grame de somon sălbatic, dar asimilarea de către organism este mult mai bună. Produsele din cânepă pot fi consumate fără niciun fel de problemă de copii, adulți și bătrâni, doar că este recomandată moderația. Atât uleiul, cât și sămânța decorticată sunt indicate în consumul gravidelor, vă spun în calitate de bunic, iar rezultatele sunt fabuloase. Tot ce se obține din cânepă este ideal pentru om pentru că se absoarbe în cel mai curat mod de către organism. Eu spun că în mod normal nu ar trebui să lipsească din nicio familie uleiul de cânepă și produsele din cânepă. Totodată, făina de cânepă, în proporție de 8-10% folosită cu făina de grâu, transformă pâinea într-una dietetică, în Italia fiind folosită la producerea blatului pentru pizza. Semințele de cânepă se pun în paste, în iaurturi sau se pot consuma simple. Fibra de cânepă în iaurturi, combinată cu lapte, este extrem de bogată în vitamine, fiind ideală pentru un tract intestinal sănătos“, a specificat gazda noastră.

Beatrice Alexandra MODIGA

Leontina Prodan din satul Gâlgău Almașului, comuna Bălan, județul Sălaj, cultivă cânepă în sistem gospodăresc din anul 2014. Face asta pentru că este designer vestimentar, dar și pentru că a intrigat-o interzicerea acestei culturi și distrugerea tuturor unităților de procesare din țară (topitorii, filaturi, țesătorii și fabrici de confecții). Legea în acest moment este confuză și interpretabilă în cazul culturii de cânepă.

Îmbrăcăminte naturală din in şi cânepă

Leontina Prodan, după absolvirea Facultăţii de Studii Economice la Universitatea de Vest Timişoara în anul 1980, a lucrat ca economist până în 1991, când a început o afacere în domeniul producţiei de confecţii. „Activitatea pe care o desfăşor şi astăzi, are ca segment de piaţă vestimentaţia şcolară, îmbrăcămintea naturală din in şi cânepă, ateliere de promovare a meseriilor şi meşteşugurilor tradiţionale. Între timp, am absolvit secţia de Design vestimentar a Facultăţii de Arte Plastice Timişoara, iar în prezent sunt masterand în anul II la USAMV Cluj, specializarea Schimbări Climatice şi Siguranţă Alimentară. Am avut şansa de a copilări la ţară împreună cu părinţii şi bunicii de la care am deprins bucuria muncii pământului, dar şi alternativele unei meserii, bunicii fiind cojocari, ne spune aceasta.“

Ziua Cânepii

A început să cultive cânepă în sistem gospodăresc începând cu anul 2004, din simplul motiv că este designer vestimentar, mai adaugă Leontina. „Am promovat ţesăturile natural româneşti în colecţii inspirate din arta populară, colecţii prezentate la Paris, Dusseldorf și Bruxelles, în anii 1996-2007. În acest sens în anul 2000 pentru relansarea şi procesarea cânepii am depus un proiect la Bruxelles intitulat „Cânepă fibră naţională“, ţinând cont de faptul că România a fost cel mai mare producător de cânepă din Europa. Cea mai mare suprafaţă cultivată de mine a fost 15 ari, apoi câte 2-5 ari, pentru că locuiam în Timişoara. Acolo am înfiinţat în anul 2016 Muzeul Cânepii, iar la data de 6 august organizez la mine în sat Ziua Cânepii, eveniment transformat în Festivalul Cânepii.

Legea interzice fără distincție între Cannabis sativa şi indica

Cânepa are multiple întrebuinţări, mai specifică cultivatoarea. „Este utilizabilă 100% (ţesături, construcţii, ciupercării, plastic, hârtie, alimentaţie, leacuri). Cânepa, prin desime şi înălţime, sufocă buruienile, nu necesită alte lucrări după semănare până la cules. Ceea ce m-a determinat să o cultiv a fost interzicerea ei şi distrugerea tuturor unităţilor de procesare (topitorii, filaturi, ţesătorii, fabrici de confecţii). România şi Japonia deţineau tehnologia cea mai performantă de filare a firului de cânepă. Soiurile româneşti, considerate cele mai bune din lume datorită condiţiilor pedoclimatice, se certificau la Staţiunile de Cercetare de la Secuieni-Neamţ, Lovrin-Timiş, Fundulea-Bucureşti.“

Legea nr. 134/2000 interzice cultura de cannabis fără a face diferenţierea dintre cele două specii: C. sativa şi C. indica, adaugă cultivatoarea. „Mulţi nu ştiau că este vorba despre cânepă, cercetarea nu a mai fost susţinută, fabricile s-au privatizat strategic, iar presa, în goană după spectacol şi rating, a sprijinit dezastrul. Legea este confuză şi interpretabilă, iar controalele de la DIICOT, Direcţia Agricolă, Agenţia Naţională Antidrog, poliţie au descurajat complet cultivatorii şi procesatorii, ei fiind singurii care cunoşteau potenţialul şi beneficiile plantei. Am fost în audienţă la toţi miniştrii Agriculturii, am făcut publică activitatea mea și m-am lovit de incompetenţă, rea-intenţie, slugărnicie şi o politică a dezastrului naţional.“

Cannabis sativa, „cânepa noastră“

Cânepa s-a utilizat în medicină, este consemnată în China în urmă cu 2000 de ani ca anestezic, iar la sate în alimentaţie era cunoscută untura de animale şi uleiul de cânepă, vorbește Leontina despre beneficiile acestei plante. „În studiile Academiei Române din perioada 1957-1978, în satele României sunt consemnate reţete de leacuri utilizate la oameni şi animale (tuberculoză, dureri menstruale, cicatrizarea rănilor). Nu am întâlnit în scrierile populare vreo referire la efectele halucinogene ale cânepii, se vorbea cu respect şi admiraţie despre planta care îi ajuta să se îmbrace, să-şi construiască adăposturi, să se lecuiască la nevoie. Cânepa a fost scoasă din manualele şcolare, ştim din presă şi de la TV că este drog, dar Cannabis sativa, cânepa noastră, pe care o cultiv și eu are nevoie de 112 zile de creştere, poate ajunge până la 7 m, iar conţinutul de THC (tetrahidro cannabinol), considerat halucinogen, este de 0,01%-0,02%, de multe ori nedetectabil. Sămânţa, frunza, tulpina nu conţin THC, doar mugurii în faza de inflorescenţă 1-3 zile. În schimb, Cannabis indica este o tufă de maximum 1 m şi are nevoie de 220 zile cu temperaturi de 32 grade Celsius. „Aceasta s-a folosit ca relaxant în ţările care au interzis prin religie băutura; conţinutul de THC fiind de 5-20%.“

Casetă

„Politicienii ar trebui să răspundă pentru această lege criminală care a distrus tradiţii, meşteşuguri, identitate şi o plantă care ne-a personalizat în lume. Avem nevoie de libertate, de tradiţii, de identitate, încă mai păstrăm gena ţărănească ce ne poate ajuta să renaştem. Dacă presa le-a făcut până acum jocul, cred că este timpul să cunoască sufletul şi tradiţiile acestui neam.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Inul și cânepa reprezintă zestrea poporului român din cele mai îndepărtate timpuri. Acestea se cultivau și se prelucrau în sistem gospodăresc când aproape fiecare familie țărănească își confecționa straiele necesare din in și cânepă.

Dacă avem în vedere cum au evoluat suprafețele ocupate cu inul de fibră, acestea au crescut de la 13.800 ha în anul 1938 ha la 70.000 ha în perioada 1975-1989, când valoarea plantelor textile a fost reconsiderată. Concomitent cu sporirea suprafețelor cultivate cu inul de fibră, s-au dezvoltat și capacitățile de prelucrare primară (topitoriile) care puteau produce 75.000 tone fibre/an, din care 45.000 t. fibră de in și 30.000 t fibră de cânepă.

La creșterea necesarului de fibre naturale au fost luate în considerare și cerințele tot mai mari pe piața externă pentru țesăturile din fibre naturale, România având asigurat un debușeu excelent la export în Canada, SUA și în unele țări din Europa Occidentală.

Producția menționată mai sus la inul de fibră nu a putut fi realizată anual decât în proporție de 40-60%. Pot fi enumerate mai multe cauze: producții scăzute la ha, calitatea tulpinilor de in de calitate mediocră sau submediocră, prelucrarea tulpinilor în topitorii cu utilaje uzate fizic și moral, cu randamente scăzute pentru fuioare, în schimbul creșterii cantităților de fibră scurtă (câlți)

Ce s-a întâmplat între timp?

planta de in

Fibrele de in și cânepă și-au pierdut importanța economică odată cu prăbușirea industriei textile. Cele 28 de topitorii au dispărut și ele odată cu darea utilajelor la fier vechi. Cultivatorul neavând unde să predea producția de tulpini de in, a dispărut și el. Dispariția celor 3 agenți economici a condus la situația actuală în care se găsește inul de fibră.

Prezența acestuia este cunoscută doar ca exponat de muzeu.

Care ar fi căile de relansare a producției de fibră de in?

  • Pentru cultivatori (fermieri) relansarea inului de fibră să se facă în zona de cultură a inului cea mai favorabilă (județele Suceava, Neamț, Harghita).

Acordarea de credite avantajoase pentru dotarea cu utilaje performante și cu mașini de recoltat tulpini (cu operațiunile de smuls și legat tulpini în snopi).

  • Pentru sectorul de prelucrare – renunțarea la tehnologia clasică prin excluderea topitului tulpinilor în bazine, care necesită un volum mare de forță de muncă, consum mare de apă, existența unei stații de epurare cu pericolul ca apele uzate să polueze mediul înconjurător.

Obținerea fibrelor prin decorticarea mecanică a tulpinilor. Un exemplu în acest sens îl constituie firma olandeză Hemp Flax la cânepă, dar și unele încercări în țara noastră la topitoria de in Joseni – Harghita care dispunea de un asemenea utilaj.

  • În al treilea rând, producerea fibrelor de in este strâns dependentă de producția industrială și de volumul necesarului de fibre naturale care se solicită de către aceasta.

Ing. agronom Vladimir GONCEARU

Întrebarea ce se întâmplă cu cânepa rezultă în urma situației neclare în care a fost situată această plantă în ultimii ani. Unii au uitat de această cultură, alții însă se luptă pentru menținerea ei cel puțin în sistem gospodăresc. Poate cea mai important voce din acest sector este doamna Leontina Prodan, meșter popular, dar mai ales promotor al valorilor pur românești. Am avut ocazia să o întâlnesc la un eveniment organizat în județul Sălaj și am remarcat în primul rând cămașa națională pe care o purta. Aveam să aflu că este din cânepă și că este una dintre multele pe care le deține.

Unde am fost și unde ne aflăm

Printre produsele pe care le avea expuse am regăsit foi pe care erau tipărite informații despre cânepă. Acesta era și primul lucru pe care avea să îl afle mai întâi oricine se apropia de stand. Dumneaei le explică tuturor ce este cânepa, măcar în câteva cuvinte, dar cine pune întrebări sigur află o mulțime de informații; așa am făcut și eu.

„Cânepa este cea mai veche cultivată plantă pe pământ, are în compoziție toate elementele din tabelul lui Mendeleev, la fel ca și omul. L-a însoțit pe om peste tot, chiar și atunci când și-a făcut locuințe, l-a ajutat să se îmbrace, să se trateze la nevoie, pentru că este o plantă de leac extraordinară. Sămânța de cânepă este foarte hrănitoare, se face și lapte din cânepă, și este cea mai bună proteină vegetală. Există un top 10 alimente hrănitoare și pe primul loc este mierea de albine, alături de produsele apicole, iar pe locul al doilea este cânepa pentru că are foarte multe proprietăți, printre care Omega 3, Omega 6 și Omega 9. Din păcate, de la cea mai performantă tehnologie de procesare a cânepii, pe care doar noi și japonezii o aveam, am ajuns ca din cauza unei legi date în anul 2000 să se distrugă această plantă, cu tot ce însemna, și 5 ani a fost interzisă cultura ei! În urma unor demersuri, inclusiv din partea mea, s-a dat drumul la cultură, dar pe baza unei autorizații, deoarece cânepa a fost inclusă în categoria plantelor psihotrope și halucinogene“, spune cu amărăciune, dar și revoltă Leontina Prodan.

De fapt, aș putea spune că acestea ar fi cuvintele prin care pot să definesc felul în care a decurs întâlnirea cu dumneaei. Modul entuziast în care vorbește despre această plantă și produsele ce pot fi obținute este umbrit, dacă pot folosi acest termen, de faptul că nu există sprijin pentru a înființa astfel de culturi. Și poate sprijin este prea mult spus, pentru că cei care o cultivă nu doresc finanțare sau alte foloase materiale, ci au nevoie de liniște, nu de controale de la DIICOT.

De ce să cultivăm cânepă

canepa 4

„Când se vorbește despre cânepă, de multe ori se vorbește ca fiind drog pentru că această plantă a fost scoasă din manualele școlare și astfel știm doar din presă ce este. Mai mult, se face o altă confuzie acum în ceea ce privește cânepa cultivată în sistem gospodăresc și cea cultivată în sistem industrial. Ar trebui să fim lăsați, noi cei câțiva meșteri populari, să cultivăm cânepa, putem să înștiințăm autoritățile de înființarea culturilor, dar nu să fim speriați și controlați de DIICOT și așa mai departe. Eu cultiv cânepă la mine în gospodărie și ca să o procesez în sistem gospodăresc am nevoie de alte aprobări și este destul de greu să le obțin. Multe persoane ar vrea să cultive cânepă, dar se lovesc de aceste instituții ale statului și de funcționari care se cred atât de importanți… de aceea uneori e aproape imposibil să obții o autorizație“, a mai declarat meșterul popular.

„Fibră“ națională

La Timișoara, acolo unde a locuit 45 de ani, a înființat Muzeul Cânepii și are expusă o colecție impresionantă de produse din cânepă, precum și trei războaie de țesut. Acum s-a reîntors la Gâlgău Almașului, unde cultivă cânepă, o procesează și realizează produse după bunul plac, după cum simte. Dacă ceea ce iese din mâinile dumneaei place și altora e bine, după cum susține, pentru că nu-și vinde produsele prin intermediul magazinelor sau online. Am observat îndeaproape straițele, căciulile de dac, fețele de masă, șervetele și multe alte produse, unele dintre ele realizate din țesături vechi, cărora le-a găsit o nouă întrebuințare.

„Pot spune că încerc să îmbunătățesc lucrurile în ceea ce privește cânepa. Este păcat să nu știm de ea, să nu o cultivăm și să nu beneficiem de avantajele ei. Să știți că înainte se făceau case din cânepă. Chiar în județul Sălaj, în apropierea Castrului Roman, s-au descoperit ziduri de case dacice făcute din puzderie de cânepă, apă și var, un amestec care în timp se transformă în beton. Hainele confecționate din cânepă filtrează foarte bine razele ultraviolete, vorbim despre o proporție de 99%, bumbacul filtrează 5%, iar inul 30% și chiar absoarbe mirosul de transpirație. În grajdurile regale și în crescătoriile de cai lipițani se folosește puzderia de cânepă ca așternut, iar în amestec cu gunoiul de cal devine compostul perfect pentru ciupercării. În ceea ce privește proprietățile medicinale ale cânepii, pot spune că am întâlnit în cărți foarte vechi menționări cu privire la utilizarea ei pentru durerile menstruale sau cele ale nașterii, pentru tuberculoză. Mai nou, studiile la nivel mondial arată proprietățile aticancerigene ale cânepii. Noi chiar avem nevoie de cânepă pentru că este extraordinară! Putem să o folosim pentru a obține hârtie și chiar am putea scuti tăierea pădurilor. Declarația de Independență a Statelor Unite a fost scrisă pe hârtie de cânepă și chiar manualele erau făcute la un moment dat din cânepă pentru că este foarte rezistentă. Să știți că multe dintre tablourile pe care noi le admirăm în muzee sunt pictate tot pe pânză de cânepă“, a mai specificat dumneaei.

canepa 1

La Gâlgău Almaș cultivă cânepa, o procesează și realizează fel de fel de produse, face plăcintă cu frunză de cânepă, lapte din cânepă, iar din bețele plantelor face jaluzele, dar și zâna cânepii, o păpușă pe care o realizează de cele mai multe ori în ateliere alături de copii.

„Încerc să îmbunătățesc lucrurile, atât cât pot, așa că fac niște păpușele pe un băț de cânepă și merg în școli, la târguri, pe unde se poate și fac ateliere cu copiii. Promovez un concept de școală – START – Școală Tehnică de Arte Românești Tradiționale, acolo unde avem un modul special de școală dacică unde povestesc despre plante vechi de leac, de straiță, despre floarea vieții, cel mai vechi simbol popular, și alte lucruri care fac parte din identitatea noastră, dar nu sunt foarte promovate. Eu aș declara această cânepă fibra noastră națională pentru că ea ne-a însoțit de-a lungul miilor de ani și ne-a ajutat foarte mult“, a mai punctat Leontina Prodan.

Am asistat la un astfel de atelier în care copiii învățau să-și facă singuri propria zână a cânepii. Am apreciat modul în care le-a explicat mai întâi copiilor ce au de făcut și analogiile pe care le făcea pentru ca ei să țină minte fiecare pas. Am apreciat și modul tăios, dar în același timp blajin în care le atrăgea atenția atunci când nu erau atenți din diverse motive.

„E mult de muncă, mai ales că din parte autorităților nu prea se vrea. Eu am declarat Ziua Cânepii în data de 6 august, de la mine putere să spun așa, pentru că atunci este prima sărbătoare de toamnă – Schimbarea la Față. Organizez și un Festival al Cânepii pentru că este păcat să nu știm cu adevărat ce înseamnă această plantă“, a conchis Leontina Prodan.

Larissa SOFRON

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti