Adama Sultan iulie 2020
update 25 Sep 2020

Artiști români, în muzeele din Belgia Ioan Măric, la loc de frunte

Carmen Drăghici Hopârtean este o româncă stabilită, împreună cu soțul său, în Belgia, încă din 1991. A înființat și conduce mai multe instituții de cultură și de comunicare în această țară de adopție, care au scopul și menirea de a ține legătura cu românii din Belgia, de a fi mereu aproape de România. Așa a luat ființă Asociația Arthis – Casa de Cultură Belgo-Română, un post de radio, o școală în limba română, un ansamblu folcloric de cântece și jocuri românești. În același timp, organizează diferite manifestări culturale și artistice la care sunt invitați artiști români în Belgia.

De curând, cu ocazia sărbătoririi a 25 de ani de la înființarea Arthis, a inițiat un schimb de informații și de promovare a artiștilor români care au expus în diferite muzee din Belgia sau ale căror lucrări au intrat în patrimoniul acestor muzee. Astfel, Carmen Drăghici Hopârtean, cu sprijinul conducerii Muzeului de Artă Spontană din Bruxelles, cu care a dezvoltat, în timp, mai multe proiecte culturale, face cunoscute publicului din întreaga lume, printr-o expoziție virtuală, operele a trei artiști români: Jana Cernatesco, Nicolae Groza și Ioan Maric.

Artistul naiv băcăuan este foarte cunoscut în Belgia, deoarece a participat la mai multe expoziții, tabere, târguri, a expus la Parlamentul European cu ocazia sărbătorilor de iarnă etc. Lucrarea din Muzeul de Artă Spontană a fost achiziționată și expusă în 2009. Dacă vizitați orașul Bruxelles, nu ocoliți Muzeul de Artă Spontană care se găsește la Schaerbeek, și nici Arthis pentru că acolo vă întâlniți cu arta lui Bădița Măric.

Iată cum este prezentat artistul Ioan Măric și creația sa: „Picturile lui Ioan Măric au un tâlc. Ele pleacă de la un proverb, o zicală, o sintagmă, o expresie sau o situație obișnuită și sunt ridicate la nivel de legendă. Legendele lui Ioan Maric se citesc în mișcarea interioară a operei sale, în culoare, în linie și expresie. Ele se autopovestesc în formele personajelor și ale narațiunii picturale.“

Vă oferim lucrarea din muzeul de Artă Spontană, dar și o expoziție Ioan Măric cu lucrările artistului băcăuan, expuse în diferite perioade, muzee și instituții belgiene.

Azi numără peste 200 de expoziții personale și peste 2.000 de participări în expoziții colective, iar distincțiilor primite de-a lungul atâtor decenii, drept răsplată a harului pus în slujba bucuriei noastre, a tuturor privitorilor, aproape că le-a pierdut socoteala, după cum consemnează ziarullumina.ro. Însă Bădița a rămas la fel de modest, la fel de discret și de dăruit picturilor sale ca pe vremea când era numai un băietan. „Nici când eram mic n-am visat c-o să devin un pictor celebru și nici acum nu visez. Am încă de lucru“, a declarat pictorul pentru ziarullumina.ro. De aici aflăm că, acum doi ani, la 72 de ani, din postura de străbunic, își pregătea lucrarea de licență pentru a absolvi Facultatea de Arte Vizuale și Design a Universității Naționale de Arte „George Enescu“ din Iași. „Ca să fii recunoscut pe deplin trebuie să fii membru al Uniunii Artiștilor Plastici. Și, ca să fii membru, trebuie să ai studii superioare. Ei, m-am înscris și la facultate, iaca, acum o termin, lucrez pentru licență: pregătesc cele trei tablouri pe care le vedeți – ciclul vieții: nașterea, nunta și înmormântarea“, explica atunci Ioan Măric.

(I.B)

Caravana folclorului a reunit 100 de artişti din nouă zone ale ţării

A devenit deja o tradiţie ca în luna februarie să aibă loc în judeţul Suceava proiectul „10 pentru folclor“, care presupune 10 întâlniri-spectacol în fiecare an, susţinute gratuit de artişti foarte îndrăgiţi, alături de reprezentanţii mai multor instituţii, cu scopul de a promova introducerea folclorului ca obiect de studiu opţional în şcolile din judeţul Suceava. Anul acesta, ediţia a V-a, care s-a desfăşurat în perioada 8-13 februarie, a reunit 100 de artişti din Ardeal, Maramureşul istoric, Ţinutul Pădurenilor (Hunedoara), Oltenia, Muntenia, Basarabia, Moldova şi Bucovina. Invitaţi de onoare au fost Grigore Leşe, doctor în muzică, sătmăreanca Lavinia Goste şi dirijorul Marius Zorilă, împreună cu Orchestra Naţională „Valahia“, care a împlinit recent 9 ani de când funcţionează în această formulă.

Peste 170 de opţionale pentru folclor în şcolile din judeţ

Scopul proiectului „10 pentru folclor“ este de a duce opţionalul de folclor în cât mai multe şcoli din judeţul Suceava. Prin acest proiect numărul opţionalelor s-a mărit de la 120 în anul şcolar 2016-2017 la 179 în anul şcolar 2019-2020. Fiecare din cele 10 spectacole organizate în satele Pojorâta, Coșna, Poiana Stampei, Şaru Dornei, Voitinel, Bilca, Vultureşti Rotunda, Grănicești şi finala „10 pentru folclor“ care a avut loc în data de 13 februarie, la Casa de Cultură a Sindicatelor Suceava, sub egida „Suceava, 632 de ani de atestare documentară“, au adunat un număr mare de părinţi, aceștia fiind cei care bifează din oferta de opţionale când aceasta este propusă de către directorul unităţii şcolare.

Caravana folclorului 2

„De la an la an proiectul a căpătat teren şi ne bucurăm că prin acesta copiii au înţeles ce înseamnă folclorul“, ne-a spus prof. Loredana Ceică, inspector pentru arte la IŞJ Suceava. De asemenea, a subliniat faptul că opţionalul de folclor nu îşi propune să facă din toţi copiii artişti, ci să le ofere acestora câteva cunoştinţe despre ceea ce înseamnă tradiţiile şi folclorul neamului românesc, astfel încât acestea să fie transmise pe mai departe şi generaţiilor următoare.

Coorganizatorul proiectului, prof. Giani Leonte, preşedintele Alianţei Sindicatelor din Învăţământ Suceava, a mărturisit că nu s-a aşteptat ca proiectul să dobândească o astfel de dimensiune. Acesta a spus că „deja putem vorbi de un fenomen care a depăşit graniţele judeţului“ şi a evidenţiat faptul că „tot ceea ce s-a construit în jurul nostru a fost posibil datorită disponibilităţii şi generozităţii fiecărui membru al echipei. La început am fost doar 10 oameni care au crezut într-o idee şi ne-am pornit la drum. După cinci ani, caravana noastră adună peste 100 de artişti, din 9 zone folclorice ale ţării. Asta cred că spune totul despre cei care fac parte din echipa «10 pentru folclor»“.

Un proiect care a ajuns în judeţele Maramureş şi Botoşani, iar anul acesta va trece graniţele ţării

Coordonatoarea proiectului, Mihaela Bârsan, a spus că deja sunt 46 de localităţi parcurse de „Caravana folclorului“, iar rezultatele sunt extraordinare. „Mi-am dorit ca proiectul să aibă succes, însă nu mi-am imaginat că va atinge o asemenea dimensiune. În cei 4 ani de existenţă am reuşit să extindem proiectul şi în judeţele Maramureş şi Botoşani, iar anul acesta vom trece graniţele ţării pentru că intenţionăm să ajungem în Soroca, Republica Moldova. Cinci ani ne-au fost alături şi artiştii de la Ansamblul Artistic Profesionist «Ciprian Porumbescu», fără aportul cărora proiectul nu ar fi căpătat o asemenea consistenţă şi, nu în ultimul rând, vreau să le mulţumesc colegilor din echipa noastră care s-au mobilizat exemplar de la ediţie la ediţie şi au contribuit decisiv la rezultatele extraordinare pe care le-am obţinut în aceşti ani; mulţumesc tuturor instituţiilor care sprijină «10 pentru folclor», artiştilor care s-au alăturat voluntar proiectului pentru a promova introducerea opţionalului de folclor în cât mai multe şcoli şi am convingerea că proiectul va căpăta din ce în ce mai mult un caracter naţional“, a precizat Mihaela Bârsan, coordonatoarea proiectului «10 pentru folclor».“

Alături de nume consacrate, şi tinerii solişti contribuie la promovarea folclorului

Surorile Teodora şi Diana - Anastasia Seserman din Cajvana sunt două tinere talentate de 15 şi 17 ani, eleve ale Colegiul Naţional „Mihai Eminescu“ din Suceava, profilul educatori-învăţători, care susţin introducerea folclorului ca materie în învăţământ şi care se bucură că  fac parte din acest proiect. Sunt cunoscute publicului pentru cântecele populare culese din satul natal şi pe care le cântă la şezători, în timp ce cos ii, sau în spectacole folclorice.

„Noi nu am ales să cântăm în acest proiect pentru a fi cunoscute ca soliste, ci pentru a atrage tineri de vârsta noastră spre folclor, să îi determinăm să iubească tradiţiile, obiceiurile pentru că ele ne reprezintă pe noi ca români. Trebuie să ştie toată lumea care ne sunt rădăcinile, iar folclorul este una dintre modalităţi.

Dragostea pentru folclor, de a interpreta muzica populară este moştenită de la bunicul meu. El cânta la vioară, îi plăceau foarte mult cântecele vechi, autentice. De mici am stat împreună cu el şi am prins dragostea de folclor. La proiectul «10 pentru folclor» participăm de la ediţia a III-a şi îi îndemnăm şi pe alţi tineri solişti să o facă. Anul acesta am fost acompaniate de Orchestra Naţională «Valahia», am cântat acompaniate şi de orchestra Ansamblului «Ciprian Porumbescu» şi de Orchestra «Lăutarii» condusă de Nicolae Botgros şi experienţa este inedită, fiind greu de explicat în cuvinte“, ne-au spus surorile Seserman.

Spectacol organizat sub egida „Suceava, 632 de ani de atestare documentară“

Spectacolul de final „10 pentru folclor“, organizat sub egida „Suceava, 632 de ani de atestare documentară“, a reunit joi, 13 februarie 2020, pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor Suceava, zeci de artişti din toată ţara.

Artistul Grigore Leşe, apărător al folclorului autentic, a fost apreciat şi aplaudat îndelung pentru „lecţia muzicală“ pe care a oferit-o sucevenilor.

„Mulţumesc că ne-am întâlnit într-un număr atât de impresionant! Mulţumesc, Suceava! Felicitări iniţiativei «10 pentru folclor!». Susţin prezenţa folclorului opţional în orarele elevilor! Susţin păstrarea identităţii noastre!“, a fost mesajul transmis de artist după spectacolul de final „10 pentru folclor“.

În cele peste patru ore de spectacol, pe scenă au evoluat tineri talentaţi, care la început de drum au nevoie de sprijin (Diana-Anastasia şi Teodora-Camelia Seserman, Denisa Apetrei din Dolhasca, Petronela Popa şi Gabriel Treteag din Cornu Luncii), care au interpretat câte o piesă din repertoriul consacrat, alături de artişti cunoscuţi şi iubiţi de public, din mai multe zone etnografice ale ţării.

La finalul spectacolului de final, mulţumirile Mihaelei Bârsan s-au îndreptat şi spre toţi artiştii şi oamenii dedicaţi care au făcut parte din Caravana folclorului, în perioada 8-13 februarie, oameni care au „predat“, gratuit, lecţii de folclor elevilor şi comunităţilor din localităţile în care a poposit caravana.

„Este vorba de Ansamblul Artistic Profesionist «Ciprian Porumbescu» – Suceava, Călineştenii Ţării Maramureşului, Ansamblul Studenţesc Arcanul, Costinel Leonte, Giani Leonte, Loredana Ceică, Leonard Zamă, Constantin Bahrin, Ovidiu Homorodean, Viorica Lupu, Florin Boita, Loredana Streche, Bogdan Toma, Beatrice Bandoiu, Nicu Mâţă, Gabriel Dumitru, Oana Tomoiagă, Ancuţa Corlăţan, Dan Doboş, Sorin Filip, Grupul Vocal «Ai lui Ștefan, noi oşteni», Alexandru Brădăţan, Paul Ananie, Andreea Haisan, Maria Luiza Mih şi Angelica Flutur. Cu toţii au participat fără nicio pretenţie financiară. La spectacolul de finală «10 pentru folclor», cu sprijinul financiar al municipalităţii sucevene, i-am putut aduce pe Grigore Leşe, Lavinia Goste, Marius Zorilă şi Orchestra Naţională Valahia. Îi mulţumim domnului primar Ion Lungu, datorită căruia am reuşit să aducem la Suceava tot ceea ce este mai valoros şi reprezentativ la ora actuală în folclorul românesc“, a menţionat Mihaela Bârsan.

Povestea merge mai departe

Anul acesta organizatorii proiectului „10 pentru folclor“ au fost Primăria municipiului Suceava, Televiziunea Regională Intermedia, Casa de Cultură a Studenţilor Suceava, Asociaţia „10 pentru folclor“, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, Consiliul Judeţean Suceava, Centrul Cultural Bucovina, Universitatea Ştefan cel Mare – Suceava, Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava, cu sprijinul primăriilor localităţilor în care a poposit anul acesta Caravana folclorului.

„Povestea merge mai departe, cu oameni de valoare şi cu suflet mare. Aşa am pornit proiectul și aceasta este direcţia spre care ne vom îndrepta. Ne străduim să facem lucrurile să funcţioneze la un nivel din ce în ce mai înalt, astfel încât ora exactă în ceea ce priveşte folclorul să se dea de la Suceava. Mă bucur că la finala «10 pentru folclor» au venit foarte mulţi spectatori, foarte entuziaşti. Au stat alături de noi pe parcursul celor patru ore de spectacol şi au savurat întreg maratonul folcloric, cu invitaţi din 9 zone folclorice“, a fost concluzia iniţiatoarei proiectului, Mihaela Bârsan.

Silviu Buculei

Abonează-te la acest feed RSS