La Ghimeș-Făget, în judeţul Bacău a avut loc a III-a ediție a ''Târgului de Crăciun al Gospodăriilor de Produse Montane'', pe 21-22 decembrie. Evenimentul a avut loc în piața amenajată în centrul localității, unde peste 22 de mici producători de pe Valea Trotuşului, membrii ai Cooperativei ''Carpatica'' Ghimeș, şi-au adus preparatele tradiţionale. Organizatorii târgului au fost Degustarium, Xilopal, cu sprijinul Consiliului Local Ghimeș-Făget şi a partenerilor  ''Gal Valea Muntelui'' și Direcția Agricolă Bacău.

Produsul în ediţie limitată, apreciat tot mai mult!

În cadrul târgului și-au expus produsele peste 22 de mici producători, membrii ai Cooperativei ''Carpatica'' Ghimeș, prilej pentru degustare și aprovizionare de dinaintea Crăciunului, ne precizează Vlad Ochiroş, din partea Gal Valea Muntelui, care vorbește şi despre semnificaţia produsului în ediţie limitată. „Suntem la a treia ediţie a Târgului de Crăciun al Gospodăriilor de Produse Montane, unde am reuşit să aducem la standuri un număr de 22 de producători şi meşteri populari; ei sunt în marea lor majoritate de pe Valea Trotuşului. Ne bucurăm că la această ediţie au venit alături de noi, cu o implicare consistentă cei de la autoritatea locală, şi cred că vor prelua întreaga organizare, cel puţin financiară, pentru că se creează an de an, un eveniment unic al comunei și reprezentativ în perioada sărbătorilor. Rolul nostru este acela de a oferi sprijin prin diferite finanţări şi idei de proiecte. Anul acesta am văzut chiar o evoluţie mai bună faţă de prima ediţie, producătorii sunt mult mai deschişi în a vorbi cu clienţii, cu cei care vin şi întreabă. Este un areal pe care noi îl acoperim ca şi grup de acţiune locală, pe cele opt localităţi ale noastre (Asău, Agăș, Brusturoasa, Dofteana, Ghimeş-Făget, Palanca, Poduri şi Dărmăneşti). Nu ne dorim să luăm chiar pe toată lumea, pentru că este complicat să gestionezi o mulţime mai mare de producători (…), şi ne dorim să fie genul de produse care nu ţintesc neapărat către majoritatea consumatorilor. Noi am vrea să se înţeleagă că sunt nişte concepte care funcţionează foarte bine la nivel de firme mari în lume, respectiv acelea de produse în ediţie limitată, întrucât acestea permanent vor reuşi să fie valorificate, astfel să le permită şi lor, dintr-o calitate mică să obţină preţul care merită, şi astfel ei să continue lucrul acesta. S-a putut observa chiar din prima zi că, după primele ore au început să dispară produsele de la standuri. Pe viitor, acest aspect vrem să îl îmbrăcăm cu partea de turism pe termen lung“, a declarat  Vlad Ochiroş,  Gal Valea Muntelui.

O nouă cooperativă agricolă pe Valea Trotuşului

Petru Pal, organizatorul târgului, precizează faptul că pentru a veni în sprijinul micilor producători de pe Valea Trotușului a înființat o cooperativă agricolă, cu care va reuşi să atragă un număr mare de producători. „La a treia ediţie este greu, dar cred că e mai bine decât anul trecut şi mai slab decât la anul. Noutatea pe anul 2019 este că am reuşit să înfiinţăm o cooperativă agricolă, cu care cred că o să facem mult mai multe ca până în prezent, o să reuşim să atragem mai mulţi producători, să îi convingem că împreună putem să punem
într-adevăr acele produse pe masa consumatorilor, de care au nevoie aceştia. În prezent suntem doar cei nouă membri fondatori, dar avem cereri depuse de încă 50 de producători; cred că până la sfârşitul anului 2020 vom fi 400 de membri. De la ediţie la ediţie, vrem tot să mai creştem, loc este (...) cu adevărat se simte că oamenii înţeleg ce înseamnă un produs cu adevărat 100% natural“, a specificat Petru Pal.

Produse locale montane alese pe sprânceană

Plantaţia de trandafiri ''De la Matei''

În cele două zile de târg, producătorii din zonele montane ale regiunii, au adus bunătăţi artizanale, care au trezit la viață papilele gustative ale vizitatorilor. Unul dintre aceștia este Iulian Petcu, din localitatea Ştefan cel Mare, judeţul Bacău, care ne-a vorbit despre plantaţia sa de trandafiri. „Plantaţia de trandafiri este până într-un hectar, cu soiul rosa Damascina și este înființată cu fonduri proprii. Este afacerea părinţilor mei, de care se ocupă de cca. 10 ani.
Din petalele de trandafiri realizăm dulceţuri, siropuri, lichioruri şi apă florală. Am ales acest soi, deoarece se pretează bine pentru ceea ce facem noi. Cel mai vândut sortiment de la târg a fost dulceaţa de trandafir. Produsele le distribuim pe internet şi la diverse târguri, iar an de an suntem într-o continuă extindere a suprafeţei“, specifică producătorul.

Plantaţie de cătină  și echipamente proprii de congelare rapidă şi depozitare

Un alt producător de pe Valea Trotușului prezent la târgul a fost și Valentin Şerpu, din Dărmăneşti, judeţul Bacău, care ne spune că are o plantaţie de cătină, dar şi un spaţiu de depozitare şi procesare a acestor fructe. „Avem o plantaţie de cătină pe o suprafaţă de un hectar, care se află în anul cinci de la plantare, plus un spațiu de depozitare şi procesare. Plantaţia a fost realizată cu fonduri europene, circa 50%, restul pe cont propriu. Avem două soiuri, respectiv Clara şi Mara. Le-am ales pe acestea, deoarece au perioada de coacere diferită şi ne lungim cu culesul o lună jumătate, deci este mai simplu cu forţa de muncă. Nu vrem să extindem suprafaţa, doar să diversificăm produsele pe care le procesăm. În prezent, facem suc prin presarea la rece, după presarea la rece rezultă un ceai care conţine sâmburi, pieliţe și fibre groase. Acest ceai este o noutate că nu prea se foloseşte, fiind mai greu cu uscatul“, spune  antreprenorul băcăuan.

Pepiniera de acasă cu brăduţi argintii

Ionel Mocanu, din Comăneşti, județul Bacău, este un tânăr producător a unei pepiniere de brazi argintii, dar şi a unei sere de flori şi legume. „În anul 2006, după ce m-am întors din Spania, am început cu o plantaţie de brazi normali, după am trecut la brazi argintii, la tuia, şi fiind o marfă sezonieră am zis să încerc şi cu flori, astfel am făcut o seră cu flori, apoi m-am ocupat de răsaduri de roşii şi castraveţi. Legat de pepiniera cu molizi și brazi româneşti, am încercat să fac şi un proiect; chiar dacă nu mi s-a aprobat proiectul, am zis să încerc pe cont propriu.
Am fost în Ungaria, am luat puiet de brăduţi argintii, deoarece au un preţ mai bun şi sunt mult mai frumoşi. În prezent, plantaţia are o suprafaţă de 1.800 mp, undeva la 450-500 de brăduţi argintii, tuia, brad Normandian, brazi şi molizi româneşti. Eu am încercat să lucrez mai mult natural, fără nici un fel de tratament şi erbicid, cu toate că este mai multă muncă. La mine în gospodărie, totul este cu autoservire, clientul vine îşi alege marfa şi pe urmă stabilim preţul. Puieţii pe care îi am sunt la vârsta de 6 ani şi au o înălţime de circa 80 cm; când i-am achiziţionat aveau în jur de un an de zile şi cca. 7 cm. În primii 3-4 ani sunt foarte greu de îngrijit, deoarece îi cuprinde foarte repede buruiana şi necesită multă muncă şi trebuie mare atenţie cu aceştia“, menționează Ionel.

Creşterea bovinelor... un stil de viaţă!

Din satul Coşnea, comuna Agăş, judeţul Bacău a participat la târg și Vasi Ema Veronica, cu produse lactate. „Pot spune că mă ocup de această activitate dintotdeauna şi n-am renunţat pentru că am copiii şi nepoţii acasă, şi ca să mă duc în străinătate nu se merită, pentru că pierd legătura cu aceştia (…) trebuie să produc produsele bio pentru ei. Asigur produsele lactate, respectiv facem caşcaval, brânză topită, unt de casă şi brânză frământată. Ne limităm la acest efectiv de animale din cauza efortului prea mare care trebuie depus. Eu reprezint Asociaţia Crescătorilor de Animale Valea Muntelui și am un efectiv de 8 vaci cu lapte“, adaugă femeia.

Attila Sárig, din comuna Ghimeş-Făget, judeţul Bacău, ne spune că pentru el creşterea celor 5 vaci reprezintă un stil de viaţă şi o pasiune. „Avem o fermă minusculă, respectiv cinci vaci. De la acestea procesăm laptele pe care îl obţinem, şi realizăm caş maturat şi caşcaval. Am început în anul 2008, când m-am reîntors în ţară şi mi-am zis să rămân aici. Nu avem cum să mărim efectivul de animale, deoarece nu dispunem de teren şi nu avem păşune, dar nu avem nici   oameni, care să ne ajute să lucrăm. Eu nu cred în industrializarea producţiei pe o scară aşa mică cum suntem noi. De altfel, şi zona este de aşa natură că nu ne permite să venim cu utilaje mari. Este o pasiune şi un mod de viaţă! Păcat că, în ziua de astăzi am ajuns ca toată lumea să se gândească numai la o afacere, şi toată agricultura şi producţia de mâncare s-a dus în direcţia de afacere, de a face profit, nu de a face o mâncare bună“, spune crescătorul.

Concurs de Împodobit Bradul de Crăciun, cu decoraţiuni lucrate manual şi concerte cu interpreţi locali

Şi în acest an, sute de copii, tineri și adulți, deopotrivă, au participat la Concursul de Împodobit Bradul de Crăciun, cu decorațiuni lucrate manual, pe care cei interesaţi le-au putut admira și achiziționa, pe toată durata târgului.

Timp de două zile pe scena special pregătită au urcat elevi ai Liceului Tehnologic Ghimeș-Făget, precum și ai școlii gimnaziale Dani Gergely, dar şi diverşi interpreți de pe Valea Ghimeșului, împreună cu trupa Csángálló, din Budapesta, Corul Bărbătesc de pe Valea Ghimeșului şi soprana Alis Făiniță. 

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

În perioada 17-19 mai, la Dărmănești, județul Bacău a avut loc cea de-a doua ediție a Târgului Gospodăriilor de Produse Montane, "La Porțile Nemirei- tradiții și obiceiuri", eveniment marca "Fabricat în Dărmănești" și organizat de autoritățile locale, în parteneriat cu Gal Valea Muntelui, Degustarium și Livada Minunată. Ajuns la a doua ediție, târgul vine în sprijinul micilor producători de produse tradiționale din zona Valea Trotușului și Valea Muntelui. Organizatorii și-au propus să aducă mai aproape de conștiința publică, importanța dezvoltării agricole din regiunile montane.

Noutate: abator mobil containerizat

În cele trei zile de târg au fost prezenți gospodari din 14 localități, iar pentru producătorii și vizitatorii prezenți au fost deschise ateliere de lucru și, în premieră, un abator mobil, organizat de Asociația Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească Tip Simmental, prin inițiativa și sprijinul Grupurilor de Acțiune Locală din județul Bacău.

Cea de-a doua ediție a Târgului de Produse din Gospodăriile Montane, "La Porțile Nemirei",  a reunit producători din 14 localități de pe Valea Trotușului și Valea Muntelui. Primarul orașului Dărmănești, Constantin Toma, spune că au fost expuse produse din gospodăriile proprii, preparate după rețete vechi de sute de ani, 100% ecologice. Față de anul trecut, acesta a văzut mai mult curaj la mulți dintre ei producători, cu toate că la prima ediție, unii dintre aceștia erau timizi, în acest an  au devenit mai receptivi, cu produse autorizate, ambalate mult mai profesionist. Noutatea din acest an a fost reprezentată de un abator mobil containerizat. „În afară de faptul că numărul expozanților a crescut, am văzut prezenți mulți antreprenori locali, oameni care au investit în turism, care au pensiuni și care sunt interesați de a cumpăra aceste produse ecologice, spre a le valorifica clienților lor. De altfel, anul trecut la prima ediție am avut solicitări, în speță, din partea crescătorilor de animale, respectiv să aducem acel concept de abator mobil în zonă. Ne-am conformat și în acest an am reușit să aducem un abator mobil containerizat, care a trezit foarte mare interes crescătorilor de animale. Am înțeles că, în perioada următoare Guvernul României va aloca și resurse financiare pentru a putea fi achiziționat, fie de grupurile de producători, fie de asociațiile crescătorilor de animale. Sperăm că, în perioada următoare, pe raza județului Bacău și nu numai, să apară asemenea unități de abatorizare, pentru că vin în sprijinul crescătorului și a consumatorului“, a declarat Constantin Toma, primarul orașului Dărmănești.

Zoltan Haller, vicepreședintele Asociației Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească din Brașov, a fost prezent la Dărmănești cu un astfel de abator mobil containerizat. Acesta reprezintă singura asociație din țară, care conduce registru genealogic la rasa Bălțată Românească. Asociația are 13.500 de membrii, cu circa 200.000 de vaci de lapte, înscrise în registrul genealogic și se ocupă în special de ameliorarea rasei Bălțatei Românești. „Am venit să prezentăm noutăți și soluții, să arătăm ce am făcut noi, astfel încât și fermierii din zona aceasta să aibă venituri mai mari. Abatorul mobil containerizat permite sacrificarea de ovine, caprine și suine în zile separate, astfel încât crescătorii să aibă profit, iar consumatorii să fie deserviți 7 zile din 7, cu carne proaspătă. Tot conceptul  reprezintă 55.000 de euro, iar noi acordăm și finanțare. Abatorul mobil este format din trei zone mari, respectiv zona de așteptare, care este reprezentată de un țarc, unde animalele sunt pregătite pentru sacrificare, o altă zonă este de asomare/sângerare, plus zona curată, camera frigorifică, zona de tranșare și de vânzare, și nu în ultimul rând vestiarul. Acest abator este un produs, pe care l-am lansat în luna octombrie, iar în momentul de față sunt în jur de 60 de unități, la nivel de țară. Băcăuanii l-au privit ca un bun necesar, iar în această zonă putem spune că există deschidere pentru achiziția a cel puțin două unități“, ne precizează Zoltan Haller, vicepreședintele Asociației Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească din Brașov.

Magazine locale și "coșul săptămânal"

Vlad Mihai Ochiroș, voluntar în cadrul GAL Valea Muntelui, a fost implicat direct în organizarea acestui eveniment. Acesta a precizat că a doua ediție este mai bună decât prima și speră să fie mai puțin reușită decât următoarele, deoarece vrea să ridice miza și să integreze cât mai mult partea de soluții, vis-à-vis de micii fermieri, în ceea ce privește atestarea produselor și creșterea valorii adăugate a muncii crescătorilor de animale. Acesta mai precizează că se vine în sprijinul producătorilor, cu privire la modul de comercializare a produselor din această zonă. „Ne-am propus în perioadă 2014-2020 să finanțăm două locații la nivel asociativ între crescătorii de animale, iar de aici apare provocarea, deoarece vrem să finanțăm transformarea, să nu se mai vândă animalele vii, ci să poată fi sacrificate, transformate și procesate în cadrul fermelor, la nivel colectiv, și în felul acesta să fie mai simplu atestate produsele. Nivelul la care suntem acum este cel în care ținem legătura cu potențialii beneficiari, (...) este un proces mai greoi, dar care se va realiza până la urmă. Practic, cred că va fi provocarea care o să scoată de pe Valea Muntelui, produsele locale, despre care se tot vorbește acum și se vede foarte mult în Vest, respectiv magazine locale, în jurul orașelor mari. Vrem pe viitor să gândim un magazin, cât se poate de mic la o intrare principală în municipiul Bacău, unde să fie ușor de accesat, dar care să ofere conceptul acesta de "coșul săptămânal", precizează Vlad Mihai Ochiroș.

Ca partener la acest eveniment a fost și cooperativa Degustarium. Ramona Pal,  a afirmat faptul că această formă de asociere a adunat în jur de 40 producători din zona Ghimeșului și promovează produsele locale. „Degustarium este partener la acest proiect și sprijinim producătorii mici, care produc produse din ferma proprie. De altfel, încercăm împreună cu aceștia să facem și agroturism, pentru că ne dorim ca oamenii să vină în zonă, să guste și să cumpere produsele noastre și totodată să creăm o comunitate, care primește produse sănătoase. Important este că producătorii din această zonă au început să iasă și să se promoveze“, adaugă Ramona Pal.

Gospodarii produselor montane 

Cei prezenți au putut redescoperi gustul adevăratelor produse locale de pe întreaga Vale, dar și admira o expoziție de animale, cu cele mai frumoase exemplare ale crescătorilor din această zonă de munte.

Printre producători am întâlnit-o pe Elena Roman, care are o fermă mai mult de familie, de cca. 20 de ani în Dărmănești, județul Bacău, de oi, capre și vaci. De obicei, produsele acesteia sunt din lapte de oaie: brânză în coajă de brad și la burduf, urdă dulce, brânză frământată și caș dulce. „Mă ocup de această fermă de 20 de ani. Am moștenit-o de la părinții mei, iar între timp m-am asociat cu unul dintre frații mei. Inițial, am început cu aproximativ 18 animale, iar acum am ajuns la un efectiv de 700 de oi, plus mieii, în jur de 400 de capete. Pe lângă oi, avem și 100 de capre și acestea cu iezi, plus vaci și viței. Produsele le vând de acasă, am clienții mei, care cumpără an de an, iar la piață ies prea puțin“, ne spune Elena Roman.

La târg, Vasilica Ciobaniuc a adus brânză frământată, urdă și caș. Aceasta are un efectiv de 500 de oi și 30 de vaci, iar de 30 de ani se dedică în totalitate animalelor. „Am început în urmă cu 30 de ani, cu circa 10 oi și 10 mieluți, pe care le-am tot sporit (...), ne-au fost dragi atât mie, cât și soțului, cu toate greutățile pe care le-am întâmpinat pe parcursul anilor. Întâi am avut oi breze, apoi ne-am axat pe bucălăi, iar încet -  încet încercăm să ameliorăm specia. Având în vedere că suntem de mulți ani pe piață, vindem în piața orașului, dar mai sunt și cumpărători care vin și achiziționează produse de acasă. Fiind în zonă de munte nu putem realiza în totalitate nutrețurile, de aceea cumpărăm, mai ales că aceste animale trebuie hrănite și purtate corespunzător“,  adaugă Vasilica Ciobaniuc, fermier din Comănești, județul Bacău.

Beatrice Alexandra MODIGA