Focul lui Sâmedru, sărbătoarea focului din satele bunicilor noştri, este un adevărat Revelion aşteptat de întreaga comunitate. Data calendaristică a Sfântului Dimitrie, 26 octombrie, apare în calendarul popular drept Ziua lui Sâmedru. Stâlp de hotar între cele două anotimpuri pastorale, în această zi este celebrată moartea şi renaşterea lui Sâmedru, divinitate de origine indo-europeană, protectoare a păstorilor.

Se spune că atunci când păsările călătoare sunt demult plecate, când bruma îngălbeneşte câmpul, iar vântul dezbracă pădurea, Sâmedru primeşte cheile anotimpurilor din mâna lui Sângiorz. Apoi, închide vremea bună cu o cheie şi cu cealaltă deschide iarna, care cade ca un potop asupra lumii. Ţăranii spun că Sângiorz şi Sâmedru poartă cheile vremii la brâu şi că au mare grijă de ele ca nu cumva să le fure cineva şi să se joace cu vremea cum îi place….

În noaptea de 25 octombrie, pe un rug format din mai multe straturi de cetină se înalţă un brad, apoi se aprinde ca o torţă a victoriei spre cer. Oamenii se strâng să urmeze tradiția: femeile împart pomeni pentru sufletul celor adormiți, copiii aleargă în jurul focului, bărbaţii aruncă tăciuni aprinşi peste grădini, într-o străveche invocare solară a astrului ce se pregăteşte să intre în iarnă. Mai târziu se face Hora lui Sâmedru, poate ultimul joc de dinaintea Postului Crăciunului. Se spune că anul viitor va fi cu atât mai bogat, cu cât focul se va înălţa mai aproape de cer.

Dacă în noaptea de 24 decembrie se arde un butuc, substitut al lui Crăciun, zeu solar autohton a cărui moarte şi renaştere era sărbătorită în apropierea solstiţiului de iarnă, în noaptea de Sâmedru este incinerat un brad, arborele sacru al românilor, prezent în toate ritualurile de trecere. Când focul se potoleşte, copiii sar peste el pentru a fi păziţi de boli tot anul, iar tinerii pentru a se căsători curând. În unele sate se aprind focuri în crucile drumurilor, pe malul apelor, pe vârfurile dealurilor, în toate locurile în care ar putea să se ascundă duhurile rele. Există credinţa că la Sâmedru unii morţi se pot preschimba în strigoi, moroi şi vârcolaci iar, în acest caz, intervenţia focului ca element purificator este obligatorie.

Ciobanii află în această zi cum va fi iarna. În noaptea de 25 octombrie, ciobanul îşi aşterne cojocul în mijlocul stânei şi aşteaptă să vadă ce oaie se aşază pe el. Dacă vine o oaie albă e semn că iarna va fi bogată în zăpadă şi geroasă, în schimb, dacă oaia e neagră, iarna va fi uşoară şi mai călduroasă ca de obicei. Dacă imediat după ce se va trezi, prima oaie o va lua spre sud, iarna va fi grea, însă de va porni spre nord, iarna va fi blândă, iar primăvara timpurie. Tot aşa, şi ultima oaie care va ieşi prin strungă la muls în ziua de Sâmedru vesteşte cum va fi vremea. De data aceasta, oaia neagră va aduce zile întunecate iar cea albă, vreme cu Soare.

Anca LĂPUȘNEANU

Considerată cea mai importantă sărbătoare a toamnei, Sfântul Dumitru este celebrat în data de 26 octombrie. I se mai spune Sfântul Dimitrie și Izvorâtorul de Mir deoarece moaștele izvorau a mir bine mirositor atunci când au fost găsite.

În popor această sărbătoare este asociată cu sosirea frigului și a iernii, implicit cu moartea naturii. De aceea Sfântul Dumitru este asemănat cu Sfântul Gheorghe, cel care are grijă să înverzească codrul de ziua lui. În antiteză, Sfântul Dumitru are grijă să-l desfrunzească și să usuce toate plantele. Se spune că cei care nu vor munci în această zi vor fi feriți peste an de boli și necazuri.

De Sfântul Dumitru sau de Sânmedru, cum mai este cunoscută sărbătoarea în unele zone ale țării, se spune că vom afla și cum este iarna. De exemplu, așa cum va fi în această zi se spune că va fi toată iarna. Unii spun că, dacă în această zi e vremea aspră, iarna va fi una blândă, iar de vremea-i bună, toamna va fi lungă și frumoasă. Se mai spune și că, dacă în noaptea de Sânmedru e lună plină, iar cerul senin, vom avea parte de o iarnă blândă, însă dacă cerul e înnorat, atunci iarna va fi grea, cu zăpezi mari. În schimb, dacă este lună nouă, e semn că iarna va începe curând și va fi mai scurtă. Tot în această noapte au și ciobanii modul lor de a afla cum va fi iarna. Aceștia sunt atenți unde dorm oile și, dacă dimineața prima oaie care se va ridica și va pleca în jos este albă, atunci se anunță iarnă grea, iar dacă prima oaie este neagră și va pleca în sus, iarna va fi ușoară.

Sfântul Dumitru este considerat și patronul păstorilor și e ziua în care se încheie învoielile între oieri și ciobani și se strică stânele. Mai mult, în unele zone din țară se tunde coama cailor tineri de până în trei ani, tocmai pentru a avea păr frumos.

O altă tradiție importantă are loc în noapte de 25 spre 26 octombire, atunci când în unele zone ale țării, cum ar fi sate din Argeș, Brașov, Dâmbovița, Vâlcea, Călărași, chiar și Neamț, încă se mai păstrează obiceiul de a aprinde focuri peste care copiii trebuie să sară pentru a fi sănătoși tot anul. Nu este singura menire a focului, se mai spune că alungă spiritele rele și încălzește morții. Cenușa și chiar cărbunii rămași sunt luați de cei bătrâni și aruncați în grădini pentru a rodi mai bine primăvara următoare.

Superstițiile nu lipsesc din preajma acestei sărbători, ba chiar așa-zisa listă cu ce să nu facem în această zi este destul de lungă. De exemplu, se spune că nu-i bine să folosești pieptenul, altfel vei avea numai necazuri. Nu-i bine nici să ai datorii neplătite, trebuie să achiți totul până în această zi, altfel tot anul îți va merge prost. Femeile trebuie să împartă fructe pentru a le merge bine anul viitor, dar nu uită nici de sufletele morților pentru care împart colivă. Gospodinele din zona Bucovinei consideră că până în această zi trebuie să semene usturoiul, altfel tot anul următor recoltele vor fi slabe.


Următoarea zi, pe 27 octombrie, este sărbătorit Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou sau Basarabov, ocrotitorul Bucureştilor. Moaștele acestuia se află în Catedrala Patriarhală din Bucureşti încă din anul 1774. În preajma acestei sărbători are loc în Capitală un pelerinaj care adună oamenii din toată țara. Aceștia vin cu speranță pentru a se ruga și au încredere că rugăciunile lor vor fi ascultate. Anual, peste 10.000 de pelerini urcă dealul Mitropoliei și așteaptă chiar și zeci de ore pentru a trece prin fața sfintei racle.


Larissa DINU

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti