Cea de-a 40-a ediţie a Târgului Naţional de Ceramică „CUCUTENI 5000“ a avut loc în perioada 23-25 iunie 2023, în Parcul Copou din Iaşi. Manifestarea a avut ca principal scop promovarea ceramicii tradiţionale din cele mai importante centre de olărit din ţară.

Organizatorii evenimentului au fost Consiliul Judeţean Iaşi, prin Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Iaşi, în parteneriat cu Primăria Municipiului Iaşi.

Târgul Național de Ceramică Tradițională „Cucuteni 5000” a ajuns la cea de-a 40-a ediție și este un eveniment de mare importanță culturală și artistică ce se desfășoară anual. În cadrul acestuia, meșteri populari și ceramiști talentați se adună pentru a prezenta creații unice și autentice. Anul acesta, evenimentul a ajuns la cea de-a 40-a ediție.

Este o oportunitate excelentă pentru vizitatori de a descoperi frumusețea și diversitatea ceramicii tradiționale românești. Meșteri pricepuți vin din diferite regiuni ale țării pentru a-și expune creațiile și pentru a-și demonstra abilitățile în fața publicului interesat. Târgul oferă ocazia de a cumpăra obiecte de artă unicat, realizate manual, care pot aduce o notă de autenticitate și rafinament oricărui interior. În anii trecuți au fost prezenți peste 120 de meșteri atât de la noi din țară, cât și din Republica Moldova și Ucraina, care vor ajunge și la această ediție.

Printre aceștia se numără meșterii olari din Cătămărăşti Deal şi Dorohoi (județul Botoşani), Braniştea (județul Galați), Corund şi Miercurea Ciuc (județul Harghita), Schitu Stavnic – Voineşti (județul Iași), Marginea (județul Suceava), Horezu și Lungeşti (județul Vâlcea), Chişinău, Nisporeni, Drochia și Iurceni (Republica Moldova), dar și din regiunea Cernăuţi (Ucraina).

În cadrul târgului este programată și a IV-a ediție a Festivalului de Fanfare.

Pe lângă expozanți, târgul a găzduit și diverse activități culturale, precum demonstrații de modelare a lutului, ateliere practice și prezentări. Vizitatorii au putut participa activ, învățând despre tehnicile tradiționale de prelucrare a lutului și având posibilitatea de a-și dezvolta propriile abilități, așa cum a fost la atelierul de modelare a lutului susținut de Ionuț Bîscu.

Un meșter olar carismatic

Ionuț Bîscu practică olăritul încă din copilărie, când a deprins primele abilități de modelare a lutului în cadrul atelierului bunicilor, Gheorghe și Maria Iorga, dar și în cel al tatălui său, Ion Bîscu. Făcând parte dintr-o familie cu veche tradiție în prelucrarea lutului, Ionuț a învățat meșteșugul jucându-se inițial la roata mică de olar, urmărind mișcările părinților și bunicilor și imitându-i. Asimilând formele și motivele ceramicii de Horezu, copilul a trecut treptat la roata cea mare, devenind astfel el însuși un meșter veritabil.

Acesta descinde din două familie celebre de olari din faimosul centru de ceramică din județul Vâlcea, Horezu. Dar, deși poartă numele familiei Bîscu, după tată, meșteșugul olăritului l-a deprins de la bunicul său matern, Gheorghe Iorga. De la el a învățat Ionuț Bîscu să lucreze la roata olarului și să dea formă „gogoloțului“ de lut.

Acum locuiește la Sibiu, unde și-a deschis de curând și un atelier de olărit, iar la Horezu ajunge ori de câte ori timpul îi permite. Ajutor de nădejde îi este soția sa, Ramona, care decorează obiectele de lut, învățând meșteșugul de la bunica și mama lui Ionuț.

Din 2021 a avut colaborări cu Muzeul ASTRA, unde a fost implicat în realizarea expoziției din cadrul gospodăriei de olar din Horezu, participând constant la ateliere educaționale și la evenimentele având ca temă olăritul. În cadrul cercetării de teren a echipei muzeului, desfășurată în anul 2022 în satul Olari, a prezentat, etapă cu etapă, procesul realizării ceramicii de Horezu, de la extragerea și pregătirea lutului, până la modelarea, devorarea și arderea vaselor. A participat cu ateliere de olărit și cu stand de meșter la Salonul de Patrimoniu de la Paris, la edițiile din 2021 și 2022.

Vasele lui Ionuț Bîscu includ cele mai cunoscute modele, motive și culori specifice ceramicii de Horezu, meșterul fiind preocupat de continuarea tradiției familie și a comunității de olari din care provine. Ioan Bâscu modelează lutul cu ajutorul roții și a mâinilor, făurind astfel oale, străchini, ulcioare, castroane, căni ş.a.

O ocazie perfectă pentru a descoperi lucrări unice

Ceramica expusă în cadrul târgului a îmbinat tehnici tradiționale și inovații contemporane, având ca rezultat obiecte autentice și de o frumusețe aparte.

Manifestarea a fost un eveniment care sărbătorește meșteșugurile tradiționale și talentul artiștilor noștri, fiind o oportunitate de a pătrunde în lumea fascinantă a ceramicii și de a susține arta și cultura românească.

La Târgul Național de Ceramică Tradițională „Cucuteni 5000“, din perioada 23-25 iunie 2023, a fost programată și a IV-a ediție a Festivalului de Fanfare, care adus muzica energică și veselia specifică fanfarelor, îmbinată cu atmosfera unică a târgului de ceramică „Cucuteni 5000“ în Parcul Copou, Iași. Festivalul a oferit o oportunitate de a asculta și admira diversele stiluri muzicale abordate de fanfare, iar sunetul puternic al instrumentelor de suflat, tobele ritmice și dansurile pline de energie au creat o atmosferă contagioasă, în care spectatorii au fost invitați să se alăture în dans și voie bună.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

Iubitorii de tradiţie şi istorie au fost invitați, la sfârșitul lunii iunie, într-o nouă călătorie în lumea uneia dintre cele mai vechi civilizaţii din Europa. La sfârșitul lunii iunie, în Parcul Copou din Iaşi, meşteri olari din România, Republica Moldova şi Ucraina au prezentat cele mai frumoase comori pe care le realizează în atelierele lor.

„M-am dedicat cu totul acestei meserii“

Angela Sitar, un meșter popular venit tocmai de la Baia Mare, cochetează de 30 de ani cu acest meșteșug pe care l-a îndrăgit tare mult.

„Ca de fiecare dată când venim la Iași, de peste 30 de ani, aducem o gamă diversă de produse. Diversitatea este mare atât în formă, cât și în decor, cu produse utilitare, dar și de estetică. Am intrat într-o familie de olari în anul 1984. N-am crezut niciodată că o să-mi placă așa ceva, dar soțul m-a făcut să îndrăgesc atât de mult această meserie încât m-am dedicat ei în totalitate. Într-un atelier de ceramică nu faci doar o singură bucată. De exemplu, faci dintr-o scândură mai multe produse și sunt mai multe faze de lucru, de la dat culoare până la băgatul în cuptoare electrice. După prima ardere se scot, se smălțuiește fiecare produs, se aranjează din nou în cuptor, apoi obiectul prinde viață. Pentru ieșeni am adus farfurii, castroane, ulcioare mai mici și mai mari“, ne spune meșterul olar.

„Mă mândresc că am reușit să aduc la viață vestita ceramică neolitică de Vlădastra“

Ionel Cococi vine și de mai de departe, de la Vlădastra, județul Olt, vestita localitate unde s-a descoperit vestita ceramică neolitică de unde i s-a dat și numele de Vlădastra, recunoscută la nivel mondial și studiată astăzi în marele universități ale lumii. „Această ceramică se caracterizează, în primul rând, prin tehnica de ridicare și de decorare, inclusiv tehnica de ardere. Când spun tehnică de ridicare mă refer la faptul că în cazul acestui tip de ceramică nu se folosește roata. În perioada neolitică roata nu era inventată și străbunii noștri au fost totuși forțați de împrejurări să-și confecționeze obiectele în familie. Tehnica arhaică pe care eu o folosesc este identică cu tehnica de a te juca cu plastilina. Din aproape în aproape, cu multă măiestrie reușești să dai formă, să dai viață unei bucăți de lut. Decorul specific culturii Vlădastra este alcătuit din simpla spirală, dubla spirală, spirala meandrică, spirala aplatizată, rastelul, simpli colți de lupi, dubli colți de lup, colții de lup în zig zag. Ca definiție generală, aș simplifica și aș spune joc de linii bine controlate împărțite în registre. Eu, până în anul 2000, nu am avut nici o treabă cu acest meșteșug, dar începând cu acel an în localitatea Vlădastra s-a desfășurat un proiect prin Universitatea de Arte București. M-am oferit voluntar în cadrul acelui proiect, m-am «contaminat» și, după finalul proiectului, mi-am asumat o mare responsabilitate, dar astăzi mă mândresc că am reușit să aduc la viață vestita ceramică neolitică de Vlădastra. Cu mândrie spun faptul că viața mea s-a schimbat. Cultura Vlădastra are cea mai importantă piesă care se numește Zeița Fertilității, este confecționată din lut și tablă“, adaugă meșterul din Vlădastra.

Au participat 120 de meșteri populari

Scopul manifestării de la Iași l-a constituit cunoaşterea şi promovarea ceramicii tradiţionale din cele mai importante centre de olărit din ţară, din Republica Moldova și Ucraina.

La târgul național de ceramică tradițională „Cucuteni 5000“, organizat în Parcul Copou din Iași, au participat 120 de meșteri populari din județele Maramureș, Olt, Argeș, Botoșani şi Harghita. Lor li s-au alăturat olari din zonele Drochia, Iurceni, Chişinău, Nisporeni din Republica Moldova, precum şi din regiunea Cernăuţi a Ucrainei. Județul Iași a fost reprezentat de meșteri olari din Schitu Stavnic – Voinești și Tansa. Pe o parte dintre aceștia vi-i prezentăm și noi în cele ce urmează. Pe durata desfășurării târgului s-au organizat ateliere interactive de olărit, proiecții de filme din arhiva Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași, dezbateri tematice cu specialiști, discuții cu olarii premiați și alte activități destinate cunoașterii și promovării acestui frumos meșteșug.

Târgul de ceramică tradițională „Cucuteni 5000“, ajuns la a 39-a ediție, a fost organizat de Consiliul Judeţean Iaşi, în parteneriat cu Primăria Municipiului Iaşi.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

Consiliul Județean și Primăria Municipiului Iași au organizat Sărbătoarea iei, eveniment care s-a desfășurat în perioada 24-25 iunie. De altfel la această dată atât în Iași, cât și în comunitățile românești din întreaga lume a fost sărbătorită Ziua Universală a Iei. Sărbătoarea „cămăşii cu altiţă“ este deja o manifestare de tradiție și pentru județul Iași, eveniment al cărui scop este acela de a promova valorile culturale tradiționale românești. Totodată, în perioada 25-27 iunie 2021, în Parcul Copou, a avut loc cea de a XXXVIII-a ediție a Târgului național de ceramică „CUCUTENI 5000“.

Deschiderea oficială a Sărbătorii iei a avut loc în Salonul Instituției Prefectului, unde s-a desfăsurat vernisajul artistei de renume internațional Cela Neamțu, în prezența „doamnei tapiseriei românești“. Evenimentul a fost urmat de momente artistice în fața Palatului Culturii, în cadrul cărora, artistei Cela Neamțu i-a fost înmânat titlul de Cetățean de Onoare al județului Iași. Spectacolele au fost susținute de Ansamblul Artistic Profesionist „Constantin Arvinte”, Școala de Arte „Titel Popovici“ și ansamblurile „Floare de Bujor“ – Iași, „Moldovenii din Cetate“ – Moșna și „Corăgheasca“, din Deleni, alături de artiști consacrați ai muzicii populare românești.

„Organizăm anul acesta Sărbătoarea iei, o formă de a readuce în spațiul public tradițiile și valorile culturale pe care Iașul le are. Împreună cu păstrătorii de tradiții ai Iașului, producători locali, meșteri populari, artiști de mare valoare și ansambluri folclorice din județ, vom da viață acestei sărbători frumoase care va însufleți Iașul în acest sfârșit de săptămână“, a precizat Costel Alexe, președintele Consiliului Județean.

„Sărbătoarea iei ne aduce în suflete bucuria retrăirii acelor vremuri minunate, când straiul popular era purtat cu mândrie pe ulițele din satele bunicilor noștri. Nu există eveniment important în viața satului fără ca strămoșii noștri să nu-l onoreze cu frumusețea portului, ca semn al apartenenței la o lume a decenței și bunului simț pe care s-a clădit poporul român“, a precizat Mihai Chirica, primarul Municipiului Iași.

Producătorii asociației Produs în Iași au fost prezenți în fața Palatului Culturii cu produse pe bază de lavandă, produse de panificație, salate marinate, miere de albine, bere artizanală, ciocolată artizanală și tăiței din ingrediente naturale.

Ateliere interactive de olărit

În cadrul evenimentului au avut loc și ateliere interactive de olărit, pictură, sculptură, precum și expoziții cu vânzare ale producătorilor locali.

În perioada 25-27 iunie 2021, în Parcul Copou din Iași, a avut loc cea de a XXXVIII-a ediție a Târgului național de ceramică „CUCUTENI 5000“.

Scopul manifestării l-a constituit cunoașterea și promovarea ceramicii tradiționale din cele mai importante centre de olărit din țară, având ca invitați meșteri olari din Republica Moldova și Ucraina. Organizatorii evenimentului au fost Consiliul Județean Iași, prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași, în parteneriat cu Primăria Municipiului Iași.

La ediția din acest an au fost prezenți peste 120 de meșteri din: Argeș, Bistrița, Cătămărăști Deal și Dorohoi – Botoșani, Corund și Miercurea Ciuc – Harghita, Schitu Stavnic – Voinești, Iași, Baia Mare – Maramureș, Măldăeni – Teleorman, Horezu și Lungești – Vâlcea, Satu Mare, precum și din Chișinău, Nisporeni, Drochia, Iurceni – Republica Moldova și din regiunea Cernăuți – Ucraina.

„Cucuteni 5000“ are drept scop promovarea și stimularea meșteșugului străvechi al olăritului

Târgul național de ceramică tradițională „Cucuteni 5000“ atrage meșteri olari din importante centre de ceramică ale țării și din Republica Moldova sau Ucraina, având ca scop promovarea și stimularea acestui meșteșug străvechi. Târgul de la Iași se impune an de an prin participarea unui număr însemnat de meșteri, care păstrează nealterată ceramica tradițională, prin frumusețea, varietatea și calitatea exponatelor, acordând, totodată, o mare atenție promovării tinerilor olari. Meșterii expun creații care sunt scoase la vânzare, realizate prin metode vechi. Dincolo de cele ornamentale, aceștia vin și cu o varietate de obiecte care au o utilitate practică.

Mai mult, fiecare dintre etapele evoluției umane se regăsește și astăzi, în mod direct sau indirect, în meșteșugurile tradiționale românești, în modelajele și pictura care individualizează obiectele din lut și ceramică. Multe dintre acestea conțin simboluri transmise din generație în generație, ele putând să ducă pe firul istoriei adevărate povești despre felul de viață al oamenilor, al relațiilor dintre ei, al credințelor, obiceiurilor și temerilor lor. Toate acestea au fost evidențiate la Târgul național de ceramică tradițională „Cucuteni 5000“.

Beatrice Alexandra MODIGA

În ultimele zile din iunie, în Parcul Copou din Iaşi a avut loc cea de-a 37-a ediţie a Târgului naţional de ceramică „CUCUTENI 5000“. Evenimentul a avut drept scop cunoașterea și promovarea ceramicii tradiționale din cele mai importante centre de olărit ale țării. Organizatorii evenimentului au fost Consiliul Judeţean Iaşi, prin Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Iaşi, în parteneriat cu Primăria Municipiului Iaşi.

La ediţia din acest an au fost prezenți peste 132 de meşteri din 20 de centre din România, Republica Moldova şi Ucraina: Argeș, Bistriţa, Cătămărăşti Deal şi Dorohoi – Botoşani, Braniştea – Galaţi, Corund şi Miercurea Ciuc – Harghita, Schitu Stavnic – Voineşti, Iaşi, Baia Mare – Maramureş, Româna-Balş şi Vădastra – Olt, Marginea – Suceava, Măldăeni – Teleorman, Horezu și Lungeşti – Vâlcea, Satu Mare, precum și din Chişinău, Nisporeni, Drochia, Iurceni – Republica Moldova și din regiunea Cernăuţi – Ucraina. Scopul manifestării l-a constituit cunoaşterea şi promovarea ceramicii tradiţionale din cele mai importante centre de olărit din ţară, având ca invitaţi meşteri olari din Republica Moldova și Ucraina.

Unul dintre participanți a fost și meșterul olar Ionel Cococi, din localitatea Vădastra, județul Olt, care  prin ceramica sa lucrată în stil neolitic a reușit să aducă în actualitate o cultură străveche, ne spune acesta. „Această meserie am învățat-o, începând ca un autodidact, dar scânteia de inițiere a pornit în cadrul unui proiect început la Vădastra, în urmă cu 19 ani, prin intermediul Universității Naționale de Arte din București, în cadrul căruia s-au făcut cercetări pe relicvele descoperite în sit și unde s-a pus la punct tehnica de ridicare arhaică, inclusiv tehnica de ardere, eu oferindu-mă voluntar la acea vreme“, își amintește Ionel Cococi.

Ștefan Trușcă, din localitatea Româna din Balș, județul Olt, a învățat meșteșugul realizării vaselor din ceramică în copilărie, de la părinții săi, care proveneau din două mari familii de olari de pe Valea Oltețului. „De mic copil, părinții m-au pus să mă joc cu lutul; prima dată m-au pus să fac diferite animăluțe, iar mai apoi, la vârsta de șapte ani, au început să mă pună pe roată și mi-au spus să învăț această meserie“, spune Ștefan Trușcă.

Civilizaţia Cucuteni poate fi numită cea mai strălucită mărturie peste milenii a ceea ce a însemnat „Vechea Europă“. Arealul culturii Cucuteni este vast, din sud-estul Transilvaniei, aproape întreaga Moldovă, Republica Moldova și o parte din teritoriul Ucrainei, iar începutul acestei culturi este situat aproximativ în 3600 î.Ch. și sfârșitul ei, în jurul anilor 2600-2500 î.Ch. Pe spectaculoasa ceramică pictată predomină decorul în spirală, cu numeroase variante şi combinaţii, iar culorile predominante pe vasele ceramicii sunt roşul, albul şi negrul, cu unele variaţii în funcţie de temperatura la care a fost ars vasul respectiv.

Beatrice Alexandra MODIGA

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti