Cu toate că pandemia a restrâns activităţile culturale, Asociaţia „10 pentru folclor“ din Suceava a găsit o manieră inedită de a-şi continua activitatea, organizând în luna octombrie Atelierul Naţional de Folclor. Dacă în proiectul „10 pentru folclor“ cunoscuţi solişti de muzică populară din Ardeal, Maramureşul Istoric, Ţinutul Pădurenilor, Oltenia, Muntenia, Basarabia, Moldova şi Bucovina şi orchestre naţionale se reuneau într-un turneu zonal pentru a explica importanţa studierii folclorului în şcoală, anul acesta cei mai îndrăgiţi artişti populari din toată ţara au susţinut seminarii de folclor prin intermediul cărora s-au străduit să convingă cât mai mulţi părinţi, elevi şi profesori de necesitatea introducerii opţionalului de folclor în şcoli şi licee.

În acest an şcolar, în peste 80 de şcoli din judeţul Suceava se studiază folclorul

„Anul acesta proiectul «10 pentru folclor» împlineşte 5 ani, timp în care am adunat în caravana folclorului zeci de artişti profesionişti alături de care am susţinut 46 de reprezentaţii artistice în judeţul Suceava, 10 în judeţul Maramureş şi una în Botoşani. Astfel, am reuşit să introducem, în cei cinci ani, câte o oră sau două de folclor în aproape peste 450 de şcoli la nivelul judeţului Suceava. Suntem foarte bucuroşi şi onoraţi de dragostea şi căldura cu care am fost întâmpinaţi peste tot şi nu am dorit să rămânem datori.

După cum am obişnuit deja iubitorii de folclor, la începutul fiecărui an şcolar organizam o gală de premiere, având sprijinul Primăriei Municipiului Suceava, în care anunţam finalitatea caravanei din februarie. Anul acesta, în actualul context, nu mi s-a părut potrivit să mai organizăm ceva festiv şi atunci a apărut ideea de a deschide on-line o şcoală de folclor care poate fi accesată gratuit la adresa https://www.facebook.com/scoala.de.folclor.romanesc şi, în chip firesc, a apărut şi necesitatea de a concepe şi transmite materiale valoroase care să fie suport atât pentru profesorii care sunt interesaţi să predea opţionalul de folclor, cât şi pentru elevi.

Pentru a face aceste materiale şi mai atractive am invitat artişti deja consacraţi, tineri interpreţi în ascensiune, dar şi profesori dedicaţi“, ne-a spus Mihaela Zâna Bârsan, coordonator proiect „10 pentru folclor“.

Anul acesta, ca urmare a celor 10 întâlniri spectacol desfăşurate în perioada 3-13 februarie, sunt introduse 135 de ore opţionale de folclor în 87 de şcoli din judeţul Suceava.

„Suntem bucuroşi să vedem că eforturile depuse de noi nu au fost în zadar nici anul acesta. De la an la an, oferta de opţionale de folclor este tot mai diversificată şi întotdeauna le stau la dispoziţie profesorilor interesaţi să predea acest opţional, oferindu-le modele de opţionale şi chiar am participat la câteva activităţi mai deosebite organizate de colegii mei în cadrul orei de folclor“, a completat inspectorul şcolar pentru arte, prof. Loredana Ceică, reprezentantul Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava în echipa „10 pentru folclor“.

Promovarea identităţii naţionale

La Atelierul Naţional de Folclor au participat maestrul coregraf Costinel Leonte, poliinstrumentistul Leonard Zamă, inspectorul şcolar pentru arte din cadrul IŞJ Suceava, prof, Loredana Ceică, Mihaela Zâna Bârsan (iniţiator proiect) – realizator emisiuni folclorice şi interpreţi de muzică populară din Bucovina (Grigore Gherman, Ancuţa Corlăţan), din Moldova (Constantin Bahrin, Dan Doboş, Fetele din Botoşani), Maramureşul istoric (Maria Luiza Mih, Voichiţa şi Ioan Costin), Marius Zorilă şi Lavinia Goste (Codrii Sătmarului), din Ardeal (Ovidiu Homorodean), Banat (Florin Boita), Ţinutul Pădurenilor (Bogdan Toma), Oltenia (Loredana Streche), Gorj (Beatrice Băndoiu), dar şi din Basarabia: Viorica Lupu şi Nicu Mâţă. Fiecare dintre participanţi a susţinut, prin cântec şi discurs, o pledoarie în favoarea introducerii opţionalului de folclor pe mai departe.

„Este minunat acest proiect şi trebuie să ajungă la nivel naţional deoarece promovează identitatea noastră naţională. Eu sunt în familia „10 pentru folclor“ de 3 ani şi, datorită faptului că începând din acest an ni s-a alăturat şi colegul meu hunedorean, Bogdan Toma, sperăm ca în momentul în care vom putea organiza din nou acele întâlniri-spectacol să ducem caravana folclorului şi în Hunedoara“, a spus interpretul de muzică populară Ovidiu Homorodean.

„Am rămas impresionat de desfăşurarea de forţe pe care am văzut-o în acest proiect. Povesteam colegilor din ţară ce se întâmplă aici, la Suceava, şi nu le venea să creadă că în zile de lucru sălile căminelor culturale erau arhipline, iar felul în care am fost primiţi peste tot spune multe despre calitatea oamenilor care fac parte din proiect şi modul exemplar de organizare şi desfăşurare a activităţilor din cadrul proiectului «10 pentru folclor»; totul este gândit şi pus la punct până în cel mai mic detaliu. Vă mulţumesc pentru că mi-aţi dat oportunitatea de a participa la acest proiect unicat în ţară“, a precizat bănăţeanul Florin Boita.

Un proiect unic la nivel national sprijinit de Ministerul Culturii

Atelierul Naţional de Folclor a fost organizat de Asociația „10 pentru folclor” şi s-a desfăşurat sub înaltul patronaj al Ministerului Culturii, fiind finanţat de acest minister.

„Îi mulţumesc domnului ministru al Culturii, Bogdan Gheorghiu, pentru faptul că ne-a sprijinit în realizarea acestui eveniment unic la nivel naţional, atât ca amploare, cât şi ca diversitate în ceea ce priveşte zonele folclorice ale ţării. Este foarte important să le oferim generaţiilor care vin după noi o imagine corectă, de ansamblu, în ceea ce priveşte folclorul românesc. Încet, încet satele îmbătrânesc şi tradiţiile sunt tot mai greu de dus mai departe. De aceea școala, biserica și familia devin atât de importante pentru că altfel există riscul ca în câţiva ani, nu foarte mulţi, să ajungem în situaţia de a le pierde definitiv, reconstituirea acestora în baza arhivelor nefiind la fel de fidelă ca perpetuarea acestora din generaţie în generaţie.

În egală măsură vreau să îi mulţumesc şi domnului primar, Ion Lungu, care a fost alături de proiectul «10 pentru folclor» încă de la început şi, de la ediţie la ediţie, ne-a ajutat să creştem frumos, îndreptându-ne spre îndeplinirea altui obiectiv pe cât de îndrăzneţ, pe atât de realizabil: transformarea Sucevei în capitala folclorului românesc. Aceleaşi mulţumiri speciale şi pentru preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, pentru că a girat acest proiect prin participarea Ansamblului Artistic Profesionist «Ciprian Porumbescu» la fiecare ediţie, rectorului Universităţii «Ştefan cel Mare» Suceava, prof. univ. dr. ing. Valentin Popa şi directorului Casei de Cultură a Studenţilor Suceava, prof. Valentin Ianoş, Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava şi directorului Muzeului Naţional al Bucovinei, Emil Ursu“, a conchis Mihaela Zâna Bârsan

Toate materialele realizate în cadrul Atelierului Naţional de Folclor vor fi prezentate exclusiv on-line în perioada următoare pe paginile de Facebook Școala de folclor și 10 pentru folclor.

Silviu Buculei