Adama Sultan iulie 2020
update 8 Jul 2020

Târgul de „Cămeşi“ din Sf. Ilie - sărbătoarea satului din sufletul nostru

Târgul de „Cămeşi“ de la Sfântu Ilie, organizat de Asociaţia Culturală „Vatra Satului“, Parohia Sf. Ilie şi Primăria Şcheia, este un bun prilej de promovare a tradiţiilor păstrate încă de multe gospodine din sat, care au ocazia de a expune, a vinde şi a purta cu mândrie cămăşile tradiţionale, dar şi alte elemente ale portului popular românesc. Timp de o zi, pe lângă prezentarea de costume populare, manifestarea, organizată în Duminica Floriilor, include şi un spectacol artistic cu muzică tradiţională, susţinut de grupuri folclorice din zonă şi de reprezentanţii cei mai importanţi ai vetrelor folclorice din Bucovina.

Satul unde se fac costume populare de secole

Costumul popular tradiţional se poartă cu mândrie în Bucovina, cu precădere, în comunităţile tradiţionale, unde, duminica şi în zilele de sărbătoare, oamenii îl îmbracă pentru a merge la biserică. Lucrat manual şi alcătuit din ie, bundiţă, poale, catrinţă, bârneaţă, opinci pentru femei şi cămaşă, bundiţă, iţari, brâu, opinci pentru bărbaţi, costumul popular face parte din tezaurul culturii populare româneşti. Sfântul Ilie este satul din cea mai bogată comună a judeţului Suceava – Şcheia unde se fac costume populare de secole, tainele meşteşugului fiind transmise din generaţie în generaţie, de la mamă la fiică. Pe pânză albă sau crem, ţesută în casă, iile sunt cusute manual cu fire de mătase, lână toarsă foarte subţire sau bumbac, uneori fiind înnobilate cu mărgele.

Primele ii româneşti le întâlnim pe Columna lui Traian şi pe monumentul de la Adamclisi. Cea mai veche şi autentică reprezentare a costumului popular românesc se regăseşte în Cronica pictată de la Viena, din 1330. Deşi voci importante susţin promovarea iei peste hotare, cea mai importantă fiind Comunitatea La Blouse Roumaine, acest brand de ţară neoficial nu a fost inclus în patrimoniul UNESCO, însă de Sânziene, pe 24 iunie, se sărbătoreşte Ziua Universală a Iei. 

Educaţie prin tradiţii

buculei IMG 1146

„Ne-am întâlnit pentru că fiecare dintre noi avem o datorie pentru locul din care am plecat. Eu am plecat de aici, de la Sfântu Ilie, oamenii din acest sat m-au crescut, m-au educat să fiu aşa cum sunt, drept pentru care, împreună cu cei de vârsta mea, am hotărât să adunăm mamele, mătuşile, familiile noastre într-un demers pentru educaţie prin tradiţie. Cântăm, vorbim, povestim, vedete fiind gospodinele cu produsele create de ele. Dacă înainte se cosea şi se ţesea la fiecare casă, acum mai sunt câteva gospodării care se pot mândri că au păstrat aceste meşteşuguri. Este adevărat că vremurile s-au schimbat, dar asta nu înseamnă că noi trebuie să ne rupem de ceea ce a fost bun în viaţa noastră. Noi credem în tradiţii pentru că tradiţiile înseamnă familie, credinţă, înseamnă până la urmă AND-ul nostru de români. Este o manifestare spontană, organizată în funcţie de ceea ce s-a dorit în sat. Pe mine mă bucură foarte mult pentru că am observat o deschidere şi o preocupare a oamenilor spre tradiţii şi spre educaţia noastră prin tradiţii. Suntem în prag de primăvară, suntem în prag de viaţă şi este nevoie de acest moment al cămăşilor cu flori, organizat într-o primăvara cu flori, de oamenii care fac flori pe ii. Atmosfera este de adevărată sărbătoare, indiferent dacă ne gândim la o sărbătoare religioasă sau la sărbătoarea tradiţiilor româneşti. Este sărbătoarea satului din sufletul nostru“, consideră solistul de muzică populară Călin Brăteanu, director al Centrului pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Suceava, cel care s-a ocupat de organizarea Târgului de „Cămeşi“ împreună cu un grup de prieteni cu care a copilărit şi alături de care trăieşte în Sf. Ilie.

Păstrarea şi recondiţionarea costumelor populare

Târgul de „Cămeşi“ este şi un bun prilej de a afla cum se păstrează costumele populare şi cum se recondiţionează. De la cei care le realizează am aflat că în elementele costumului popular trebuie pusă în fiecare an levănţică uscată pentru a ţine dăunătorii departe, în special moliile. La trei-patru ani costumele populare nefolosite trebuie spălate, dar numai manual şi cu săpun de casă, altfel firele de bumbac, in, lână îşi pierd luciul, fibrele încep să se descompună, rezultând o pierdere a bogăţiei de culori şi o strălucire nedorită. În dulap elementele costumului popular sunt păstrate numai pe dos pentru a protejate cusăturile şi mărgelele. De asemenea, un fier de călcat vertical cu abur este foarte bine de folosit pentru a curăţa un costum popular, dar înainte trebuie testată pe dos rezistenţa firelor colorate la acţiunea aburului.

Recondiţionarea costumelor populare trebuie analizată de la element la element şi de la cauza care a provocat deteriorarea. Sunt şi costume care nu mai pot fi recondiţionate, pentru că sunt grav afectate de trecerea timpului, dar de la care se poate recupera modelul. După decupare, bucata de costum se spală, se apretează, apoi se studiază modelul şi se aşază pe hârtie milimetrică, respectând strict şi cromatica sau se realizează costume populare în miniatură.

Haine pentru păpuşi...

Brânduşa Gâză realizează costume populare pentru păpuşi făcute din bucăţele din costumul popular, din cămăşi şi catrinţe vechi, care sunt deteriorate şi nu se mai pot recondiţiona.

„Pasiunea mea pentru artizanat a început la Atena. Am fost plecată 20 de ani, mi-a lipsit România, mi-a lipsit  tot ce este tradiţional. Am făcut acolo o asociaţie de români, un ansamblu folcloric şi un mic bazar. Am făcut voluntariat pentru a face câţiva bani pentru asociaţie şi pentru a ne trece emoţiile şi dorul de ţară realizând păpuşele în costume populare, trăistuţe, fel de fel de lucruri mărunte. Am venit de doi ani acasă şi cos de dimineaţă până seara. Nu mă mai interesează banii, copiii sunt mari, o fac pentru sufletul meu, pentru liniştea mea. Fac holiţe pentru bundiţe (holiţa sau meşina este o fâşie îngustă de piele de oaie, bine curăţată şi de pe care a fost îndepărtată lâna, decorată cu flori şi motive populare), pe care le dau la cojocar pentru a le aplica pe cojocele sau bundiţe. Cos motive florale şi geometrice, modelele le creez eu, fiind inspirate din cele autentice“, ne-a spus Brânduşa Gâză.

Iile vechi „păstrate pentru suflet“

buculei IMG 1160

Magdalena Vasilavschi a adus mai multe cămăşi populare la care motivele alese sunt cele naţionale care se poartă acum. Are şi ii lucrate la lampă, în urmă cu 50 de ani, cu mărgele cusute pe pânză de casă, dar şi cămeşi de damă şi bărbăteşti noi, realizate din pânză de casă şi cusute cu motive vechi.

„Când eram copil, mama cosea şi îmi spunea să mă uit la ceea ce face, să învăţ. Atunci spuneam că niciodată nu am să cos ii, este prea migălos, dar am ajuns la pensie, iar cusutul îmi ocupă timpul liber, este o pasiune. La Sfântu Ilie vin doritorii de costume populare acasă şi ne dau de cusut, nu mergem în târguri“, ne-a spus Magdalena Vasilavschi.

În funcţie de complexitatea modelului, de materialele folosite, preţul unei ii realizată manual poate varia între 500 şi 2.000 lei, cele mai frumoase, mai scumpe şi mai căutate de cunoscători fiind cele mai vechi de 50-60 de ani.

Ileana Caşovschi este renumită pentru frumuseţea lucrurilor care ies din mâinile sale, unele cusături depăşind imaginaţia. De mică coase ii de sărbătoare, dar şi din acelea pe care femeile le purtau la muncile câmpului. Cele vechi „păstrate pentru suflet“ şi care au o „istorie“ legată de membrii familiei sunt făcute cu mărgele şi molinea. Doamna Ileana ne spune cu regret că molinea nu se mai găseşte, iar iile cusute cu aceasta nici acum nu s-au decolorat.

„Ceea ce este acum în comerţ, deşi permite o lucrătură mult mai fină, nu mai are rezistenţă aşa cum aveau aţele pe vremuri. O cămaşă, la care lucrezi şi noaptea, cu un model mediu ca şi complexitate se face  într-o lună jumătate. Am şi o fotă, cu un model cu paiete, la care am lucrat jumătate de an“, ne-a spus Ileana Caşovschi.

Silviu BUCULEI

Şcheia devine comună europeană

Comuna Şcheia, o comunitate menţionată în documentele vremii chiar de la sfârşitul secolului al XIV-lea, din timpul domniei lui Petru Muşat, este una dintre cele mai dezvoltate din judeţul Suceava şi din Moldova, având în componenţă 5 sate – Florinta, Mihoveni, Trei Movile, Sfântul Ilie şi Şcheia, ultimul fiind şi reşedinţă. Comuna, o „prelungire“ a municipiului Suceava, este străbătută de drumul european E 85, drumul naţional DN 17 şi de şoseaua de centură a municipiului Suceava, investiţie aflată într-un stadiu avansat.

În ultimii ani, Şcheia a ajuns o adevărată comună europeană datorită finalizării unor investiţii publice de amploare cu fonduri europene şi guvernamentale, creării unor facilităţi pentru dezvoltarea mediului privat, realizării de drumuri, asigurării utilităţilor publice, reabilitării şi modernizării instituţiilor de învăţământ şi cultură, construcţiei de baze sportive. Pentru că Şcheia a început să asigure condiţii tot mai bune pentru activităţi economice, preţul terenurilor pentru construcţia de locuinţe este mai mic decât în municipiul reşedinţă de judeţ, iar mediul privat cunoaşte o dezvoltare accentuată şi apar cartiere noi de locuinţe.

O comună fără şomeri

Şi înainte de 1989 Şcheia a „dus-o“ bine, aici funcţionând câteva întreprinderi foarte mari, printre care s-au numărat Fabrica de rulmenţi Suceava, Fabrica de bere, Întreprinderea de industrializare a laptelui, Fabrica de conserve din carne. Astăzi, în comună funcţionează aproximativ 500 de agenţi economici, sunt amenajate hipermarketuri, mai multe reprezentanţe ale unor mărci consacrate de autoturisme au sediile aici, există spaţii de producţie, iar fabricile de bere şi de industrializare a laptelui au fost modernizate şi asigură locuri de muncă pentru un număr însemnat de locuitori ai comunei, dar şi ai municipiului reşedinţă de judeţ.

„Noi am beneficiat de o zonă industrială, pe care am redimensionat-o, am reevaluat-o, astfel încât toţi cetăţenii din comună au locuri de muncă. La Şcheia nu se poate vorbi despre şomeri. Să-mi fie scuzată expresia, dar aici numai puturoşii nu au loc de muncă. Dacă vrei să lucrezi în comună găseşti în construcţii, comerţ, transporturi, industria alimentară, turism, alimentaţie publică, prestări servicii. Sunt posturi de la paznic până la director, de la inginer până la economist, de la vânzător până la constructor. Trebuie un echilibru între ceea ce vrei şi ceea ce poţi să faci, de aceea politica Consiliului Local este de a atrage cât mai mulţi investitori“, ne-a spus primarul Vasile Andriciuc.

Fondurile europene au modernizat comuna

În ultimii patru ani, în comuna suceveană Şcheia s-au atras fonduri europene în valoare de 5,3 milioane de euro, la care s-au adăugat fonduri guvernamentale, dar şi fonduri proprii. Banii au fost folosiţi pentru modernizarea drumurilor comunale, amenajarea sensurilor giratorii, repararea podurilor, podeţelor şi trotuarelor, reparaţii la şcoli, alimentarea cu apă la Mihoveni, reabilitarea iluminatului public, pietruirea drumului comunal DC72, refacerea obiectivelor afectate de inundaţiile din 2008, reabilitarea dispensarului din centrul comunei, amenajarea intrării în comună, reparaţii la centralele termice din şcoli, modernizarea a 9,7 kilometri de drum prin Măsura 3.2.2, amenajarea de staţii de autobuz, înfiinţarea unui after school la Mihoveni, extinderea sediului primăriei, construirea bazei sportive din satul Sf. Ilie, amenajarea unor terenuri de sport în Şcheia, Sf. Ilie şi Mihoveni. Tot în aceşti ultimi patru ani s-au amenajat trei parcuri la Şcheia, Mihoveni şi Sfântu Ilie, au fost construite sau modernizate 3 terenuri de fotbal mari şi o bază sportivă prin OG 7 care, alături de cele 9 terenuri particulare de minifotbal, asigură condiţii deosebite pentru activitatea sportivă. 

Proiectele vin de la cetăţeni

„La Şcheia proiectele vin de la cetăţeni, este o competiţie între proiecte. În această activitate primarul trebuie să aibă sfătuitori foarte buni şi trebuie să se bazeze pe cerinţele cetăţeanului. Comuna a fost binecuvântată de Dumnezeu pentru că se află la o intersecţie de drumuri naţionale şi judeţene. Drumul spre Ardeal, Muntenia sau Ucraina trece prin comuna Şcheia, lucru care poate a atras investitori, ceea ce înseamnă bani la bugetul local“, a precizat primarul Vasile Andriciuc.

După o perioadă cu realizări multiple, în prezent administraţia locală are un proiect pe fonduri de mediu pentru realizarea unei reţele de canalizare cu o lungime de 32 km. Din fonduri proprii se vor realiza reţele noi de apă în satele Sfântul Ilie şi Şcheia, proiect determinat de seceta din 2012, care a creat foarte multe probleme.

„Gândirea simplă a omului de la ţară te îndreptăţeşte să gândeşti pozitiv“

„Sunt la al treilea mandat şi tot ceea ce s-a realizat la Şcheia s-a făcut cu sufletul. Şi nu din partea primarului, el este un exponent care îşi face datoria. Dar trebuie să aibă şi sfătuitori, aceştia fiind consilierii locali. Toate proiectele care s-au făcut în comună au avut ca sursă cetăţenii şi nevoile lor. De la fiecare cetăţean ai ceva de învăţat. Gândirea simplă a omului de la ţară te îndreptăţeşte să gândeşti pozitiv. Vin oamenii cu propuneri, cu idei, cu critici. Faptul că vin cu deschidere la instituţia primăriei mă face să fiu bucuros că au încredere şi eu ca om sunt util“, a spus primarul Andriciuc.

Edilul din Şcheia spune că nu este suficient să lansezi proiecte, să faci investiţii. Trebuie să faci cât poţi întreţine. „E uşor să faci şi e foarte greu să întreţii. Dacă ai făcut investiţii pe care apoi nu le poţi întreţine din bugetul local, degeaba le-ai făcut.“

Cea mai bună investiţie a unui Consiliu local este în copii

În perioada 2004 – 2008 administraţia locală a modernizat cele 3 şcoli din comună şi le-a dotat cu tot ce este necesar. „Am creat responsabilitatea elevului, profesorului şi a instituţiei primăriei privind bunul respectiv şi de 7 ani nu am mai intervenit cu reparaţii la instituţiile de învăţământ.

Cea mai bună investiţie pe care o poate avea un primar, un consiliu local este în copii. Cea mai mare satisfacţie a mea este atunci când trec prin sat şi toţi copiii mă cunosc. Aceasta înseamnă că am făcut ceva pentru această generaţie. Mulţumirea pentru ceea ce facem nu vine imediat, ci peste zece, douăzeci de ani, atunci  când copiii de acum vor fi gospodari la casele lor şi vor duce mai departe această dragoste faţă de comună, faţă de sat“, a menţionat Andriciuc.

„În caz de dezastru, ce facem?“

Toate investiţiile din comuna Şcheia au un punct comun: „În caz de se întâmplă ceva, ce facem?“ Deşi nu au reuşit să obţină fonduri europene, din bugetul local, edilii din Şcheia au modernizat Căminul Cultural de la Florinta. Pe lângă sala de spectacole, grupuri sanitare moderne, căminul dispune de bucătărie şi de posibilitatea de a caza oamenii.

„Este o rezolvare şi a situaţiilor de urgenţă, când persoanele pot rămâne fără adăpost, pentru că întotdeauna alături de bine trebuie să punem şi răul. Din fonduri proprii am făcut şi un complex medical, unde am adunat doi medici de familie, un medic stomatolog, un tehnician dentar, o farmacie, două apartamente de serviciu pentru medicii care asigură permanenţă în comună. Apeşi pe sonerie şi la orice oră din zi şi din noapte răspunde unul dintre medici, care poate să ia măsuri de prim ajutor până ajunge ambulanţa“, a spus primarul Andriciuc.

Când nu ai, ceri ajutor

Ori de câte ori au avut nevoie, Primăria comunei Şcheia le-a dat o mână de ajutor sătenilor în lucrările agricole. Anul trecut, pentru a-şi recolta grâul de pe cele circa 1.000 ha cultivate, funcţionarii primăriei au făcut demersurile necesare pentru a închiria combinele în vederea campaniei de treierat, reuşind să aducă în comună 12 astfel de utilaje din alte judeţe unde treieratul se face mai devreme decât în nordul ţării.

Primarul Vasile Andriciuc spune că primăria sare în ajutorul oamenilor de ani buni.

„Am ajuns ca într-un an să închiriem combine şi din Republica Moldova. Ne implicăm pentru că este în interesul nostru să-i vedem pe oameni mulţumiţi şi cu grânele în hambar“, a spus Andriciuc.

Relaţia cu cetăţeanul, prioritatea administraţiei locale

Oamenii din comuna Şcheia, când vin la primărie, nu trebuie să stea la rând la birourile de taxe şi impozite, la urbanism sau la registrul agricol.

„Venind din mediul militar, am încercat să modelez oamenii după mine pentru a instaura ordinea în relaţia cu cetăţeanul şi pentru buna administrare a comunităţii. Primul lucru pe care l-am făcut a fost evidenţa pentru a avea încasări la buget. Apoi am imprimat un anumit sistem de lucru, astfel încât cetăţeanul să fie foarte bine servit. Dacă merge la Serviciul urbanism şi prezintă toate documentele pentru un certificat de urbanism sau o autorizaţie de construcţie, cel târziu a doua zi are documentul solicitat. Nu trebuie să aştepte 30 de zile, cum prevede legea. Dacă omul întâmpină anumite greutăţi în a obţine un document, intervin funcţionarii din aparatul propriu al primarului, pentru a-l ajuta. Când am venit, în 2004, erau pe holurile primăriei zeci de oameni care aşteptau să le fie plimbate hârtiile de la un birou la altul. Am apropiat cetăţenii de instituţia primăriei prin acea relaţie de respect cetăţean – primărie“, ne-a declarat Vasile Andriciuc.

La Şcheia administraţia locală încearcă o dezvoltare armonioasă a întregii comunităţi prin continuarea proiectelor care vor aduce comuna la un standard normal. Drumuri betonate, trotuare, realizarea de şanţuri în toate zonele pentru preluarea apei pluviale, atragerea şi crearea de facilităţi pentru activităţile private, rezolvarea problemei alimentării cu apă în toate satele, construirea unui complex cultural sportiv sunt priorităţile comunei până în 2016.

Silviu BUCULEI
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.9, 1-15 MAI 2013

Abonează-te la acest feed RSS